Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia-Turismului

Europa Mediteraneană și Peninsula Balcanică

Studenți:

Grupa 108

Europa Mediteraneană și Peninsula Balcanică

 Țara Suprafața Populația Capitala
(km2) (mil. loc.)
1. Italia 301.268 60,2 Roma
2. Spania 504.782 46 Madrid
3. Portugalia 92.389 10,6 Lisabona
4. Grecia 131.990 11,3 Atena
5. Bulgaria 110.912 7,6 Sofia
6. Albania 28.748 3,2 Tirana
7. Macedonia 25.713 2 Skopje
8. Bosnia și 51.129 3,8 Sarajevo
Herțegovina
9. Serbia 102.173 7,3 Belgrad
10. Croația 56.538 4,4 Zagreb
11. Slovenia 20.251 2 Ljubljana

Europa Mediteraneană se situează în partea de sud a Europei și se

învecinează la vest cu Oceanul Atlantic, la sud cu Marea Mediterană, la est cu
Peninsula Anatolia (partea asiatică a Turciei), iar la nord, printr-o convenție s-a
stabilit ca limita să fie până unde se întind plantațiile de măslin și palmierii.
Limita vestică este dată de Capul Roca, situat în Portugalia, ce-a sudică de
Capul Punta de Tarifa din Spania, iar dacă includem și insulele, Gavdos din
Grecia.
Relieful în această zonă este predominant muntos, masivele montane
formându-se în orogeneza alpină. Dintre cei mai importanți munți amintim:
Munții Alpi (vf. Mont Blanc – 4.810 m), Munții Pirinei (vf. Pico de Aneto – 3.404
m), Munții Apenini (vf. Corno Grande – 2.912 m), Munții Balcani (vf. Botev –
2.376 m). În zona de țărm întâlnim maluri abrupte.
Clima este mediteraneană cu veri calde și secetoase, iar ierni blânde și
ploioase. Temperaturile medii ating 20oC, precipitații medii de 400-500 mm.
Vânturile cu caracter periodic sunt Sirocco (vânt fierbinte și uscat, care bate
dinspre Africa), Mistralul (vânt rece și uscat, bate dinspre Franța), Bora (bate pe
țărmul dalmațian).
Solurile predominante sunt cele de tip terra-rosa sau galbene și calcaroase
pe care se dezvoltă o vegetație tipică zonei mediteraneene (garriga, frigana,
maquis, stejar de plută, citrice, măslin, viță de vie, plante aromate). Fauna este
constituită din specii de scorpion, broaște țestoase, vipera cu corn, magotul.
Ca resurse naturale, Europa Mediteraneană dispune de minereuri de fier,
cupru, zinc, bauxită, cărbuni superiori.
Harta Europei Mediteraneene și Peninsulei Balcanice

Scara 1:25 000 000

A. Indicatori cadru ai dezvoltării politico-sociale

Țara Total A. A.1. A.2. A.3. A.4. A.5.
Scor Rang Rang Rang Rang Rang
Italia 4,90 100 53 44 29 79
Spania 5,48 67 25 23 24 10
Portugalia 5,42 49 15 19 25 29
Grecia 5,02 98 72 69 13 28
Bulgaria 4,79 102 76 89 5 82
Albania 4,65 69 62 65 69 59
Macedonia 4,79 66 73 43 47 99
Bosnia 4,47 104 113 29 59 116
Serbia 4.50 103 115 55 46 108
Croația 4,99 96 44 38 31 61
Slovenia 5,12 92 24 26 42 50
 Scorul indicatorilor totali A
6

2
Scor

0
ia

ia
lia

ia

ia

ia

na

ia

ți a

a
i

i
an

an

on

rb

en
r
ec
l

oa
vi
I ta

ga

ga
Gr

Se
go

ov
ed
Sp

b
tu

Cr
l
Bu

Al

rțe

Sl
r

ac
Po

He
M

și
a
ni
s
Bo

Țara

A.1. Indicatori ai cadrului politic

Analizând tabelul de mai sus observăm că exista o diferență de rang politic

destul de mare între Portugalia (49) și Bosnia și Herțegovina (104), aceasta din
urmă având dispute între populațiile care o locuiesc, fiind formată din două
entități separate: o federație croato-bosniacă și o republică a etnicilor sârbi.
Separația puterilor în noua republică nu este încă foarte clară.
După Bosnia și Herțegovina, țări precum Serbia (locul 103), Bulgaria (locul
102) și mai nou, chiar Italia (locul 100) sunt caracterizate printr-o nesiguranță
politică, primele bazându-se pe nesiguranță politică și chiar corupție, iar ultima
fiind lovită de o criză politică și economică.
Dintre țările mediteraneene, Portugalia pare să o ducă destul de bine (locul
49), urmată de Macedonia (locul 66) și Spania (locul 67), dar nici ele nu se lasă
protejate împotriva disensiunilor și a crizei.

A.2. Indicatori de mediu

Dintre țările Europei Mediteraneene observăm că țările din partea de est,

precum Serbia (locul 115), Bosnia și Herțegovina (locul 113), dar și Bulgaria
(locul 76), Macedonia (locul 73) sau Grecia (locul 72) se confruntă cu probleme
legate de mediu. În aceste țări poluarea este foarte ridicată din cauza
termocentralelor și a circulației intense a vehiculelor.
La polul opus se afla Spania (locul 25), Slovenia (locul 24) și Portugalia
(locul 15). Locul pe care îl ocupă Portugalia este dat de faptul că portughezii s-
au mobilizat în încercarea de a diminua poluarea. Un exemplu în acest sens îl
reprezintă utilizarea energiei solare. Ei au construit cea mai mare centrală
solară din lume în Amereleja.

A.3. Indicatori privind siguranța și securitatea

În ceea ce privește siguranța și securitatea, Portugalia se află pe locul 19,

urmată de Spania pe locul 23 și Slovenia pe locul 26. Aceste țări nu sunt
marcate de conflicte, implicit rata criminalității este scăzută. Totuși există
infracțiuni minore de tipul furturilor.
Nu la fel se întâmplă și în cazul Bulgariei care ocupa locul 89. Rata
criminalității este mai ridicată și cunoaște accentuări în perioadele de criză.

A.4. Indicatori ai stării de sănătate și igienă

O surpriză în acest clasament o reprezintă Bulgaria care a urcat pe locul 5 în

ceea ce privește sănătatea și igiena, înregistrând progrese vizibile, bugetul
sănătății ridicându-se la 4,2% din PIB în 2010. Aceasta este urmată de Grecia
pe locul 13, care are cel mai mare raport de medici la mia de locuitori din toate
țările OECD.
La polul opus se situează Albania (locul 69) unde nivelul sănătății este
scăzut.

A.5. Indicatori privind turismul ca prioritate

Spania se afla pe primul loc în rândul țărilor medteraneene fiind a doua

destinație turistică din lume. Potențialul turistic al Spaniei este foarte mare prin
varietatea locului și a tipurilor de turism, de la cel litoral sau montan, la cel
cultural sau religios. De remarcat este locul ocupat de Italia, acest lucru
explicat prin faptul ca Italia are deja o tradiție în acest domeniul, iar investițiile
în aceasta ramură economică sunt destul de mici.
Din cauza sărăciei și a conflictelor politice, țări precum Macedonia (locul
99), Serbia (locul 108) sau Bosnia și Herțegovina (locul 116) turismul nu
reprezintă o prioritate.

B. Infrastructura și mediul de afaceri

Țara Total B. B.1. B.2. B.3. B.4. B.5.

Scor Rang Rang Rang Rang Rang
 Italia 4,76 24 39 1 31 135
Spania 5,30 10 10 5 28 106
Portugalia 4,78 34 22 16 34 108
Grecia 4,65 20 58 3 33 127
Bulgaria 4,24 91 91 4 42 49
Albania 3,31 98 85 76 97 64
Macedonia 3,58 122 84 64 60 46
Bosnia 3,19 135 130 65 64 107
Serbia 3,40 110 117 56 49 119
Croația 4,43 68 53 5 30 109
Slovenia 4,52 76 25 14 29 111

Scor indicatori totali B

6

2
Scor

0
lia ni
a l ia
ec
i a r ia ni
a
ni
a
i na rb
ia
aț
ia
en
ia
I ta Sp
a ga Gr l ga ba
ed
o ov e o v
r tu
Bu Al țr eg S Cr Sl
o
Po ac
M He
și
ia
osn
B

Ța ra

B.1. Indicatori ai infrastructurii de transport aerian

Dintre țările din Europa Sudică cea cu cea mai bună infrastructură de
transport aerian este Spania, cu cele 45 de aeroporturi ale sale. Motivul pentru
care aceasta țară ocupă locul 10 este acela că serviciile oferite turiștilor sunt
de o calitate superioară, dar și de faptul că s-au îmbunătățit măsurile de
securitate, dat fiind faptul ca Spania este a treia cea mai vizitată țară din lume
reușind să atragă peste 60-70 milioane de turiști anual.
De cealaltă parte, Bosnia și Herțegovina nu a reușit să îndeplinească aceste
condiții drept pentru care ocupă locul 135. Această țară nu are puterea
economică necesară dezvoltării tuturor nevoilor turistice, printre care
numarându-se și modernizarea infrastructurii de transport aerian.

B.2. Indicatori ai infrastructurii de transport terestru

La acest capitol, fruntașă rămâne tot Spania cu peste 16.000 de km de

autostradă, ocupând locul 1 pe întregul continent european. Datorită faptului
că aceasta țară se afla în topul celor mai vizitate țări din lume, spaniolii au luat
acest lucru ca punct de reper în construirea de drumuri și în modernizarea lor
pentru o mai bună desfășurare a traficului rutier.
De partea cealaltă se afla tot Bosnia și Herțegovina clasată pe locul 130 în
cea ce privește infrastructura de transport terestru, acest loc ocupându-l din
cauza aportului foarte mic de turiști care vin în aceasta țară.

B.3. Indicatori privind structura de primire turistică

Italia are o reputație de lăudat când vine vorba de structurile de primire
turistică, fapt ce o situează pe locul 1 în clasament, având aproximativ 180.000
de structuri de cazare și o mulțime de restaurante împărțite în mai multe tipuri
(ristorante, bar, trattoria, osteria, taverna, tavola calda, pizzeria, rosticceria).
Italia este urmată îndeaproape de Grecia (locul 2) și ea o țară cu tradiție în
domeniu, Bulgaria (locul 4), o surpriză în acest clasament, bulgarii învestind în
astfel de structuri și la egalitate Spania și Croația (locul 5).
La polul opus se află Albania pe locul 76. Deși turismul în această țară se
află în continuă dezvoltare, structura de primire este încă infantilă.

B.4. Indicatori IT – utilizatori și tranzacții pe Internet

La acest capitol, pe primul loc dintre țările Europei Sudice se situeaza

Spania, urmată îndeaproape de Slovenia, Croația și Italia. Tehnologia a luat
amploare, iar unele țări cu tradiție precum Spania și Italia sau cele în care
turismul ocupă un loc primordial în economia țării precum Slovenia și Croația
au adoptat un mod facil și rapid de a încheia tranzacții în domeniul turistic.
Albania nu stă la fel de bine la acest capitol, ocupând locul 97, datorită
faptului ca nu multe persoane o vizitează, iar tehnologia nu este foarte
avansată.

B.5. Indicatori privind prețul acțiunilor turistice

În acest domeniu, Macedonia ocupă locul 46 datorită prețurilor mici, dar și

de calitatea inferioară a acțiunilor turistice. De cealaltă parte, Italia se află pe
locul 135 datorită renumelui pe care și l-a câștigat de-a lungul timpului și a
creșterii calității serviciilor turistice.
C. Resurse turistice – indicatori de calitate și de
valorificare

Țara Total C. C.1. C.2. C.3. C.4.

Scor Rang Rang Rang Rang
Italia 5,05 41 72 34 7
Spania 5,36 34 39 29 1
Portugalia 4,84 32 32 83 13
Grecia 4,58 50 55 40 25
Bulgaria 4,10 69 67 76 40
Albania 3,96 43 4 109 87
Macedonia 3,58 81 73 113 75
Bosnia 3,66 76 49 107 79
Serbia 3,45 94 104 131 65
Croația 4.37 93 29 56 32
Slovenia 4,11 55 50 58 56

2
Scor

0
ia

ri a

ia

na

ia

a
lia

ia

ia

ți a
i

i
an

an

on

rb

en
ec
l

oa
vi
I ta

ga

l ga
Gr

Se
go

ov
ed
Sp

b
tu

Cr
Bu

Al

rțe

Sl
r

ac
Po

He
M

și
ia
sn
Bo

Țara

C.1. Indicatori privind resursele umane din turism

În ceea ce privește resursele umane din turism, Portugalia stă cel mai bine,
în sectorul servicii, populația ocupată având o pondere de 58,1%, turismul
reprezentând aproximativ 8% din PIB. În afara faptului că acest sector joacă un
rol important în balanța portugheză de plăți, în turism sunt încadrate circa 10%
din populația activă. Guvernul portughez sprijină acest sector și pune o miză
serioasă pe el, făcând investiții importante atât în infrastructura hotelieră cât și
în promovarea imaginii Portugaliei ca destin turistic în exterior.
Nu putem vorbi același lucru și despre Serbia, clasată pe locul 94, unde
turismul nu este foarte dezvoltat, în 2016 reprezentând ceva mai mult de 1%
din PIB. Sectorul turistic este format din aproximativ 3% din forța de muncă a
țării.

C.2. Indicatori privind turismul intern

Turismul în Albania reprezintă o ramură cheie pentru activitatea economică

a țării și este în continuă dezvoltare. Se caracterizează prin moștenirea
culturală bogată dată de vestigii din perioada în care zona era locuită de iliri și
de greci. New York Times a clasat Albania pe locul 4 într-un top format din 52
de destinații de vizitat în 2014.
Serbia nu este o destinație de turism în masă, dar are totuși o gamă variată
de produse turistice. Turismul se concentrează în principal pe munții și
stațiunile balneare din țară, precum și pe Belgrad și Novi Sad.

C.3. Indicatori cantitativi și calitativi ai resurselor

naturale

Spania ocupă locul 29 în acest top, fiind evidențiați Munții Pirinei, Meseta
Spaniolă, dar și Insulele Baleare care atrag anual milioane de turiști. Spaniolii
au știut să își promoveze și să își întrețină componenta naturală. Nici la acest
capitol Serbia nu excelează, fiind clasată pe locul 131, deoarece calitatea
resurselor este slabă.

C.4. Indicatori cantitativi și calitativi ai resurselor

antropice

Spania deține supremația la acest capitol, aceasta oferind o multitudine de

obiective turistice de natură antropică precum, catedrale (Caterdala Burgos,
Catedrala Santiago de Compostela, Sagrada Familia), muzee (Muzeul Prado,
Muzeul Guggenheim), Cetatea Jaca, dar și stațiuni litorale grupate pe mai multe
sectoare denumite local ,,costa,, (Costa del Sol, Costa Blanca, Costa Brava,
etc.).
Dintre țările mediteraneene, Albania ocupă ultimul loc, stațiunile sale
nefiind bine dezvoltate din punct de vedere calitativ.

D. Fluxuri turistice/densitatea circulației turistice

 Țară Populația (mil. Loc.) Sosiri turistice D.C.T (%)
internaționale (mil.)
Italia 60,2 43,238 71,8
Spania 46 52,231 113,5
Portugalia 10,6 12,32 116,2
Grecia 11,2 14,914 132,0
Bulgaria 7,6 5,738 75,5
Albania 3,2 1,792 56,0
Macedonia 2 0,259 13,0
Bosnia 3,8 0,31 8,2
Serbia 7,3 0,645 8,8
Croația 4,4 9,334 212,1
Slovenia 2 1,803 90,2

Sosiri turistice internaționale

Scara 1:25 000 000

Observăm un număr foarte mare de turiști care sosesc în țările cu tradiție în

acest domeniu, fruntașă fiind Spania, urmată de Italia. Aceste țări au pus mare
accent pe componenta turistică și pe ceea ce pot oferi ele atât din punct de
vedere al cadrului natural, cât și cel antropic.
Următoarele în top sunt Grecia, Portugalia, Croația și Bulgaria unde turismul
ocupă un loc primordial în economia lor. Ceea ce le face atractive sunt prețurile
accesibile, dar și peisajele superbe care încep să fie valorificate corespunzător.
Este pus în valoare litoralul.
 În ceea ce privește celelalte țări din fosta Iugoslavie și Albania, sosirile
turistice sunt reduse în conformitate cu ceea ce oferă ele. Cea mai puțin
vizitată este Macedonia din cauza faptului că nu se investește foarte mult în
turism, deși această țară are potențial.

D.C.T. (Densitatea Circulației Turistice)

Scara 1:25 000 000

Cea mai mare densitate o are Croația (212,1%) fiind o țară cu o suprafață
mică, dar cu un aport mare de turiști. Alte țări cu peste 100% se numără
Grecia, Portugalia și Spania. Toate acestea oferă ceea ce se cere și devin din ce
în ce mai căutate printre străinii care vor o vacanță de vis.
Cea mai mică densitate o are Bosnia și Herțegovina (8,2%). Această valoare
are considerente de ordin politic, populațiile care trăiesc în această țară
nereușind să conviețuiască în echilibru destabilizând potențialul turistic.

E. Analiza SWOT
5.1. A cadrului general

S – cadru general favorabil turismului

- clima favorabilă
- zone de litoral

W – temperaturile foarte ridicate pot fi inconfortabile pentru anumiți turiști

- terenul accidentat poate reprezenta deasemenea un pericol pentru turiști

O – se pot practica toate tipurile de turism (litoral, montan, cultural, baleno-

climateric, religios)

T – incendii din cauza temperaturilor extreme

- atacuri de terorism în zonele populate și vizitate

5.2. A infrastructurii și mediului de afaceri:

S – creșterea economică a unor state a dus la dezvoltarea și îmbunătățirea

infrastructurii
- unele state au ca sursă economică principală acțiunile turistice
- statele mai dezvoltate și-au îmbunătățit sistemul de protecție și pază în
aeroporturi

W – statele cu o suprafață mică nu și-au dezvoltat foarte bine infrastructura

- statele mai puțin dezvoltate economic nu au sistemul de securitate dezvoltat

O – prin dezvoltarea infrastructurii cresc șansele creșterii numărului de sosiri

turistice

T – o posibilă criză ar putea destabiliza economia țării și implicit numărul

sosirilor turistice

5.3. A circulației turistice:

S – sosiri mari datorită tradiției și renumelui pe care l-a câștigat anumite state
- mulți turiști în zonele de litoral
- îmbogățirea cunoștințelor datorită turismului cultural
- relaxarea în medii special create în acest scop
- vizitarea de locuri noi și descoperirea de noi tradiții sau obiceiuri

W – degradarea mediului din cauza supraaglomerării unor zone

- poluarea aerului, apei, poluarea fonică

O – creșterea PIB-ului
- dezvoltarea economiei țării respective
- crearea de structuri de cazare și alimentație noi pentru valul mare de turiști
T – concurență între state
- o criză economică poate duce la scăderea numărului de turiști
- conflicte între turiști și localnici

5.4. A valorificării potențialului turistic

S – multe locuri de muncă în domeniul turistic; scăderea șomajului

- obiective turistice înscrise în Patrimoniul UNESCO
- arii protejate
- multitudinea tipurilor de turism practicate

W – țările care nu au ieșire la mare sunt private de practicarea turismului litoral

- spații de cazare puține în concordanță cu numărul mare de sosiri
- statele mai puțin dezvoltate nu pot renova, reabilita anumite construcții vechi
cu potențial turistic

O – lărgirea orizontului cunoașterii

- resursele turistice sunt valorificate în statele cu tradiție

T – degradarea resurselor naturale din cauza numărului mare de turiști

Bibliografie:
- Wikipedia
- Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat, Editura
Nominatrix, 2016