Geografia Turismului

CUPRINS:

I. Cadrul general.......................................................................................................pg. 3
1.1. Specificul geografic...........................................................................................................pg. 3
1.2. Indicatori cadru ai dezvoltării politico sociale...................................................................pg. 6
1.2.1. Indicatori ai cadrului politic............................................................................................pg. 6
1.2.2. Indicatori de mediu.........................................................................................................pg. 7
1.2.3. Indicatori privind siguranţa şi securitatea.......................................................................pg. 8
1.2.4. Indicatori privind sănătatea şi igiena...............................................................................pg. 8
1.2.5. Indicatori privind turismul ca prioritate..........................................................................pg. 9

II. Infrastructura şi mediul de afaceri........................................................................pg. 9

2.1. Indicatori ai infrastructurii de transport aerian...................................................................pg. 10
2.2. Indicatori ai infrastructurii de transport terestru.................................................................pg. 10
2.3. Indicatori privind structura de primire turistică..................................................................pg. 11
2.4. Indicatori IT - utilizatori si tranzacţii pe Internet................................................................pg. 11
2.5. Indicatori privind preţul acţiunilor turistice........................................................................pg. 11

III. Fluxuri turistice. Densitatea circulaţiei turistice..................................................pg. 12

3.1. Densitatea circulaţiei turistice.............................................................................................pg. 13

IV. Resurse turistice. Indicatori de calitate şi valorificare.........................................pg. 14

4.1. Indicatori privind resursele umane din turism....................................................................pg. 14
4.2. Indicatori privind turismul intern........................................................................................pg. 15
4.3. Indicatori cantitativi şi calitativi ai resurselor turistice.......................................................pg. 16

V. Analiza S.W.O.T...................................................................................................pg. 20
5.1. A cadrului general................................................................................................................pg. 20
5.2. A infrastructurii şi mediului de afaceri................................................................................pg. 20
5.3. A circulaţiei turistice............................................................................................................pg. 21
5.4. A valorificării potenţialului turistic.....................................................................................pg. 21

VI. Bibliografie..........................................................................................................pg. 22

2
 I. Cadrul general

1.1. Specificul geografic :

1.1.1. 1.1.2. 1.1.3.

ŢARA SUPRAFAŢA POPULAŢIA CAPITALA
(km ) (mil. loc.)
Italia 301 268 57,4 Roma
Spania 504 782 43,4 Madrid
Portugalia 92 389 10,6 Lisabona
Grecia 131 990 11,1 Atena
Bulgaria 110 912 7,7 Sofia
Albania 28 748 3,1 Tirana
Macedonia 25 713 2,0 Skopje
Bosnia şi Herţegovina 51 129 3,9 Sarajevo
Serbia 102 173 8,2 Belgrad
Croaţia 56 538 4,4 Zagreb
Slovenia 20 251 2,0 Ljubljana

1.1.1. Suprafaţa ţărilor

Legendă: (km ) Scară:

- Ţări mici (0-100 000) 1 : 25 000 000

3
 - Ţări medii (100 000-300 000) 1 cm = 250 km
- Ţări mari (>300 000)

Figura 1

1.1.2. Populaţia ţărilor

Legendă: (mil. loc.) Scară:

- Ţări mici (0-10) 1 : 25 000 000

- Ţări medii (10-30) 1 cm = 250 km
- Ţări mari (>30)

Figura 2

Limitele regiunii geografice:

Europa Mediteraneană cuprinde cele trei mari peninsule sudice ale Europei (Peninsula Italică, Peninsula
Iberică şi Peninsula Balcanică), dar şi o serie de insule şi porţiuni din Marea Mediterană strâns legate de
continent (golfuri, mări semideschise etc.).
Limitele regiunii mediteraneene au un caracter convenţional (adică sunt stabilite printr-o înţelegere) şi
sunt cuprinse între limita nordică a măslinului şi a palmierilor, limita sudică fiind mai greu de precizat –>
Oceanul Atlantic - Str. Gibraltar; –> Marea Mediterană – Str. Bosfor - Dardanele; -> Marea Neagră.
Din Europa Sudică fac parte ţările: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino, Andorra, Bosnia şi
Herţegovina, Monaco, Macedonia, Serbia, Grecia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Albania şi Slovenia.

Relieful – caracteristici de ansamblu:

Zona mediteraneana este o regiune muntoasă aparţinând în cea mai mare parte sistemului alpin cu munţi
tineri ce s-au format prin încretire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii, Alpii Dinarici. Singura câmpie este cea
formată din aluviunile aduse de fluviul Pad (Câmpia Padului).
De asemenea ţărmurile sunt foarte crestate. Se observă o mare mobilitate a scoarţei terestre, datorită
deplasării plăcilor tectonice din această regiune.

4
 Aspecte climatice:

Clima reprezintă elementul geografic determinant al acestei zone. Ea se caracterizează prin veri
călduroase, secetoase şi ierni blânde şi ploioase. Această combinaţie rară reprezintă originalitatea majoră a
regiunii mediteraneene.

Clima este influenţată de urmatorii factori:

 poziţia geografică: în sudul continentului la 40°lat N;
 masele de aer ( dinspre Mediterană şi Oc. Atlantic );
 orientarea şi altitudinea reliefului.

Astfel, clima întâlnită în această regiune este :

 temperat-oceanică în vest cu precipitaţii bogate şi temperaturi moderate;
 temperat–continentală în nord;
 climat mediteranean care este predominant cu ierni blande si cu precipitatii bogate si veri calduroase si
secetoase;
 climat montan in munţii Alpi unde pe cele mai înalte creste întâlnim gheţari.

Un fenomen climatic deosebit al acestei regiuni îl reprezintă reîncălzirea atmosferei datorită Mării
Mediterane (o mare închisă şi caldă).

Elemente biopedogeografice specifice:

Solurile de tip terra rosa, galbene sunt specifice Europei mediteranene. Vegetaţia întâlnită în această zonă
se caracterizeaza prin arbori cu frunza lucioasa, radacini lungi si bulbi care sa inmagazineze apa.
Pădurile mediterane sunt alcatuite din : pin maritim, stejar de plută, castan, cedru, chiparos, porocali
salbatici, palmieri; şi arbuşti: laur, mirt, cimbru, rozmarin.
Se cultivă plante specifice acestei zone cum ar fi viţa-de-vie, citricele, măslinii şi alţi pomi fructiferi,
seceta fiind combătută cu ajutorul irigaţiilor.
Datorita defrişărilor, în locurile necultivate au apărut tufişuri secundare numite garriga (Pen. Iberică ),
maquis ( Pen. Italică ), frigana şi şibleac ( Pen. Balcanică).
Este, de asemenea, o regiune cu dese cutremure de pământ şi cu vulcani activi: Etna, Stromboli şi
Vezuviu.

Resursele naturale:

În ceea ce priveşte resursele naturale amintim bauxita, lignitul, magneziu, petrolul, marmura, zincul,
nichelul,plumbul, sarea,

5
 Concluzionând, aşezarea geografică şi climatul deosebit specific au condiţionat trăsăturile
unicate ale cadrului natural, dar şi al activităţilor economice şi ale populaţiei acestei unităţi geografice,
impunându-se individualizarea ei.

1.2. Indicatori cadru ai dezvoltării politico sociale :

1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.2.4. 1.2.5.

ŢARA rang scor rang scor rang scor rang scor rang scor
Italia 70 4,6 54 4,3 53 4,7 5 6,4 60 3,9
Spania 45 4,9 40 4,5 46 4,8 21 5,9 3 5,5
Portugalia 28 5,2 26 5,1 11 5,8 17 6,1 26 4,8
Grecia 57 4,8 45 4,4 18 5,5 3 6,5 22 4,9
Bulgaria 82 4,2 103 3,2 107 3,5 27 5,8 45 4,1
Albania 84 4,1 124 2,5 80 4,1 58 4,8 107 2,9
Macedonia 89 4,0 110 3,0 97 3,7 96 3,8 122 2,2
Bosnia 83 4,2 119 2,8 75 4,2 57 4,8 123 2,0
Serbia 76 4,3 120 2,7 62 4,5 48 5,1 92 3,2
Croaţia 72 4,6 52 4,3 63 4,5 66 4,6 57 3,9
Slovenia 81 4,3 27 5,0 33 5,2 34 5,7 77 3,5

1.2.1. Indicatori ai cadrului politic:

6
 Figura 3

In tabelul indicatorilor cadrului politic din Europa Mediteraneană putem observa cu usurinţă diferenţele de
rang dintre Portugalia, situată pe locul 28 şi Macedonia situată pe locul 89. Motivul pentru care Macedonia ocupa
aceasta poziţie îl reprezintă o divergenţă ce se desfăşoara între partidele pplitice bazate pe criterii entice diferite,
reprezentând majoritatea macedoneană, respectiv minoritatea albaneză.
După Macedonia, tări precum Bosnia (locul 83), Albania (84), Slovenia (locul 81) şi de ce nu şi Bulgaria
(locul 82) sunt marcate de o nesiguranţă politică, rangul acestor ţări arătându-ne neliniştea politică ce le-a cuprins
datorita variabilelor politice considerate pentru competente in turism.
În ceea ce priveşte relaţiile Europei Mediteraneene cu restul Europei putem aminti faptul că ţările din
sudul Mediteranei sunt parteneri de primă importanţă ai Uniunii Europene dată fiind apropierea lor geografică,
afinităţile istorice şi culturale, precum şi fluxurile migratoare prezente şi viitoare. Iată de ce UE a ales tradiţional
să urmeze o politică de integrare regională.
În cadrul Conferinţei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate ţările membre UE şi
ţările mediteraneene (excepţie făcând Albania, şi Serbia) Uniunea Europeană a pus bazele unui nou parteneriat
euro-mediteranean.
Pentru perioada 2000-2006, Uniunea Europeană a acordat ajutoare financiare către ţările mediteraneene,
în valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetară 2007-2013, Instrumentul European de Vecinătate şi
Parteneriat (ENPI) decurge din şi se contopeşte cu programul de sine stătător, anterior program de sprijin pentru
întrajutorarea ţărilor mediteraneene şi a ţărilor învecinate, dintre statele apărute după destrămarea fostei Uniuni
Sovietice.

1.2.2. Indicatori de mediu:

Figura 4

7
 Se poate observa că dintre ţările Europei Mediteranene, printre ultimele locuri în tabelul indicatorilor de
mediu se situează Albania (124), Serbia (120), Bosnia (119). Motivul pentru care ocupa aceste pozitii il reprezinta
poluarea mare intalnita aici, printre factorii determinanti ai acesteia intalnindu-se si emisiile mari de dioxid de
carbon.
Ingrijoratoare este pozitia pe care o ocupa Albania in clasament.Anumite rapoarte au clasificat capitala
acestei ţări, Tirana, ca fiind unul dintre cele mai poluate oraşe din intreaga Europă. Unul dintre factorii poluanţi îl
reprezintă benzina cu plumb utilizată de aproximativ un sfert din totalul numărului de masini. S-a constatat că
90% din maşinile cu peste 9 ani vechime produc cea mai mare parte a poluării.
La polul opus se afla Portugalia pe locul 26, aceasta fiind o ţară care se ocupă de problemele legate de
mediu.
De exemplu, portughezii utilizează puterea solară la maxim. Ei au construit cea mai mare centrală solară
din lume situată în sudul Portugaliei, mai exact în Amereleja. Cele 30.000 case, spitalul, tramvaiele, şcoala şi
primăria utilizează doar energia produsă de această centrală.

1.2.3. Indicatori privind siguranţa şi securitatea:

In ceea ce priveste siguranţa si securitatea, Portugalia se află pe locul 11, urmată de Grecia pe locul 18.
Aceste ţări nu sunt marcate de conflicte, implicit rata criminalităţii este scăzută. Totuşi, există infracţiuni minore
de tipul furtului care apar in zonele aglomerate (gări, staţii, parcari etc.).
Nu la fel se întâmplă în cazul Bulgariei, ţară care ocupă locul 107 in ierarhie. Rata criminalităţii din
această ţara este mai ridicată şi cunoaşte accentuari in perioade de criză economică. Bulgaria este cunoscută
pentru grupările sociale înclinate spre criminalitate.
Nu depatre de Bulgaria, Macedonia este o ţară unde conflictele etnice existente o plaseaza pe locul 97.

1.2.4. Indicatori ai stării de sănătatea şi igienă:

Sistemele de sănătate din Europa sunt diferite, fapt ce clasifică ţările Europei Mediteranene pe poziţii
foarte diferite, cu diferenţe destul de mari. De exemplu Grecia este ţara care se află pe locul 3, urmată
îndeaproape de Italia (locul 5), la polul opus aflându-se Macedonia care ocupă locul 96.
Pentru a explica acest lucru putem observa procentul populaţiei de origine greacă a căror starea de
sănătate este evaluată ca fiind foarte bună, şi anume 52,2 % (cel mai mare procent dintre toate ţările Europei
Mediteranene).
Cheltuielile alocate din produsul intern brut pentru prevenirea bolilor, tratarea afecţiunilor, îngrijirea
pacienţilor în fază terminală, accesul la infrastructura (nr paturi de spital/1000 loc.) precum si serviciile oferite
(nr. medici/1000 loc.) reprezintă alte criterii care sunt luate în considerare pentru a evalua starea de sănătate şi
igienă a unei ţări.
8
 De exemplu, dintre ţările Europei Mediteranene, Portugalia este ţara cu cele mai mari cheltuieli, mai exact
10,2 % din PIB. Ţările cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor sunt Slovenia (2,64 euro) şi Bulgaria (0,61
euro).

1.2.5. Indicatori privind turismul ca prioritate:

Putem observa cu uşurinţă că Spania este ţara aflată pe primul loc în clasamentul ţărilor Europei
Mediteraneene în ceea ce priveşte turismul ca prioritate. Potenţialul turistic al Spaniei este foarte mare prin
varietatea locului si a tipurilor de turism care pot satisface cele mai capricioase cerinte. De la frumusetile naturale
(Munţii Pirinei, Cantabrici, Iberici) până la vestitele Insule Balerare şi Canare, toate formeaza un plus pentru care
Sania acordă prioritate turismului.
Interesant este faptul ca Italia ocupă locul 60 în ierarhie. Putem explica acet lucru prin faptul că Italia are
deja o tradiţie formată în acest sens, motiv pentru care aceasta ramura nu are nevoie de o atenţie prea mare pentru
a fi valorificată, dovada fiind cheltuielile mici de promovare alocate de guvern pentru aceasta ramura economica.
Albania, Macedonia, Bosnia sunt ţări mai sărace ale Europei Mediteraneene care nu se bucură de aceleaşi
caracteristici naturale precum Grecia sau Italia. Din acest motiv, dar şi datorită sărăciei sau conflictelor politice,
turismul nu reprezintă o prioritate.

II. Infrastructura şi mediul de afaceri

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

ŢARA rang scor rang scor rang scor rang scor rang scor
Italia 22 4,2 55 3,8 8 6,0 27 4,5 116 3,4
Spania 7 5,2 18 5,4 2 6,8 32 3,9 105 3,9
Portugalia 35 3,8 23 5,0 9 5,9 33 3,8 102 4,0
Grecia 37 3,7 34 4,4 7 6,0 38 3,6 103 4,0
Bulgaria 76 2,8 70 3,3 25 4,4 50 3,1 59 4,6
Albania 113 2,0 122 1,9 86 2,4 106 1,8 81 4,3
Macedonia 108 2,1 83 2,9 63 3,1 76 2,4 64 4,6
Bosnia 117 1,9 114 2,1 56 3,3 61 2,7 92 4,1
Serbia 99 2,3 107 2,4 54 3,3 46 3,3 88 4,2
Croaţia 80 2,7 46 4,0 11 5,7 34 3,8 96 4,1
Slovenia 79 2,7 37 4,3 20 2,2 28 4,5 106 3,9

9
 2.1. Indicatori ai infrastructurii de transport aerian :

Figura 5
Infrastructura de transport aerian este slab dezvoltata in tari precum Bosnia care ocupa locul 117, Albania
situata pe locul 113 si Macedonia aflata pe locul 108. In primul rand trebuie sa ne gandim la suprafata relativ mica
a acestor tari care impiedica dezvoltarea infrastructurii de transport aerian (construcţia de aeroporturi, piste de
decolare si aterizare necesita suprafete meri de teren).
Mai putem explica acest lucru prin nivelul de dezvoltare al tarilor, acestea fiind tari slab dezvoltate, unde
transportul aerian nu reprezinta o necesitate,deoarece oamenii nu dispun de banii necesari deplasarilor cu avionul.
La polul opus amintim Spania aflata pe locul 7 si Italia aflata pe locul 22, tari cu o suprafata mare care a
permis dezvoltarea infrastructurii aeriene. De asemenea, nivelul de dezvoltare, precum si situaţia economica a
populaţiei au reprezentat plusuri spre dezvoltarea unei reţele de trafic aerian.
În prezent, 40 % din sosirile turistice internaţionale se efectuează pe calea aerului, cel mai mare volum
fiind înregistrat în Europa, având ca destinaţie preponderentă Europa Sudică. În unele ţări transportul aerian
reprezintă principala cale de acces a turiştilor internaţionali. Din totalul sosirilor turistice în Grecia, transportul
aerian detine 67%.

2.2. Indicatori ai infrastructurii de transport terestru :

10
 Figura 6
Evoluţia gândirii inginereşti şi progresul tehnic au făcut ca anumite obstacole impuse de topografia
anumitor locuri să fie depăşite, deschizându-se noi căi de acces spre locuri considerate neaccesibile.
În prezent transportul terestru ocupa primul loc în ceea ce priveşte sosirile turistice internaţionale.
Turismul utilizează aproape în totalitate reţeaua de drumuri şi căi ferate.
Infrastructura de transport terestru trebuie raportata la gradul de accesibilitate al reliefului, dar si si nivelul
de dezvoltate al fiecarei tari. Albania,Bosnia si Serbia sunt tari cu un relief accidentat care nu permite o dezvoltare
a infrastructurii de transport terestru. De aceea ele ocupa ultimele locuri in ierarhie (122, 114 şi 107), spre
deosebire de Spania şi Portugalia care ocupă primele poziţii (18 şi 23).
În zona Alpilor se află în derulare un ambiţios proiect de legătură feroviară între Germania şi Italia care
include şi construcţia celui mai lung tunnel feroviar.

2.3. Indicatori privind structura de primire turistică :

Structura de primire turistică este formată din structurile de cazare, unităţile şi serviciile de alimentaţie
publică, structurile şi serviciile de agreement, precum şi forţa de muncă din turism.
Primul loc in ierarhia indicatorilor privind structura de primire turistică este ocupat de Spania (locul 2).
Aceasta oferă cele mai bune condiţii din punct de vedere al primirii turistice, având şi cele mai multe avantaje
(ATM-uri care acceptă carduri Visa, cele mai multe companii de închiriat maşini, foarte multe locuri de cazare
etc.). Este urmată în clasament de Grecia (locul 7), Italia (8) şi Portugalia (9).
La polul opus se situează Albania (locul 86) aici facându-şi simţită prezenţa slaba dezvoltare a ţării şi
sărăcia acesteia.

2.4. Indicatori IT – utilizatori şi tranzacţii pe Internet :

In ceea ce priveste tranzactiile pe internet in Europa Mediteraneana, pe ultimele locuri se afla Bosnia (61),
Macedonia (76) si Albania (106). Limbile vorbite in aceste tari reprezinta un factor pentru care populatia din alte
locuri nu le preferă pentru a face tranzactii pe internet. Desi preturile produselor sunt cu mult mai mici fata de alte
tari, limba este un dezavantaj in ceea ce priveşte tranzacţiile.
Insa limba straina din aceste tari reprezinta un factor secundar. Gradul de urbanizare precum si rata de
sărăcie si buget intalnite in aceste tari sunt factorii principali care le claseaza pe ultimele locuri in ceea ce priveste
utilizarea internetului.
Influentele politice reprezinta un alt factor care ne ajuta sa explicam rangurile tarilor Europei
Mediteranene

2.5. Indicatori privind preţul acţiunilor turistice :

Preţul practicat pe piaţa turistică constituie frecvent unul din motivele majore în alegerea locului de
vacanţă. Astfel, ca urmare a preţurilor accesibile, Europa Mediteraneană reprezintă o destinaţie avantajoasă pentru
turiştii din Europa Centrală şi de Nord. De asemenea, preţul diferit pentru unele bunuri de consum impulsionează
intensitatea circulaţiei turistice în zonele de frontieră. Este cazul Italiei spre care se îndreaptă anual circa 10 mil.
de vizitatori din Franţa şi între 7-8 mil. din Germania, Elveţia şi Austria, o mare parte dintre aceştia fiind turişti de
o zi sosiţi în localităţile de frontieră.
Observăm totuşi că pe plan mondial cele mai atractive preţuri din Europa Mediteraneană le oferă Bulgaria;
şi aici întâlnim o intensitate a circulaţiei turistice la graniţă, românii fiind principalii turisti ai acestei destinaţii.
Cele mai ridicate preţuri privind acţiunile turistice în bazinul Mediteranean le percepe Italia, care sufera de un

11
dezavantaj din cauza pretului mare al combustibilului, aceasta bazându-se pe tradiţia si prestigiul resurselor
turistice de care dispune pentru a atrage turisti (in ciuda preturilor mari).

III. Fluxuri turistice.

Densitatea circulaţiei turistice

ŢARA Populaţia Sosiri turistice Densitatea circulaţiei

(mil. loc.) internaţionale (mil.) turistice (%)
Italia 57,4 37,07 64,58
Spania 43,4 52,43 120,80
Portugalia 10,6 11,61 109,52
Grecia 11,1 13,27 119,54
Bulgaria 7,7 4,63 60,12
Albania 3,1 0,042 1,35
Macedonia 2,0 0,16 8,00
Bosnia 3,9 0,19 4,87
Serbia 8,2 0,58 7,07
Croaţia 4,4 7,91 179,77
Slovenia 2,0 1,49 74,50

Sosiri turistice internaţionale

Legendă: (mil.) Scară:

1 : 25 000 000
1 cm = 250 km

12
 Figura 7

3.1. Densitatea circulaţiei turistice :

Densitatea circulaţiei turistice

Legendă: (%) Scară:

- <10 1 : 25 000 000
- 10-100 1 cm = 250 km
- >100

Figura 8

O densitatea mare a circulaţiei turistice se poate observa în Spania, Portugalia sau Grecia. Aceasta
densitate o putem explica prin prisma tipurilor de turism desfaşurate intr-o ţară. În aceste ţări sunt desfăşurate mai
multe tipuri de turism (montan, litoral şi cultural), acest lucru determinând un număr mai mare de sosiri turistice.
Însă cea mai mare densitate turistică o are Croaţia. Acest lucru se datorează populaţiei scăzute a acestei
ţări, sosirile turistice nefiind foarte mari (în comparaţie cu Spania).
Pentru a analiza această densitate a circulaţiei turistice se mai poate lua in calcul şi tradiţia de vizitare
dintr-o anumita zonă. Aici putem încadra ţări precum Spania, care are o DCT de 120,80 %, Grecia (119,54 %) şi
Portugalia (109,52 %), care şi-au format în timp un renume. Totusi si Italia este o tara cu o mare traditie de
vizitare si cu o varietate a tipurilor de turism effectuate,insa numarul mare al populatiei (57,4 mil loc.) determina
o densitate scazuta de 64,58 %.
Relieful este un alt factor care antreneaza sosirile turistice. Tari care nu se bucura de o diversitate a reliefului sunt
Macedonia, Bosnia si Albania iar de aceea densitatea circulatiei turistice este scazuta.

13
 IV. Resurse turistice.
Indicatori de calitate şi valorificare

ŢARA 4.1. 4.2. 4.3.

rang scor rang scor rang scor
Italia 46 5,3 66 4,8 20 5,5
Spania 45 5,3 55 5,1 17 5,6
Portugalia 40 5,3 54 5,1 25 5,3
Grecia 55 5,2 23 5,7 23 5,3
Bulgaria 67 5,1 30 5,6 43 4,7
Albania 35 5,4 10 6,2 93 3,7
Macedonia 56 5,2 13 6,1 82 3,9
Bosnia 90 4,8 111 4,1 100 3,5
Serbia 47 5,3 19 5,9 26 5,3
Croaţia 54 5,2 4 6,5 36 4,9
Slovenia 52 5,2 60 5,0 57 4,4

4.1. Indicatori privind resursele umane din turism :

14
 Figura 9

Indicatorii privind resursele umane din turism constau in ansamblul activităţilor orientate către asigurarea,
dezvoltarea şi menţinerea resurselor umane în vederea realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor acesteia şi
satisfacerii nevoilor angajaţilor.
Primul loc in ierarhia indicatorilor privind resursele umane din turism in Europa Mediteraneana este
ocupat de Albania (locul 35). Deşi populaţia care lucrează în turism nu are parte de o foarte bogată educaţie
specifică sau de un training specializat in acest sens, disponibilitatea ei de a lucra într-un mediu calificat face ca
Albania să ocupe această poziţie, în timp ce Bosnia se afla pe locul 90, populaţia acestei ţări nefiind la fel de
disponibilă să lucreze într-un astfel de mediu. Aici se mai adauga si cifrele mari ale invatamantului primar si
secundar (unde intalnim un numar mare de elevi datorita natalitatii ridicate), de aici rezultand o populatie poate
prea tanara pentru a munci.
De asemenea în Spania, turismul fiind principala ramură economică, s-au pus la dispoziţia locuitorilor
foarte multe locuri de muncă, iar acest lucru i- a determinat să opteze spre acest mediu. Astfel, 11% din populaţia
activă a Spaniei lucrează în turism.

4.2. Indicatori privind turismul intern :

Figura 10

În ceea ce priveşte turismul intern, Croaţia ocupa locul 4 in clasamentul mondial, aceasta acordând o
importanţă majoră acestui tip de turism, fiind de o reală bază în menţinerea activităţii turistice. Este urmată în
clasament de Albania, Macedonia şi Serbia.
O importanţă foarte scăzută oferă populaţia Bosniei acestui tip de turism, situându-se pe ultimul loc în
ierarhia Europei Mediteraneene (111), însă aceasta nu oferă importanţă turismului în general, situându-se pe locul
123 în ceea ce priveşte turismul ca prioritate.
Ne uimeşte faptul că nici Italia nu prea practică acest tip de turism, aceasta bazându-se însă pe turiştii
străini.

15
 Mai amintim faptul ca in tarile cu traditie in turism, unde se depaseste capacitatea sociala de suport,
ospitalitatea este mai scazuta, deoarece locuitorii sunt deranjati de prezenta foarte numeroasa a turistilor, acest
lucru conducand la orientarea lor spre alte destinatii externe, tocmai pentru a scapa de aceasta supraaglomerare.
4.3. Indicatori cantitativi şi calitativi ai resurselor turistice :
Dintre ţările Europei Mediteranene, în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea resurselor turistice, primele
locuri sunt ocupate de Spania (17), Italia (20) şi Grecia (23).Toate aceste ţări au deja formată o tradiţie în turismul
internaţional, fiind foarte cunoscută şi apreciată de turiştii străini. Resursele turistice ale acestor ţări sunt în
principal obiectivele culturale, majoritatea înscrise in patrimonial U.N.E.S.C.O. Acest lucru influenţează în mod
pozitiv numarul de turişti precum şi calitatea sejurului acestora.
La polul opus se situează Bosnia (locul 100), Albania (93) si Macedonia (82). Aceste ţări nu dispun de
resurse turistice din punct de vedere cantitativ, iar puţinele resurse pe care le au nu dispun de calitatea necesară
atragerii unui numar mare de turisti. În patrimonial mondial UNESCO Albania are înscrise 2 monumente iar
Bosnia şi Macedonia câte unul, în timp ce Spania are 34, Italia 36 iar Grecia 15.
Putem aminti aici cateva dintre destinatiile turistice din tarile cu renume in turism ale Europei
Mediteraneene: -destinatii litorale: Insula Sicilia (Italia), Insula Thassos (Grecia), Insula Corfu (Grecia), Costa
Brava (Spania), Insula Madeira (Spania), etc; -destinatii montane: Statiunea Cortina d’Ampezzo (Italia), Muntii
Sierra Nevada (Spania), Staţiunea Baquieira Beret (Spania), etc; - destinatii culturale: Colloseumul (Italia), Atena
(Grecia), Muntele Athos (Grecia), Lisabona (Portugalia), si multe altele care cu siguranta sunt pe gustul si celor
mai pretentiosi turisti.
LISTA MONUMENTELOR ÎNSCRISE ÎN
PATRIMONIUL MONDIAL U.N.E.S.C.O.

1. MONUMENTE ŞI REZERVAŢII ALE NATURII :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Bulgaria – Pirin Parcul Naţional
Bulgaria – Srebarna Rezervaţia Naturală
Croaţia – Lacurile Plitvice Parcul Naţional
Italia – Insulele Eolie/Lipari Insulele vulcanice
Portugalia – Madeira/Laurisilva Rezervaţia ,,Pădurea de laur”
Slovenia – Skocjan Rezervaţia speologică
Spania – Donana Parcul Naţional
Spania - Garajonay Parcul Naţional

2. MONUMENTE, VESTIGII ŞI SITURI ARHEOLOGICE :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Albania – Butrint Oraşul antic
Bulgaria – Kazanlâk Mormântul trac
Bulgaria – Madara Călăreţul de la ~
Bulgaria – Sveştari Mormântul trac
Grecia – Atena Acropolea
Grecia – Bassai/Vassai Templul lui Apollo Epikurios
Grecia – Delfi Situl arheologic
Grecia – Epidaur Situl arheologic
Grecia – Insula Delos Ansamblul arheologic
Grecia – Micene/Tirint Siturile arheologice miceniene
16
 Grecia – Mistras Situl arheologic
Grecia – Olympia Situl arheologic
Grecia – Samos Templele Pytagoreion şi Heraion
Italia – Agrigento Aria arheologica
Italia – Aquileia Vestigiile arheologice şi Bazilica
Patriarhului
Italia – Casale Vila romană cu mozaicuri
Italia – Cilento Siturile arheologice
Italia – Matera – I Sassi Locuinţele arhaice ale troglodiţilor
Italia – Toscana Necropolele etrusce
Italia – Pompei, Herculanum şi Torre Ariile arheologice
Annunziata
Italia – Ravena Monumentele paleocreştine
Italia – Siracuza Situl arheologic
Italia – Val Camonica Picturile rupestre
Portugalia – Valea Câo Siturile artei preistorice
Spania – Altamira Peştera Altamira (desenele rupestre)
Spania – Atapuerca Situl arheologic
Spania – Las Medulas Vestigiile exploatărilor aurifere
Spania – Merida Ansamblul arheologic
Spania – Peninsula Iberică Arta rupestră a Bazinului Mediteranean
Spania - Tarraco Ansamblul arheologic

3. MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ DE FACTURĂ RELIGIOASĂ :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Bulgaria – Boiana Mănăstirea
Bulgaria – Ivanovo Bisericile rupestre
Bulgaria – Rila Mănăstirea
Croaţia – Porec Complexul Episcopal
Croaţia – Sibenik Catedrala Sf. Iacob
Grecia – Athos (Agion Oros) Republica monastică
Grecia – Daphni, Ossios Lukas, Nea Mănăstirile
Moni)
Grecia – Meteora Mănăstirile
Grecia – Patmos Centrul istoric (Chora) cu Mănastirea Sf.
Ioan ,,Teologul” şi Peştera Apocalipsei
Grecia – Salonic/Thessaloniki Monumente paleocreştine şi bizantine
Italia – Assisi Catedralele
Italia – Milano Biserica Santa Maria della Grazzie
Italia – Modena Catedrala Torre Civica
Italia – Piemonte/Lombardia Munţii sacri din Piemont şi Lombardia
Macedonia – Ohrid Monumentele istorico-religioase
Portugalia – Alcobaca Mănăstirea
Portugalia – Batalha Mănăstirea
Portugalia – Lisabona Mănăstirea Jeronimos
Portugalia – Tomar Mănăstirea

17
 Serbia – Decani Mănăstirea
Serbia – Sopocani Mănăstirea
Serbia – Studenica Mănăstirea
Spania – Burgos Catedrala
Spania – Madrid Mănăstirea El Escorial
Spania – Poblet Mănăstirea
Spania – Oviedo Monumentele istorico-religioase
Spania – Santa Maria de Guadalupe Mănăstirea Regală
Spania – Vall de Boi Bisericile romanice catalane
Spania – Yuso, Suso Mănăstirile San Millan

4. MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ DE FACTURĂ CIVILĂ :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Croaţia – Split Complexul istoric
Italia – Barumini – Nuraghi Refugiile fortificate (nuraghi)
Italia – Caserta Palatul regal
Italia – provincia Puglia Castel del Monte
Italia – Padova Grădina botanică
Italia – Pisa Monumentele istorice
Italia – Tivoli Villa d’Este
Italia – Torino Reţedinţele regale ale Casei de Savoia
Spania – Alcala de Henares Universitatea şi incinta istorică
Spania – Barcelona Complexul architectural Antoni Gaudi
(Parcul Guell, Palatul Guell şi Casa Milr)
Spania – Barcelona Complexul architectural Lluis Domcnech
i Montaner (Palatul/Palau de la Musica
Catalana şi Spitalul Sant Pau)
Spania – Lugo Fortificaţiile romane ale oraşului
Spania – Ubeda, Baeza Ansamblurile monumentale renascentiste
Spania – Valencia La Lonja de la Seda (Bursa Mătăsii)

5. REZERVAŢII DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Albania – Gjirokastra Oraşul Muzeu
Bosnia şi Herţegovina – Mostar Cartierul podului vechi din oraşul vechi
Bulgaria – Nesebar Oraşul vechi
Croaţia – Dubrovnik Oraşul vechi
Croaţia – Trogir Oraşul istoric
Grecia – Rhodos Oraşul medieval
Italia – Alberobello Trulli
Italia – Ferrara Oraşul renascentist
Italia – Florenţa Centrul istoric al oraşului
Italia – Napoli Centrul istoric al oraşului
Italia – Pienza Centrul istoric al oraşului

18
 Italia – Roma Centrul istoric al oraşului
Italia – San Gimignano Centrul istoric al oraşului
Italia – Siena Centrul istoric al oraşului
Italia – Urbino Centrul istoric al oraşului
Italia – Val di Noto Vechi orăşele baroce
Italia – Verona Oraşul vechi
Italia – Vicenza Oraşul paladin
Portugalia – Angra do Heroismo Yona centrală a oraşului
Portugalia – Evora Centrul istoric al oraşului
Portugalia – Guimaraes Centrul istoric al oraşului
Portugalia – Porto Centrul istoric al oraşului
Spania – Aragon Arhitectura mudejară
Spania – Avila Oraşul vechi şi bisericile extramuros
Spania – Caseres Partea veche a oraşului
Spania – Cordoba Centrul istoric al oraşului
Spania – Cuenca Oraşul fortificat
Spania – Granada Oraşul istoric şi fortificaţiile
Spania – Salamanca Partea veche a oraşului
Spania – San Cristobal de la Laguna Oraşul vechi
Spania – Santiago de Compostela Partea veche a oraşului
Spania – Segovia Oraşul vechi şi Apeductul
Spania – Sevilla Oraşul vechi
Spania –Toledo Oraşul istoric

6. MONUMENTE TEHNICE ŞI ZONE CU ACTIVITĂŢI SOCIO – ECONOMICE

PROTEJATE :

LOCAŢIA OBIECTIVUL
Italia – Crespi d’Adda Situl industrial
Italia – Valea Orcia Peisajul agricol
Portugalia – Alto Douro Vinhateio Regiunea viticolă
Portugalia – Insula Pico (arh. Azore) Peisajul viticol
Spania - Elche Palmeria
Spania – Pirinei – Mont Perdu Peisajul pastoral

19
 V. Analiza S.W.O.T.
5.1. A cadrului general :
- un cadru general favorabil
turismului;
- intalnim toate tipurile de
relief;
- iesire la mare;
-clima favorabila.
- datorita cadrului genera,
Europa Mediteraneana
poate practica toate tipurile
de turism (montan, litoral,
cultural).
5.2. A infrastructurii şi mediului de afaceri :
- dezvoltarea economica a
unor tari din aceasta regiune
a permis dezvoltarea
infrastucturii.
- o infrastructura
dezvoltata antreneaza
dezvoltarea turismului prin
numarul mare de sosiri.
20
- temperaturile ridicate pot
reprezenta un minus pentru
anumiti turisti.
- din cauza temperaturilor
ridicate pot avea loc
incendii de padure.
- suprafata mica a unor tari
nu le-a permis o dezvoltare
foarte mare
a infrastructurii.
- criza economica
mondiala ar putea sa
afecteze dezvoltarea
afacerilor si in aceasta
regiune.
5.3. A circulaţiei turistice :
- o circulatie turistica
mare;
- sosirile turistice sunt
mari datorita traditiei.
- dezvoltarea
economiei interne
datorita activitatii turistice
intense;
- cresterea P.I.B.-ului tot
datorita acestei ramuri
economice.
5.4. A valorificării potenţialului turistic :
- tipurile diferite de turism
practicate;
- multe locuri de munca in
turism;
- foarte multe resurse inscrise
in patrimoniul UNESCO.
- largirea orizontului de cunoastere
al turistilor;
- datorita traditiei turistice din
aceasta zona resursele turistice sunt
valorificate la maxim.
- din cauza
supraaglomerarii spatiului
cu turisti, mediul
inconjurator poate avea de
suferit (degradarea
mediului).
- supraaglome-
rarea urbana poate polua
fonic si poate deranja populatia
care locuieste in aceasta
regiune.
- unele tari din Bazinul
Mediteranean nu se bucura de o
varietate bogata a resurselor
turistice;
- structurile de cazare sunt putine
in comparatie cu numarul mare de
sosiri turistice.
- degradarea resurselor naturale
datorita numarului mare de turisti.
21
 VI. Bibliografie

1. Gheorghilaş, A., 2007, ,,Geografia turismului. Metode de analiza in turism”, Editura Universitara,
Bucuresti;
2. www.weforum.org;
3. ec.europa.eu;
4. www.eea.europa.eu;
5. ro.wikipedia.org;

22