Romania in Cifre 2020

ROMÂNIA
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
ROMÂNIA ÎN CIFRE
- breviar statistic -
Bucureºti
- iunie 2020 -
CUPRINS Pagina
Prezentare generalã ...................................................................................... 5

Populaþie ............................................................................................................ 10
Piaþa forþei de muncã ................................................................................. 20
Veniturile populaþiei .................................................................................... 31
Câºtiguri salariale .......................................................................................... 32
Cheltuielile populaþiei ................................................................................ 34
Consumul populaþiei ................................................................................... 35
Locuinþe .............................................................................................................. 36
Protecþia socialã a ºomerilor ................................................................... 38
Asigurãri sociale ............................................................................................. 39
Asistenþã socialã .............................................................................................. 41
Sãnãtate ............................................................................................................... 43
Educaþie .............................................................................................................. 47
Culturã ................................................................................................................. 51
Preþuri ................................................................................................................... 54
Conturi naþionale .......................................................................................... 56
Investiþii ............................................................................................................... 60
Agriculturã ......................................................................................................... 61
Silviculturã ......................................................................................................... 65
Activitatea întreprinderii ........................................................................... 66
Industrie .............................................................................................................. 67
Energie ................................................................................................................. 69
Construcþii ......................................................................................................... 70
Transporturi ...................................................................................................... 71
Comerþ internaþional cu bunuri .......................................................... 74
Comerþ interior ............................................................................................... 80
Servicii de piaþã .............................................................................................. 81
Turism ................................................................................................................... 82
Justiþie .................................................................................................................. 84
Statisticã internaþionalã ............................................................................ 86
PREZENTARE GENERALÃ
Poziþia geograficã a României
Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

(localitatea) esticã1) nordicã
Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”
Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”
Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
Sursa: Institutul Naþional de Geografie.
 România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre
Coasta Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor
Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
 Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu
meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
 Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238397 km2.

Suprafaþa totalã a României a fost actualizatã de cãtre Agenþia Naþionalã
de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, în conformitate cu prevederile Legii
cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr.7/1996, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
 Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
 Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
 Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla
Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
Organizarea administrativã a teritoriului României,

la 31 decembrie 2019
Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 319
din care: municipii 103
Numãrul comunelor 2862
Numãrul satelor 12957
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
Breviar statistic 5
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea
medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a
câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de
relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului masivului Judeþul vârfului
muntos muntos (m)
Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544
Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535
Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519
Peleaga Retezat Hunedoara 2509
Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505
 Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

având izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul
Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se
varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa
cursului de apã ( km ) bazinului ( km2)
Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890
Prut 742 10990
Olt 615 24050
Siret 559 42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
 Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº
la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri
antropice.
Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum

( ha ) (mil. m3)
Porþile de Fier Mehedinþi 70000,01) 2400,0

Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0
1) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum

( ha ) (mil. m3 )
lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6
lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7
lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6
limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0
limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0
lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0
lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7
 Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale;
cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri
feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare,
precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de
izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente
medicale.
Ariile protejate, în anul 2019

Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
Rezervaþii ºtiinþifice, monumente
ale naturii, rezervaþii naturale 916 307973
Parcuri naþionale 13 317419
Parcuri naturale 16 770027
Rezervaþii ale biosferei 3 661939
Zone umede de importanþã internaþionalã 19 1096640
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 171 3875298
Situri de importanþã comunitarã 435 4650970
Situri naturale ale Patrimoniului Natural
Universal 1 311916
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2019

Denumirea Judeþul Suprafaþa
rezervaþiei rezervaþiei (ha)
Total 661939
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 576421
Retezat Hunedoara 38316
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 47202
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Breviar statistic 7
Temperatura aerului, în anul 2019

grade Celsius
Maxima absolutã Minima absolutã
Staþia Media anualã anualã
meteorologicã anualã Val. Data Val. Data
înreg. înreg.
Satu Mare 12,0 36,5 12.VIII -16,3 8.I
Suceava 10,3 32,7 13.VIII -16,2 8.I
Oradea 12,8 36,7 12.VIII -12,1 8.I
Iaºi 11,7 35,1 13.VIII -14,6 8.I
Cluj-Napoca 11,0 34,4 2.VII -16,0 8.I
Târgu Mureº 11,0 35,4 13.VIII -15,0 8.I
Bacãu 11,2 34,8 2.VII -15,8 13.I
Timiºoara 13,2 37,3 13.VIII -14,9 8.I
Deva 11,8 35,9 13.VIII -14,3 8.I
Sibiu 11,1 34,4 2.VII -22,9 8.I
Vârfu Omu -0,6 ... ... -25,5 23.II
Galaþi 13,1 36,7 2.VII -10,0 8.I
Târgu Jiu 12,3 35,0 2.VII -13,7 13.I
Buzãu 12,9 36,9 2.VII -14,4 13.I
Calafat 13,8 37,9 12.VIII -11,1 14.I
Turnu Mãgurele 13,4 36,9 8.VIII -9,5 8.I
Bucureºti-Filaret 13,4 36,8 2.VII;25.VIII -11,8 8.I
Constanþa 14,4 33,8 31.VII -7,8 8.I
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
. . . = Lipsă date - observații incomplete.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2019
Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)
Satu Mare 515,7

Suceava 535,3
Oradea 497,6
Iaºi 463,4
Cluj-Napoca 506,4
Târgu Mureº 531,4
Bacãu 666,5
Timiºoara 459,9
Deva 543,9
Sibiu 484,8
Vârfu Omu 1008,9
Galaþi 281,0
Târgu Jiu 873,4
Buzãu 427,7
Calafat 544,0
Turnu Mãgurele 477,7
Bucureºti-Filaret 547,2
Constanþa 320,6
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
POPULAÞIA
 19414458 locuitori, la 1 ianuarie 2019 (populaþie rezidentã);
 Densitatea populaþiei rezidente: 81,4 locuitori / km2, la 1 ianuarie 2019.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (2139439 locuitori, populaþia dupã domiciliu,

la 1 iulie 2019), împãrþit în ºase sectoare administrative.
Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui
Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a
secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important
centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa,

Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Oradea.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul
Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,
Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

Vlaicu”-Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”),
Cluj-Napoca, Iaºi, Craiova, Arad, Bacãu, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Sibiu,
Târgu Mureº, Suceava, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
 Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991, modificatã ºi
republicatã în anul 2003 (Monitorul Oficial nr. 767/31 octombrie 2003).
 Puterea legislativã: Parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
 Puterea executivã: Guvern, condus de un prim-ministru desemnat de
preºedintele þãrii;
 Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin
scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã,
moneda de referinþã fiind euro. În anul 2019, cursul de schimb mediu era
4,7452 lei/euro.
Breviar statistic 9
POPULAÞIE
Populaþia rezidentã, pe sexe, grupe de vârstã
ºi medii, la 1 iulie persoane
2017 2018 20191)
Total 19591668 19476713 19414458
Pe sexe
Masculin 9579992 9528936 9500450
Feminin 10011676 9947777 9914008
Pe grupe de vârstă
0-14 ani 3055366 3047986 3042242
15-59 ani 11657910 11508135 11435561
60 ani şi peste 4878392 4920592 4936655
Pe medii
Urban 10519506 10481512 10455362
Rural 9072162 8995201 8959096
1) Datele se referă la 1 ianuarie 2019.
La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă a României a fost de 19414,5 mii

locuitori, din care 9,9 milioane femei (51,1%). Valorile negative ale sporului
natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale, au făcut ca
populaţia rezidentă a ţării să se diminueze, în perioada 1 iulie 2017 – 1 ianuarie
2019, cu 177,2 mii persoane. Structura pe vârste a populaţiei rezidente poartă
amprenta specifică unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în
principal, de scăderea natalităţii, care a determinat scăderea în cifre absolute a
populaţiei tinere (0-14 ani) şi de creşterea absolută şi relativă a populaţiei
vârstnice (de 60 ani şi peste). La 1 ianuarie 2019 comparativ cu 1 iulie 2017, se
remarcă creşterea uşoară a ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,6%
la 15,7 % şi creşterea considerabilă a ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste),
de la 24,9% la 25,4%.
Populaţia rezidentă adultă (15-59 ani) la 1 ianuarie 2019 reprezintă 58,9% din
total, în scădere cu 222,3 mii persoane faţă de 1 iulie 2017. În cadrul populaţiei
adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 50-54 ani şi
a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani,
45-49 ani şi 55-59 ani.
La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă din mediul urban era de 10,5 milioane
persoane, reprezentând 53,9% din populaţia ţării.
Populaþia rezidentã
Pe sexe Pe medii
% %
51,1 51,1
100 100
90 90
80 80
51,1 51,1 46,3 46,1
70 70
60 60
50 50
40 40
30 48,9 48,9 30 53,7 53,9
20 20
10 10
0 0
2017 1) 2019 2) 2017 1) 2019 2)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) La 1 iulie.
2) La 1 ianuarie.
POPULAÞIE
Populaþia dupã domiciliu, pe sexe, grupe de vârstã
ºi medii, la 1 iulie persoane
2017 2018 20191)
Total 22213586 22208803 22154572
Pe sexe
Masculin 10844565 10846356 10821333
Feminin 11369021 11362447 11333239
0-14 ani 3289473 3286379 3231435
15-59 ani 13907126 13829093 13772105
60 ani şi peste 5016987 5093331 5151032
Pe medii
Urban 12518237 12524951 12498561
Rural 9695349 9683852 9656011
1) Date provizorii.
La 1 iulie 2019 populaţia României după domiciliu a fost de 22154,6 mii

persoane, în scădere comparativ cu 1 iulie 2017 cu 59 mii persoane; această
scădere a fost cauzată, în special, de sporul natural negativ al populaţiei.
La 1 iulie 2019 comparativ cu 1 iulie 2017, se remarcă reducerea ponderii
populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 14,8% la 14,6% şi creşterea ponderii celei
vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 22,6% la 23,3%. Populaţia adultă (15-59 ani)
reprezintă 62,2% din total, în scădere cu 135 mii persoane faţă de 1 iulie 2017.
La 1 iulie 2019, populaţia după domiciliu din mediul urban era de 12,5 milioane
persoane, reprezentând 56,4% din populaţia ţării.
Notã: Populaþia dupã domiciliu la 1 iulie 2019 - date provizorii.
Populaþia dupã domiciliu, la 1 iulie

% Pe sexe % Pe medii
100 100
90 90
80 80
51,2 51,1 43,6 43,6
70 70
60 60
50 50
40 40
30 48,8 48,9 30 56,4 56,4
20 20
10 10
0 0
2017 2019 1) 2017 2019 1)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Vârsta medie a populaþiei, la 1 iulie ani

2017 2018 2019
Vârsta medie a populaţiei rezidente 41,8 42,0 42,11)
Vârsta medie a populaţiei cu domiciliu
în România 41,2 41,4 41,72)
1)
Datele se referă la 1 ianuarie 2019.
2) Date provizorii.
Vârsta medie a populaţiei rezidente a ţării a crescut de la 41,8 ani (1 iulie 2017)
la 42,1 ani (1 ianuarie 2019), vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie
„adultă”. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,7 ani a fost la data de
1 ianuarie 2019 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,3 ani.
Vârsta medie a populației după domiciliu a crescut de la 41,2 ani (1 iulie 2017)
la 41,7 ani (1 iulie 2019). Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,2 ani a fost
la data de 1 iulie 2019 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,1 ani.
Breviar statistic 11
POPULAÞIE
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii, nupþialitãþii,
divorþialitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
20171) 20181) 2019
Miºcarea naturalã a populaþiei (date absolute)
Născuţi-vii 202151 202744 1856772)
Decese 261402 263911 2593072)
- Decese la o vârstă sub 1 an 1364 1226 11442)
Sporul natural -59251 -61167 -736302)
Căsătorii 142613 143292 1286101)
Divorţuri 31147 30857 301971)
Rate (la 1000 locuitori)
Născuţi-vii 10,3 10,4 9,63)
Decese 13,3 13,6 13,43)
- Decese la o vârstă sub 1 an 4) 6,7 6,0 6,22)
Sporul natural -3,0 -3,2 -3,83)
Căsătorii 6,4 6,5 5,83)
Divorţuri 1,4 1,4 1,43)
Notã: Sunt incluºi nãscuþii-vii ai cãror mame aveau, la momentul nașterii, reºedinþa
obiºnuitã în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile de stare civilã
din România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor cu reºedinþa
obiºnuitã în România.
Pentru calculul ratelor de natalitate ºi mortalitate pentru anii 2017 și 2018 s-a
utilizat populaþia rezidentã la 1 iulie a fiecarui an, iar pentru anul 2019 populaþia
rezidentã la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor-2011.
Pentru calculul ratelor de nupþialitate, respectiv divorþialitate s-a utilizat populaþia
dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.
1) Date definitive.
2) Date semidefinitive.
3) Date provizorii.
4) Rata mortalității infantile este calculată prin raportarea numărului persoanelor
decedate cu vârsta sub 1 an, care au avut reședința obișnuită în România, la
1000 născuți-vii cu reședința obișnuită în România.
Sursa: INS - Cercetările statistice din domeniul demografiei.
Natalitatea, prima componentă a mişcării naturale a populaţiei, a înregistrat în

anul 2019 o scădere faţă de anul precedent şi faţă de anul 2017. În condiţiile în
care, pe termen scurt şi mediu, nu se poate aştepta ca mortalitatea să
contribuie semnificativ la reducerea scăderii demografice din România,
natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu
rezultate eficiente.
În anul 20191), numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România a fost

de 185,7 mii persoane, în scădere cu 17,1 mii faţă de anul 2018 şi cu 16,5 mii
persoane faţă de anul 2017.
Notã: Pentru perioada 2017-2019 sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau
reºedinþa obiºnuitã în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile
de stare civilã din România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor
cu reºedinþa obiºnuitã în România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile
de stare civilã din România.
1)Date semidefinitive.
POPULAÞIE
Mortalitatea - a doua componentă a mişcării naturale a populaţiei - a rămas

ridicată în România. Creşterea semnificativă a nivelului acestei componente
trebuie luată în considerare în perspectiva demografică a României.
În anul 20191) au decedat 259,3 mii persoane cu reşedinţa obişnuită în

România, cu 4,6 mii persoane mai puţine decât în anul 2018 şi cu 2,1 mii
persoane mai puţine decât în anul 2017. Numărul deceselor sub 1 an al copiilor
cu reşedinţa obişnuită în România, înregistrate în anul 20191), a fost de
1144 decese sub 1 an, mai puţine cu 82 decese sub 1 an faţă de anul 2018,
respectiv cu 220 decese sub 1 an faţă de anul 2017.
Notã: Pentru perioada 2017-2019 sunt incluºi numai nãscuþii-vii ai cãror mame aveau
reºedinþa obiºnuitã în România ºi a cãror naºtere a fost înregistratã la oficiile
de stare civilã din România, decesele sub 1 an, respectiv decesele persoanelor
cu reºedinþa obiºnuitã în România, al cãror deces a fost înregistrat la oficiile
de stare civilã din România.
1)Date semidefinitive.
În anul 2019 s-au înregistrat 128,6 mii căsătorii. Comparativ cu anul 2018,
numărul căsătoriilor a scăzut cu 14,7 mii şi cu 14,0 mii faţă de anul 2017.
În anul 2019 numărul divorţurilor a fost de 30,2 mii divorţuri, în scădere cu 660
divorţuri faţă de anul 2018 şi cu 950 divorţuri faţă de anul 2017.
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

mii
210
180
150 142,6 143,3

128,6
120
90
60
31,1 30,9 30,2
30
0
2017 2018 2019
Cãsãtorii Divorþuri
În anul 2018, durata medie a vieţii2) a crescut faţă de anul 2017 cu 0,15 ani la
populaţia feminină şi cu 0,09 ani la populaţia masculină. În anul 2018, femeile
au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 7,01 ani decât bărbaţii.
2) Pentru anul 2019 datele vor fi disponibile în luna iulie 2020.
POPULAÞIE
Populaþia rezidentã pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2019
Ani
Masculin 100 Feminin

95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
mii persoane mii persoane
Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul persoanelor

cu domiciliul în România, la 1 iulie 20191)
Nr. Oraºul2) Numãrul

crt. persoanelor
1. București 2139439
2. Iași 382767
3. Timișoara 326636
4. Cluj-Napoca 326145
5. Constanța 312250
6. Galați 305386
7. Craiova 300375
8. Brașov 289190
9. Ploiești 226133
10. Oradea 221301
1) Date provizorii.
2) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
POPULAÞIE
La 1 iulie 2019, în mediul urban aveau domiciliul 12,5 milioane persoane,

reprezentând peste jumătate din populaţia ţării. Din cele 319 municipii şi
oraşe, 85,9% aveau o populaţie sub 50 mii locuitori, reprezentând 18,2% din
populația țării și 32,2% din populaţia urbană. Oraşele mari (cu peste 100000 de
locuitori) deţin 31,6% din populaţia ţării şi 56% din populaţia urbană. În mediul
rural, la 1 iulie 2019, locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând 43,6% din
populaţia ţării. Comunele cu populaţia cuprinsă între 1000 și 5000 locuitori
sunt majoritare în numărul total al comunelor (79,5%) iar populația lor
reprezintă 27,8% din populația țării și 63,9% din populația rurală.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul persoanelor

cu domiciliul în România, la 1 iulie
2017 2018 20191)
Judeţe - total 42 42 42
Sub 300000 6 6 6
300000 - 499999 19 19 19
500000 - 699999 9 9 9
700000 şi peste 8 8 8
Municipii şi oraşe - total 320 320 319

Sub 5000 21 22 24
5000 - 19999 191 193 189
20000 - 49999 62 59 61
50000 - 99999 21 21 20
100000 - 199999 14 14 14
200000 - 999999 10 10 10
1000000 şi peste 1 1 1
Comune - total 2861 2861 2862

Sub 1000 98 105 108
1000 - 1999 621 624 645
2000 - 4999 1659 1653 1630
5000 - 9999 441 434 433
10000 şi peste 42 45 46
1) Date provizorii.
POPULAÞIE
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
72,3
2017
79,2
72,4
2018
79,4
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Notã: Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna iulie 2020.
Migraþia internã
2017 2018 20191)

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
Total 380202 386274 403221
Din rural în urban 87097 89990 94306
Din urban în urban 111592 113998 117622
Din rural în rural 72110 73131 77508
Din urban în rural 109403 109155 113785
Rate 2) (la 1000 locuitori)
Total 17,1 17,4 18,2
Din rural în urban 7,0 7,2 7,5
Din urban în urban 8,9 9,1 9,4
Din rural în rural 7,4 7,6 8,0
Din urban în rural 11,3 11,3 11,8
1) Date provizorii.
2) Pentru calculul ratelor s-a utilizat populaþia dupã domiciliu la 1 iulie a fiecãrui an.
Sursa : Ministerul Afacerilor Interne.
În anul 20193) şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 403,2 mii persoane,
mai multe cu 16,9 mii persoane faţă de anul 2018 şi cu 23,0 mii persoane faţă
de anul 2017.
Ca şi în anii precedenţi, în anul 2019, fluxurile migratorii din urban (în rural şi în
urban) deţin cele mai mari ponderi în structura migraţiei interne.
3)Date provizorii.
POPULAÞIE
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

în strãinãtate numãr persoane
2016 2017 2018
Total 22807 23156 27229

Pe sexe
Masculin 10007 10198 11989
Feminin 12800 12958 15240
sub 18 ani 3884 4716 5662
18-40 ani 12445 11858 13740
41-60 ani 5883 5987 7122
61 ani şi peste 595 595 705
După ţara de destinaţie

Australia 111 114 128
Austria 1347 1531 1746
Belgia 420 543 673
Canada 1086 1048 1126
Franţa 886 890 1075
Germania 3959 4088 3961
Grecia 169 177 184
Iordania 56 46 51
Israel 75 66 61
Italia 3575 3449 4553
Marea Britanie 1203 1158 1234
Republica Moldova 837 975 1307
Spania 5361 5547 6910
S.U.A. 1281 1165 1243
Suedia 167 181 173
Ucraina 38 27 63
Ungaria 390 271 304
Alte ţări 1846 1880 2437
Notã: Datele definitive pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna iulie 2020.
Soldul migraţiei internaţionale cu schimbarea domiciliului a fost pozitiv,

numărul imigranţilor fiind de 2,4 ori mai mare decât numărul emigranţilor. În
anul 2018, soldul migraţiei internaţionale temporare cu stabilirea reşedinţei
obişnuite a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor
cu 59 mii persoane.
În cursul anului 2018, cele mai multe persoane care au emigrat au fost de sex
masculin, reprezentând 51,3% din totalul emigranților, în creștere față de anii
anteriori (50,7% în anul 2017 și 48,4% în anul 2016). În anul 2018, 56,9% din
numărul imigranţilor au fost de sex masculin, procent în scădere față de anul
2016, când ponderea bărbaţilor care au imigrat a fost de 57,8%.
POPULAÞIE
Numãrul migranþilor cu schimbarea
reºedinþei obiºnuite numãr persoane
2016 2017 2018
Imigranþi
Total 137455 177435 172578
Pe sexe
Masculin 79387 101036 98271
Feminin 58068 76399 74307
sub 18 ani 16300 19068 20762
18-40 ani 84506 108520 102077
41-60 ani 30371 40666 40720
61 ani şi peste 6278 9181 9019
După ţara de provenienţă
Austria 4600 5000 5100
Belgia 3036 3800 3502
Canada 392 423 408
Danemarca 2131 2566 2433
Elveţia 643 966 1030
Franţa 1900 2000 1760
Germania 15000 16000 16000
Grecia 2750 3000 2409
Italia 11665 11153 12033
Spania 43948 58177 45759
Statele Unite ale Americii 1120 1065 1057
Ungaria 1000 752 722
Alte ţări 19856 25395 31954
Emigranţi
Total 207578 242193 231661
Pe sexe
Masculin 100533 122791 118803
Feminin 107045 119402 112858
sub 18 ani 26618 32596 33435
18-40 ani 134456 151862 141490
41-60 ani 41202 47701 48331
61 ani şi peste 5302 10034 8405
După ţara de destinaţie
Austria 12400 10872 13310
Belgia 10300 10300 10705
Canada 1086 2000 1193
Danemarca 5052 5366 5477
Elveţia 1750 1866 1257
Franţa 6000 6000 5349
Germania 28000 51000 56000
Grecia 500 612 586
Italia 42248 40582 36553
Spania 27909 30235 28030
Statele Unite ale Americii 1281 1683 1714
Ungaria 700 999 891
Alte ţări 14041 26006 30715
Notã: Datele provizorii pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna septembrie 2020.
POPULAÞIE
Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2016
Ani

95
emigranþi 90
imigranþi
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
persoane 5 persoane
0
0
0
7000
6500
6000
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
500
4000
4500
5000
5500
6000
6500
7000
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Emigranþii ºi imigranþii pe vârste ºi sexe, în anul 2018

Ani

95
emigranþi
90
imigranþi
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
persoane 5 persoane
0
0
1500
1000
500
0
7000
6500
6000
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
500
4500
5000
5500
6000
6500
7000
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
În anul 2019, populaţia activă număra 9033 mii persoane (în scădere faţă de
anul anterior), din care 97,0% aparţineau grupei în vârstă de muncă (15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii 1)

mii persoane
2017 2018 20192)
Populaţia activă - total 9120 9069 9033

- Feminin 3936 3883 3852
- Urban 4994 4955 4951
Populaţia ocupată - total 8671 8689 8680

- Feminin 3777 3748 3722
- Urban 4769 4769 4783
Şomeri BIM1)- total 449 380 353

- Feminin 159 135 130
- Urban 225 186 168
Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având

în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
1) Conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional al Muncii).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Populaþia activã
Pe sexe Pe medii
% %
100
43,2 42,6
100
90 90
80 80
70 43,2 42,6 70 45,2 45,2
60 60
50 50
40 40
30 56,8 57,4 30 54,8 54,8
20 20
10 10
0 0
2017 2019 1) 2017 2019 1)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Populaţia ocupată a fost în anul 2019 de 8680 mii persoane, nivel apropiat de
cel din ultimii 2 ani (8689 mii persoane în anul 2018 şi 8671 mii persoane în anul
2017). Dintre persoanele ocupate în anul 2019, 57,1% erau bărbaţi. Până în anul
2002, majoritatea populaţiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.
Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaţiei ocupate îşi are
domiciliul în mediul urban (55,1% în anul 2019). Categoria salariaţilor
predomină în rândul populaţiei ocupate (75,8% în anul 2019).
Numărul şomerilor - conform definiţiei internaţionale (BIM) - a fost în anul 2019

de 353 mii persoane, în scădere faţă de anul 2018 (-6,9%). Din numărul total al
şomerilor, 29,0% erau tineri (15-24 ani).
Populaþia ocupatã
Pe sexe Pe medii
% %
43,6 42,9
100 100
90 90
80 80
70 43,6 42,9 70 45,0 44,9
60 60
50 50
40 40
30 56,4 57,1 30 55,0 55,1
20 20
10 10
0 0
2017 2019 1) 2017 20191)
Masculin Urban
Feminin Rural
1) Date provizorii.
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional,

în anul 2019
7,5%
75,8%
15,6% Salariat
Patron
1,1%
Lucrãtor pe
cont propriu 1)
Lucrãtor familial
neremunerat
1) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei
naþionale mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 20191)
Total 8671 8689 8680

Agricultură, silvicultură şi pescuit 1975 1938 1844
Industrie 1916 1932 1895
Industrie extractivă 65 66 57
Industrie prelucrătoare 1668 1676 1641
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 80 85 84
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare 103 105 113
Construcţii 696 677 715
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 1207 1242 1271
Transport şi depozitare 492 511 512
Hoteluri şi restaurante 203 221 222
Informaţii şi comunicaţii 187 185 178
Intermedieri financiare şi asigurări 116 112 116
Tranzacţii imobiliare 15 17 21
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 215 218 215
Activităţi de servicii administrative şi activităţi
de servicii suport 206 211 227
Administraţie publică şi apărare; asigurări
sociale din sistemul public 424 408 419
Învăţământ 364 359 359
Sănătate şi asistenţă socială 407 415 427
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 66 64 69
Alte activităţi ale economiei naţionale 182 179 190
1) Date provizorii.
Comparativ cu anul 2018, scăderi mai importante ale numărului de persoane

ocupate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (-94,4 mii persoane)
și industria prelucrătoare (-35,1 mii persoane). Cele mai semnificative creşteri
faţă de anul precedent s-au înregistrat în construcții (+37,3 mii persoane),
comerţ (+28,8 mii persoane), activități de servicii administrative și activități de
servicii suport (+16,0 mii persoane), sănătate și asistență socială (+12,8 mii
persoane) și administrație publică și apărare (+10,5 mii persoane).
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat,
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
%
100
90
80 38,9 39,7 40,8
Servicii
70
60 Construcþii
9,5 9,2 9,7
50
40 Industrie 1)
24,5 24,6 24,3
30 Agriculturã,
20 silviculturã
27,1 26,5 25,2 ºi pescuit
10
0
8,5 8,52017
9,4 2018 2019
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã ºi cooperatistã sau

obºteascã.
1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
Ponderea ocupării în sectorul privat a scăzut în ultimii ani de la 83,6% în anul

2014, la 82,9% în anul 2019. Din totalul populaţiei ocupate în sectorul privat,
74,8%, îşi desfăşurau activitatea în industrie, construcţii şi servicii, procent aflat
în creştere faţă de anul 2018, când valoarea a fost de 73,5%.
În anul 2018, numărul mediu al salariaţilor a fost 5068,1 mii persoane. Numărul
mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2018 cu 122,2 mii persoane
comparativ cu anul precedent.
Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale numărului mediu al
salariaţilor s-au înregistrat în activităţile economice de: comerţ, sănătate şi
asistenţă socială, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, informaţii şi
comunicaţii, hoteluri şi restaurante, activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport, industria prelucrătoare, transport şi depozitare. La
polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile
de industrie extractivă şi învăţământ.
Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice în anul 2018 arată că 62,4% se

regăseau în servicii (sectorul terţiar), în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă
de anul 2017. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,2% din
total salariaţi, în scădere cu 0,6 puncte procentuale faţă de anul 2017. Ponderea
numărului de salariaţi care şi-au desfăşurat activitatea în ramurile agricole
(sectorul primar) a scăzut uşor, cu doar 0,1 puncte procentuale faţă de anul
anterior (2,4%).
Sectorul privat absoarbe cea mai mare parte a forţei de muncă salariate, astfel
în anul 2018, ponderea salariaţilor din sectorul integral privat a fost de 72,9%, în
creştere faţă de anul 2017 cu 0,7 puncte procentuale.
Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele
activitãþi ale economiei naþionale
persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2016 2017 2018
Total 4759419 4945868 5068063

Industrie 1352862 1400975 1409137
Producţia şi furnizarea de energie electrică
şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 54234 52600 52672
Construcţii 365298 370415 374966
autovehiculelor şi motocicletelor 799735 833932 861875
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 151242 158459 171756
Activităţi de servicii administrative
şi activităţi de servicii suport 278540 290120 300465
1)
sociale din sistemul public 195967 200038 203050
Învăţământ 352742 352153 350812
Alte activităţi de servicii 47996 49426 52708
Notã: Pentru anul 2019, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2020.
1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaþii etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat 1),
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
2200 2022
2000 1922
1820 Agriculturã,
1800
1600 silviculturã
1400 ºi pescuit
1160 1211 1225
1200
1000 Industrie 2)
800
Construcþii
600
400 342 345 352
Servicii
200 89 92 95
0
2016 2017 2018
1) Include proprietatea integral privatã ºi proprietatea integral strãinã.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer
condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de
decontaminare.
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie

mii persoane
2017 2018 2019
Total şomeri 2) 351 289 258

din care: femei 149 129 119
Primar, gimnazial, profesional 280 218 189

Liceal şi postliceal 55 57 55
Universitar 16 14 14
1) La agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã, la sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă (ANOFM) a avut o evoluţie descrescătoare din anul 2017, ajungând la
finele anului 2019, la un număr de 258 mii persoane. Rata şomajului înregistrat
a avut aceeaşi evoluţie în perioada 2017-2019 (la finele anului 2017, reprezenta
4,0%, la sfârşitul anului 2018, 3,3% iar la finele lui 2019, 3,0% (rată provizorie
până la recalcularea cu populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2020).
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane %
1000 10
800 8
600 6
400 351
4,0 4
3,3
289 3,0
258
3,8
200 149 3,3 129 3,0 2
119
351 289 258
0 0
2017 2018 2019
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - total Rata ºomajului - total
Numãrul ºomerilor Rata ºomajului - femei
înregistraþi - femei
1) Date provizorii.
În perioada 2017-2019, bărbaţii au fost majoritari în rândul şomerilor

înregistraţi ( 57,5% în anul 2017, 55,3% la finele anului 2018, respectiv 54,0% la
decembrie 2019).
Numărul femeilor şomere s-a încadrat pe o curbă descendentă din anul 2017
până în anul 2019 ( de la 149 mii persoane în 2017, la 119 mii persoane la finele
anului 2019).
Rata ºomajului 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2017 2018 20192)
Total 4,9 4,2 3,9
Sub 25 ani 18,3 16,2 16,8
25 ani şi peste 3,9 3,3 3,0
Masculin 5,6 4,7 4,3
Sub 25 ani 18,1 16,3 16,3
25 ani şi peste 4,6 3,8 3,4
Feminin 4,0 3,5 3,4
Sub 25 ani 18,6 16,2 17,5
25 ani şi peste 3,0 2,6 2,5
Urban 4,5 3,8 3,4
Sub 25 ani 20,8 19,3 20,2
25 ani şi peste 3,8 3,1 2,7
Rural 5,4 4,7 4,5
Sub 25 ani 17,0 14,7 15,2
25 ani şi peste 4,1 3,6 3,3
Notã: Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având în

vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
2) Date provizorii.
Rata şomajului conform definiţiei internaţionale (BIM) - calculată ca proporţie a

şomerilor în populaţia activă, a scăzut în ultimii ani, ajungând în 2019 la
valoarea de 3,9% (faţă de 4,2% în anul 2018 şi 4,9% în 2017).
Rata şomajului BIM a scăzut în anul 2019 faţă de anul precedent, atât la femei,
cât şi la bărbaţi. Astfel, la femei s-a înregistrat o rată a şomajului de 3,4%, în
scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2018, iar la bărbaţi, rata
şomajului a fost de 4,3%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul
precedent.
În anul 2019, rata şomajului în mediul urban a fost mai scăzută decât rata
înregistrată în mediul rural (3,4% faţă de 4,5%). Tinerii în vârstă de 15-24 ani sunt
persoanele cel mai grav afectate de fenomenul şomajului.
Astfel, în anul 2019, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 16,8% (valoare
mai ridicată decât cea din anul anterior), cu diferenţe destul de semnificative
pe medii (20,2% în mediul urban, faţă de 15,2% în mediul rural). Valoarea
acestui indicator a fost de 3,0% pentru persoanele în vârstă de 25 de ani şi
peste.
Rata ºomajului 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2017 2018 20192)
Total (12 luni şi peste) 2,0 1,8 1,7

Masculin 2,4 2,2 1,9
Feminin 1,5 1,3 1,4
Urban 1,9 1,7 1,6
Rural 2,2 2,0 1,7
Tineri (6 luni şi peste) 11,1 9,3 8,9

Masculin 11,1 10,0 8,6
Feminin 11,1 8,2 9,3
Urban 11,3 10,8 10,3
Rural 11,0 8,6 8,2
2) Date provizorii.
Rata şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor, aflaţi în şomaj de 12 luni

şi peste, în populaţia activă) a fost de 1,7% în anul 2019 în scădere faţă de anul
precendent cu 0,1 puncte procentuale, dar şi faţă de cea din anul 2017, cu
0,3 puncte procentuale.
Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2019, valori de 1,9% la bărbaţi şi

1,4% la femei, iar pe medii, de 1,6% în mediul urban, faţă de 1,7% în mediul
rural.
Rata şomajului de lungă durată la tineri (ponderea şomerilor în vârstă de 15-24

ani, aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă) a avut o tendinţă
descrescătoare în ultimii ani, ajungând în anul 2019 la 8,9%, în scădere cu
0,4 puncte procentuale faţă de anul 2018 şi cu 2,2 puncte procentuale faţă de
anul 2017.
Incidenþa ºomajului 1) de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri 1)-
2017 2018 20192)
Total (12 luni şi peste) 41,4 44,1 42,4

Masculin 43,6 47,1 43,2
Feminin 37,5 38,6 41,1
Urban 41,5 45,0 47,3
Rural 41,4 43,2 38,1
Tineri (6 luni şi peste) 60,4 57,2 52,9
Masculin 61,1 61,4 52,7
Feminin 59,5 51,0 53,3
Urban 54,2 55,6 51,1
Rural 64,3 58,3 54,1
2) Date provizorii.
Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12

luni şi peste în total şomeri) a înregistrat în anul 2019 o valoare de 42,4% (în
scădere faţă anul 2018). În mediul urban, indicatorul a avut valoarea de 47,3%,
cu 9,2 puncte procentuale peste cea înregistrată în mediul rural.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2017 2018 20191)
Rata de activitate
Total 67,3 67,8 68,6
Masculin 76,2 76,9 78,0
Feminin 58,2 58,3 58,9
Urban 67,9 68,4 69,5
Rural 66,6 66,9 67,5
Rata de ocupare
Total 63,9 64,8 65,8
Masculin 71,8 73,2 74,6
Feminin 55,8 56,2 56,8
Urban 64,8 65,8 67,1
Rural 62,7 63,5 64,2
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
Seria de date a fost calculatã în funcþie de populaþia rezidentã având
1) Date provizorii.
În anul 2019, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost
de 68,6% (faţă de 67,8% în anul 2018) şi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru
populaţia masculină (78,0%, faţă de 58,9% pentru populaţia feminină). Pe cele
două medii de rezidenţă, indicatorul a avut valori destul de apropiate: 69,5% în
urban şi 67,5% în rural.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în anul 2019 a fost
de 65,8%, în creştere faţă de anul anterior (64,8%). Rata de ocupare a populaţiei
în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%, în creştere faţă de anul precedent
(69,9%), cu 0,9 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în
contextul Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncă vacante este unul dintre indicatorii care exprimă
cererea de forţă de muncă ce se manifestă pe piaţa muncii. Rata medie anuală
a locurilor de muncă vacante a fost în anul 2019 de 1,09%, cu 0,15 mai mică
decât în anul precedent, şi respectiv cu 0,97 puncte procentuale faţă de anul
2007, an în care rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai ridicată
valoare.
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore

de ocupaþii (%)
Grupe majore de ocupaþii 2017 2018 2019
Total 1) 1,24 1,24 1,09
Membri ai corpului legislativ ai executivului,

înalţi conducători ai administraţiei publice,
conducători şi funcţionari superiori 0,77 0,69 0,61
Specialişti în diverse domenii de activitate 1,69 1,55 1,22
Tehnicieni şi alţi specialişti din
domeniul tehnic 1,19 1,21 1,12
Funcţionari administrativi 1,33 1,41 1,33
Lucrători în domeniul serviciilor 1,13 1,03 1,10
Lucrători calificaţi în agricultură,
silvicultură şi pescuit 0,64 0,42 0,66
Muncitori calificaţi şi asimilaţi 1,05 1,11 0,95
Operatori la instalaţii şi maşini;
asamblori de maşini şi echipamente 1,18 1,24 1,07
Muncitori necalificaţi 1,20 1,36 1,14
Notã: Începând cu anul 2011, grupele majore de ocupaþii sunt conform Clasificãrii
Ocupaþiilor din România (COR - 2008), aprobat prin H.G. nr. 1352/2010.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi
ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 2019
Total 1,24 1,24 1,09

Agricultură, silvicultură şi pescuit 0,59 0,56 0,66
Industrie - total 1,25 1,30 1,10
Industrie extractivă 0,16 0,14 0,27
Industrie prelucrătoare 1,33 1,38 1,14
şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 0,65 0,55 0,53
deşeurilor, activităţi de decontaminare 1,18 1,35 1,37
Construcţii 0,48 0,62 0,61
autovehiculelor şi motocicletelor 0,67 0,73 0,80
Transport şi depozitare 1,26 1,71 1,51
Hoteluri şi restaurante 0,46 0,56 0,65
Informaţii şi comunicaţii 1,26 1,71 1,37
Intermedieri financiare şi asigurări 1,68 1,17 0,87
Tranzacţii imobiliare 0,75 1,02 0,59
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,20 1,17 0,92
Activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport 1,00 0,88 0,96
Administraţie publică şi apărare;
asigurări sociale din sistemul public 1) 3,26 2,78 2,24
Învăţământ 0,70 0,77 0,42
Sănătate şi asistenţă socială 2,79 2,07 1,89
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2,38 1,92 1,82
Alte activităţi de servicii 2,48 3,02 2,47

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2017 2018 20191)
Venituri totale 3391,7 4251,3 4811,4
Venituri băneşti 90,3 92,2 92,6

Contravaloarea veniturilor în natură
obţinute de salariaţi şi beneficiari
de prestaţii sociale 1,4 1,4 1,2
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii 8,3 6,4 6,2
Notă: Datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente şi nu sunt comparabile

cu seriile de date publicate pentru perioadele precedente.
1) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statistică a bugetelor de familie.
În perioada 2017-2019, principala sursă de formare a veniturilor totale ale

gospodăriilor a reprezentat-o veniturile băneşti, în creştere de la 90,3% în anul
2017, la 92,6% în anul 2019. Veniturile în natură înregistrează în aceeaşi
perioadă o tendinţă descrescătoare, ajungând în anul 2019 să reprezinte 7,4%
pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare
din resurse proprii (în scădere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul 2017).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 2019 1)

- total gospodãrii -
2,3% Salarii brute ºi alte

drepturi salariale
19,8%
Venituri din
agriculturã
2,1%
Venituri din activitãþi
2,0% neagricole
independente
Venituri din prestaþii
sociale
73,8%
Alte venituri
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
În anul 2019, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai
importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile
băneşti ale gospodăriilor (73,8%), în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de
anul 2018. O pondere importantă în structura veniturilor băneşti ale
gospodăriilor o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (19,8%, în scădere cu
0,4 puncte procentuale faţă de anul 2018). În schimb, veniturile din agricultură,
veniturile din activităţi independente şi cele din proprietate au o pondere
scăzută în veniturile băneşti ale gospodăriilor.
CÂªTIGURI SALARIALE
Dacă prima decadă a ultimelor două decenii a fost caracterizată de instabilitate

economică, puternic influenţată de nivelul şi evoluţia ratei inflaţiei, cea de a
doua decadă a fost marcată de încheierea perioadei de tranziţie către
economia de piaţă.
Astfel, la începutul anilor 2000 se înregistrează un reviriment al valorii reale a

câştigului salarial, nivelul atins în anul 2007 depăşindu-l pentru prima dată
după ’90, pe cel din anul 1990 cu 11,8%.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi

ale economiei naþionale lei / salariat
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 20191)
Total 2338 2642 3099

Industrie 2202 2438 2784
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 3436 3815 4320
Construcţii 1695 1924 2938
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor 2017 2228 2590
Activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice 3131 3462 4315
şi activităţi de servicii suport 1869 2077 2340
sociale din sistemul public 2) 3842 4407 4782
Învăţământ 2387 2821 3348
1) Date operative, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice
cu mai puþin de 4 salariaþi.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã (perioada 2017-2018);
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale (anul 2019).
CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100
%
222,4
230
210 196,9
182,3
190 161,7
170 144,6
150 131,2
123,6 121,3 122,5 123,4
130
110
90
70
50 59,4
0~
2000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 20191)
1) Date provizorii.
În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câştigului salarial real de 130,3%
faţă de anul 1990, în anii următori trendinţa fiind uşor descrescătoare. Începând
cu anul 2012, indicele câştigului salarial real şi-a reluat tendinţa crescătoare,
atingând valoarea maximă în anul 2018 (196,9% faţă de 1990). Astfel,
comparativ cu anul precedent, în anul 2018 s-a înregistrat o creştere a indicelui
câştigului salarial real cu 14,6 puncte procentuale, iar faţă de anul 2008 cu 66,6
puncte procentuale.
În anul 20191), valoarea indicelui câştigului salarial real a fost de 222,4% faţă de
anul 1990, în creştere cu 25,5 puncte procentuale comparativ cu anul
precedent.
1) Date operative; sunt excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai
puþin de 4 salariaþi.
Câºtigul salarial nominal mediu

brut ºi net lunar, pe sexe
4395
lei / salariat
4314
4500
4000
3280
3159
3500
2900
2707
2666
2615
3000
2383
2288
2116
2500
1968
2000
1500
1000
500
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2016 2017 2018
Bãrbaþi Femei
CHELTUIELILE POPULAÞIEI
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2017 2018 20191)
Cheltuieli totale de consum 2039,03 2272,19 2497,11

Produse agroalimentare şi
băuturi nealcoolice 34,3 33,3 32,5
Băuturi alcoolice, tutun 8,2 8,2 8,2
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 7,1 7,4 8,1
Locuinţă, apă, electricitate,
gaze şi alţi combustibili 17,1 16,2 16,1
Mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 5,6 5,8 6,1
Sănătate 4,9 5,0 5,0
Transport 6,6 7,2 7,1
Comunicaţii 5,0 4,8 4,7
Recreere şi cultură 4,0 4,6 4,2
Educaţie 0,3 0,4 0,4
Hoteluri, cafenele şi restaurante 1,8 1,9 2,1
Diverse produse şi servicii 5,1 5,2 5,5

1) Date provizorii.
În perioada 2017-2019, produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice au

deţinut ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor de consum (32,5%), în
scădere cu 1,8 puncte procentuale faţă de anul 2017. Aceeaşi tendinţă
descrescătoare, au avut-o cheltuielile pentru locuinţă, dotarea şi întreţinerea
acesteia (în anul 2019 fiind aproximativ egale cu cele din anul 2017, 22,2%
respectiv 22,7%).
În anul 2019, cheltuielile pentru consumul alimentar au deţinut, pe ansamblul

gospodăriilor, o pondere de 30,6% din totalul cheltuielilor băneşti de consum.
În medie, pe total gospodării, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri
nealimentare a fost de 41,6%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o
pondere de 27,8%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 2019 1)

- total gospodãrii -
25,5% 36,4%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
38,1%
1) Date provizorii.
Sursa: Ancheta Bugetelor de Familie (ABF).
CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. 2017 2018 20192)
Carne proaspătă kg 3,544 3,600 3,627

Preparate din carne kg 1,202 1,239 1,238
Grăsimi kg 1,210 1,199 1,187
Lapte litri 5,768 5,632 5,523
Ouă buc. 14 13 14
Zahăr kg 0,743 0,713 0,703
Cartofi kg 3,073 3,018 2,894
Legume şi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete) kg 7,983 8,077 8,066
Fructe kg 3,897 4,028 4,006
Apă minerală şi alte băuturi
nealcoolice litri 5,891 6,162 6,560
Bere litri 1,504 1,540 1,544
Vin litri 0,892 0,887 0,885
Ţuică şi rachiuri naturale litri 0,212 0,204 0,211
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale).
2) Date provizorii.
În România, consumul de carne şi preparate din carne se situează la un nivel
relativ scăzut comparativ cu standardele din ţările dezvoltate. Consumul mediu
lunar de carne proaspătă pe o persoană a fost de 3,6 kg în anul 2019. Împreună
cu preparatele din carne, acesta se ridică la 4,9 kg lunar, ceea ce înseamnă un
consum mediu anual de 59 kg pe o persoană.
În anul 2019, consumul de băuturi alcoolice şi nealcoolice a reprezentat în
medie lunar pe o persoană 6,6 litri apă minerală şi alte băuturi nealcoolice,
1,5 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri ţuică şi rachiuri naturale. Comparativ cu anul
2017 s-a înregistrat creştere semnificativă la apă minerală şi alte băuturi
nealcoolice cu 11,4%, spre deosebire de băuturile alcoolice care au aproximativ
aceleaşi valori.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri
de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
2017 2018 20191)
Aparate audio 67,3 65,4 60,2
Televizoare - total 159,7 162,9 167,7
Frigidere şi congelatoare 72,4 69,9 70,3
Combine frigorifice 56,0 59,7 62,3
Maşini de gătit cu gaze 97,8 98,3 98,8
Maşini electrice de spălat rufe 85,6 87,0 77,5
Aspiratoare de praf 75,6 76,9 77,8
Maşini de cusut 20,4 20,7 22,3
Biciclete 39,1 39,9 45,1
Motociclete şi motorete 0,7 0,6 0,9
Autoturisme 33,7 38,3 41,1
1) Date provizorii.
În perioada 2017-2019, înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată

a crescut la majoritatea produselor. Astfel, în anul 2019 comparativ cu anul 2017,
înzestrarea gospodăriilor cu combine frigorifice a crescut cu 11,2% pe seama
scăderii înzestrării gospodăriilor cu frigidere şi congelatoare (cu 2,9%). De asemenea,
o creştere importantă comparativ cu anul 2017 s-a înregistrat la autoturisme şi la
biciclete (cu 21,9%, respectiv, cu 15,3%), înzestrarea gospodăriilor cu televizoare a
crescut cu 5,0%, iar cea cu aspiratoare de praf și mașini de cusut cu 2,9%, respectiv
9,3%. Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată este influenţată atât de
resursele financiare ale gospodăriilor, cât şi de acumulările din anii precedenţi,
precum şi de oferta de bunuri de pe piaţă, din ce în ce mai performantă tehnic.
LOCUINÞE
Evoluþia fondului de locuinþe
2017 2018 2019
Fondul de locuinţe (mii) - 8977 9031 9093

proprietate majoritar privată (mii) 8867 8919 8981
Camere de locuit (mii) - 24488 24664 24858

proprietate majoritar privată (mii) 24293 24464 24658
Suprafaţa locuibilă (mii m2) - 426411 430009 434017

proprietate majoritar privată (mii m2) 422721 426208 430200
Locuinţe terminate - total 53347 59713 67488
- din fonduri private 51578 57709 66626
Fondul de locuinţe şi-a păstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând
9093 mii locuinţe la sfârşitul anului 2019. După forma de proprietate, ponderea
cea mai mare din fondul locativ existent la sfârşitul anului 2019, o reprezintă
locuinţele aflate în proprietate majoritar privată (98,8%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii locuinþe
70 67,5
26,9
65
59,7
24,8
60
55 53,3
24,0
26,9
50
45
40 24,0 24,8
35
30
25
20
15 29,3 34,9 40,6
10
5
0
2017 2018 2019
Total locuinþe
terminate Rural Urban
În anul 2019 au fost date în folosinţă 67,5 mii locuinţe terminate, cu 7,8 mii mai
multe decât în anul precedent.
LOCUINÞE
Structura locuinþelor terminate, pe medii
2017 2019
45,1% 39,9%
Urban
Rural
54,9% 60,1%
În anul 2019, pe cele două medii de rezidenţă, ponderea locuinţelor date în

folosinţă a fost mai mare în mediul urban (60,1%), faţă de mediul rural (39,9%).
Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit
2017 2019
5,0% 31,5% 8,2%

37,4% 31,1% Cu o camerã
Cu douã
camere
Cu trei camere
Cu patru
camere
ºi peste
26,5% 29,9% 30,4%
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj
2017 2018 2019

Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 460 460 488
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 222 225 253
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
(ºomeri cu experienþã în muncã) 1) 32,1 24,2 23,5
(ºomeri fãrã experienþã în muncã) 2) 15,5 11,8 12,2
1) Indemnizaþia de ºomaj acordatã persoanelor aflate în ºomaj ca urmare a pierderii
locului de muncã, conform art. 39 din Legea nr. 76/2002.
2) Indemnizaþia de ºomaj acordatã absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt,
conform art. 40 din Legea nr. 76/2002.
În anul 2019, valoarea medie lunară a indemnizaţiei de şomaj a fost de 488 lei,
cu 6,1% mai mare faţă de anul 2017 şi a reprezentat 23,5% din salariul minim
brut pe economie. Indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţii instituţiilor de
învăţământ (253 lei) a reprezentat 12,2% în raport cu salariul minim brut pe
economie în anul 2019, faţă de 15,5% în anul 2017.
În anul 2019, în totalul cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor, ponderea

cea mai mare au deţinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaţiei de
şomaj (20,7%) deși a fost la jumătate față de anul 2018 (40,2%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor,

în anul 2019
20,7%
76,8%
2,5%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Alte cheltuieli 2)
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi

stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã
ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea
absolvenþilor și combaterea marginalizãrii sociale.
ASIGURÃRI SOCIALE
U.M. 2017 2018 2019

Pensionari de asigurări sociale1) - total
Număr mediu anual mii pers. 5225 5204 5155
Pensia medie lunară lei / pers. 1069 1172 1293
Pensionari de asigurări sociale de stat
Pensionari de asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori
Pensionari de asigurări sociale (exclusiv agricultori)
Pensionari beneficiari de ajutor social 2)
Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani şi văduve de război)
Număr mediu mii pers. 2 2 1
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din
Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de
Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor
mii persoane
7000
6000
5228 5225 5157 5155
5000 4678 4672
4000
3000
2000
1000
0
2017 2019
Pensionari - total Pensionari de asigurãri

sociale de stat
Pensionari de asigurãri
sociale
ASIGURÃRI SOCIALE
În anul 2019, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale a fost de

5155 mii persoane, în scădere cu 70 mii persoane faţă de anul 2017, iar pensia
medie lunară pentru acești pensionari a fost de 1293 lei, mai mare de aproape
1,2 ori faţă de cea a anului 2017.
Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a scăzut, în anul 2019 faţă de

anul 2017, cu 6 mii persoane, iar pensia medie lunară pentru acești pensionari
a fost de 1247 lei, în creştere cu 21,5% faţă de anul 2017.
Indicii pensiei medii reale

1990=100
%
391,8
400
350
300 276,4
250
200 231,9
140,5
136,2 126,7
150
110,9 105,6 100,0
100
~
0
1991 2000 2005 2010 2015 2016 2017 2018 2019
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã

acordate prin asigurãrile sociale
U.M. 2017 2018 2019
Bilete - total mii 183,2 171,2 164,4

Tratament balnear mii 183,2 171,2 164,4
Cheltuielile efectuate pentru
tratament şi odihnă 1) mii lei 254413,0 284512,0 274475,0
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor,
conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii ºi Protecției Sociale.
ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Structura stațiunilor balneoclimaterice, după numărul de bilete
acordate prin asigurările sociale de stat 1), în anul 2019
9,1%
55,2% 8,5%
8,9%
6,8%
6,1%
5,4%
Covasna Olănești Alte localități

Felix Herculane
Căciulata Amara
1) Pentru pensionari, salariați bugetari și salariați trimiși în vederea recuperării

capacității de muncă.
Sursa: Ministerul Muncii ºi Protecției Sociale.
Asistenţa socială a fost asigurată prin intermediul serviciilor sociale şi

beneficiilor de asistenţă socială. Acestea au fost finanţate, conform legii, din
fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaţii,
sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice,
din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte
surse.
Ministerul Muncii şi Protecției Sociale este autoritatea publică centrală care

elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile familiei,
copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi şi ale oricăror altor
persoane aflate în nevoie. În anul 2018 suma cheltuită din bugetul de stat
alocat MMPS pentru asistenţa socială a fost 14700949,0 lei, cu 9,2% mai mare
decât în anul 2017 şi cu 25,6% mai mare faţă de 2016. Creşterea s-a datorat în
cea mai mare parte măririi cuantumurilor unor beneficii: indemnizația pentru
creșterea copilului, indemnizația de acomodare în vederea adopției,
stimulentul de insercție, unele beneficii plătite persoanelor cu dizabilităţi.
În totalul cheltuielilor cu beneficiile şi serviciile sociale efectuate prin bugetul

Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, alocaţiile de stat pentru copii au
deţinut cea mai mare pondere (32,7% în anul 2017 şi 29,7% în anul 2018),
urmate fiind de indemnizaţiile pentru creşterea copilului (25,3% în anul 2017 şi
27,3% în anul 2018).
ASISTENÞÃ SOCIALÃ
Beneficii ºi servicii de asistenþã socialã finanþate
prin bugetul Ministerului Muncii ºi Protecției Sociale
mii lei
2017 2018
Sume plătite - total 13465917,3 14700949,0
I. Beneficii de asistență socială
Alocaţii de stat pentru copii 4396915,2 4365541,0
Indemnizaţia pentru creşterea copilului 3409424,2 4009485,0
Stimulent de inserție 575599,5 704224,6
Indemnizația de acomodare în vederea
adopției 8335,1 9389,0
Contribuții pentru asigurările de sănătate
aferente beneficiarilor de indemnizație
de acomodare în vederea adopției 461,6 49,5
Alocaţie pentru susţinerea familiei 501271,4 443539,6
Ajutoare de încălzire cu energie termică
furnizată în sistem centralizat 22942,9 13309,1
Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 42651,9 27907,6
Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni
sau combustibil petrolier 52807,8 33412,2
Ajutoare de încălzire cu energie electrică 3175,2 2233,7
Ajutoare sociale pentru asigurarea venitului
minim garantat 781129,8 663255,3
Alocaţii de plasament 328009,0 320335,7
Ajutorul pentru persoane refugiate 1490,4 1677,8
Ajutoare financiare 1631,0 1672,0
Ajutoare de urgenţă 6604,8 9901,6
Contribuţii pentru asigurările de sănătate
aferente beneficiarilor de venit minim
garantat 43064,0 3368,2
Contribuţii pentru asigurarea obligatorie
a locuinţelor pentru familiile beneficiare
de venit minim garantat 2746,2 2727,0
Contribuţii pentru asigurările de sănătate
aferente indemnizaţiei pentru creşterea
copilului 190405,7 19255,1
Beneficii de asistență socială acordate
persoanelor cu dizabilități
Sprijin pentru creşterea copilului, acordat
persoanelor cu dizabilităţi 77321,6 87813,5
Indemnizaţia de însoţitor pentru adultul
cu dizabilitate vizuală gravă 512408,7 550775,5
Indemnizaţie lunară pentru adulţii cu
dizabilitate gravă şi accentuată 1583961,3 2197275,7
Buget personal complementar lunar
pentru persoanele cu dizabilitate gravă,
accentuată şi medie 769871,7 −
Buget personal complementar lunar pentru
adulții cu dizabilitate gravă, accentuată
şi medie − 939757,8
Prestații sociale pentru părinții copiilor
cu dizabilități grave, accentuate și medii − 140682,6
Indemnizaţia lunară pentru persoanele
infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 60878,5 63471,5
Alocaţia lunară de hrană pentru copiii
infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA 946,1 910,1
Transport interurban gratuit 66466,0 64831,8
Dobânzi la credite bancare pentru
cumpărarea unui autoturism adaptat
sau pentru adaptarea locuinţei 1413,0 1490,6
II. Servicii sociale finanțate
Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii
(persoane asistate) 16838,0 16930,4
Programe de interes naţional (persoane asistate) − −
Finanţarea unor instituţii de asistenţă socială
sau medico-socială 7145,8 5725,5
Notã: Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna septembrie 2020.
Sursa: Ministerul Muncii ºi Protecției Sociale ( MMPS).
SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
unitãþi
2017 2018 20191)
Spitale 2) 576 515 519
Alte unități asimilate spitalelor care oferă
numai servicii de internare de zi 3) … 161 147
Ambulatorii integrate spitalelor şi de specialitate 461 473 482
Policlinici 144 154 143
Dispensare medicale 184 185 184
Centre de sănătate 4) 15 17 16
Sanatorii T.B.C. 2 2 2
Sanatorii balneare 5) 10 10 10
Preventorii 2 2 2
Unităţi medico-sociale 66 67 66
Centre de diagnostic şi tratament 26 24 24
Centre medicale de specialitate 692 670 157
Centre de sănătate mintală 80 82 80
Centre de transfuzie sanguină 43 43 43
Cabinete medicale de medicină generală 6) 776 726 728
Cabinete medicale de familie 6) 11055 10944 9487
Cabinete medicale de specialitate 6) 11079 11382 10514
Cabinete medicale şcolare şi studențeşti 1929 1956 2037
Cabinete stomatologice 6) 15095 15203 12398
Cabinete stomatologice şcolare şi studențeşti 480 492 504
Centre de dializă şi puncte de lucru ale
centrelor de dializă … 69 75
Alte tipuri de cabinete medicale 737 744 443
Farmacii şi puncte farmaceutice 7) 9700 9953 9895
Laboratoare medicale 4077 4280 3803
Laboratoare de tehnică dentară 2198 2243 2025
Notă: La data apariției publicației “România în cifre”, datele statistice din domeniul
sănătății pentru anul de referință 2019 erau date provizorii, acestea
aflându-se în proces de colectare și prelucrare, putând suferi modificări
ulterioare.
1) Date provizorii.
2) Inclusiv institute, centre medicale şi clinici medicale cu paturi de spital.
3) Începand cu anul 2018 sunt evidenţiate separat de spitale unităţile asimilate spitalelor
(centre de diagnostic şi tratament cu paturi de spital, centre medicale de specialitate cu
paturi de spital, clinici medicale, etc.) care oferă numai servicii de spitalizare de zi.
4) Inclusiv centre de sănătate cu paturi de spital.
5) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
6) În numărul cabinetelor medicale de medicină generală, cabinetelor medicale de familie,
cabinetelor stomatologice și cabinetelor medicale de specialitate nu sunt incluse cabinetele
din structura altor tipuri de unități sanitare, cum ar fi: policlinici, societăți medicale civile,
centre de diagnostic și tratament, etc.
7) Inclusiv drogherii.
. . . = Lipsă date.
Sursa: INS - Cercetare statistică anuală “Activitatea unităţilor sanitare”.
Reţeaua unităţilor sanitare a înregistrat modificări în anul 2019 față de anul
precedent. În rețeaua unităților sanitare cu paturi, pe lângă unitățile cu paturi
care furnizează servicii de internare continuă și de zi, se remarcă un număr
important de unități medicale asimilate, conform legislației naționale, spitalelor
(centrele de sănătate, centrele medicale, centre de diagnostic și tratament,
institute, clinici), care furnizează numai servicii de internare de zi. De asemenea,
începând cu anul 2018, au fost colectate separat unitățile de dializă și punctele
de lucru ale acestora, având în vedere importanța acestor servicii pentru
populație și sistemul sanitar.
Serviciile de îngrijire din sistemul sanitar1) au fost furnizate printr-o reţea de
unităţi sanitare (spitale şi alte unităţi medicale care oferă servicii de spitalizare
continuă şi de zi, policlinici, centre medicale, ambulatorii de specialitate,
cabinete medicale şi alte instituţii medicale) aparţinând atât sectorului public,
cât şi celui privat.
1) Datele pentru anul 2019 sunt provizorii.
SÃNÃTATE
Evoluþia principalelor unitãþi sanitare
unitãþi
16000
14000
12000
10000
8000
15095
12398
6000
11055
9487
11079
10514
9700
9895
4000
2000 576 144 519 143
0
2017 2019 1)
Cabinete medicale
Spitale de specialitate
Policlinici Cabinete
stomatologice
Cabinete medicale Farmacii ºi puncte
de familie farmaceutice
Notã: În datele aferente anului 2017 sunt incluse și unitățile medicale asimilate spitalelor.
1) Date provizorii.
În anul 2019 din această reţea făceau parte un număr de 519 spitale2), cu 4 mai
multe decât în anul 2018. Unitățile asimilate spitalelor (centre de diagnostic cu
paturi de spital și centre de specialitate cu paturi de spital) care oferă numai
servicii de spitalizare de zi au fost în număr de 161 de unități în anul 2018, iar în
anul 2019 au fost înregistrate 147 de unități, în majoritate din reţeaua de unităţi
private în continuă dezvoltare. În anul 2019 s-au înregistrat 75 de centre de
dializă și puncte de lucru ale acestora, cu 6 unități mai multe decât în anul 2018.
Pacienţii internaţi au avut la dispoziţie, în anul 2019, 132435 de paturi pentru
spitalizare continuă, cu 746 de paturi mai puține decât în anul 2018, în timp ce
paturile în sanatorii, preventorii și unități medio-sociale a rămas aproximativ
același.
Numărul unitățile în care sunt furnizate servicii medicale ambulatorii a
înregistrat, de asemenea, diminuări în anul 2019. Astfel, numărul cabinetelor
medicale independente de specialitate3) (10514 cabinete) a înregistrat o
scădere, cu 868 unităţi faţă de anul 2018 şi cu 565 unităţi faţă de anul 2017,
numărul centrelor medicale de specialitate a scăzut cu 513 de unităţi faţă de
anul 2018 şi cu 535 de unităţi faţă de anul 2017.
În anul 2019 un număr de 9895 farmacii, puncte farmaceutice şi drogherii au
oferit servicii populației, cu 58 de unităţi mai puţine decât în anul 2018 și cu 195
mai multe decât în anul 2017.
Numărul de laboratoare medicale care au funcţionat în anul 2019 a fost de
3803 unităţi, cu 477 mai puţine decât în anul 2018 şi cu 274 mai puţine decât
în anul 2017.
2) Inclusiv institute, centre medicale, clinici medicale cu paturi de spital şi alte unităţi
medicale care oferă servicii de spitalizare continuă sau de zi. Începând cu anul
2018 sunt evidenţiate separat de spitale, unităţile asimilate spitalelor (centre de
diagnostic şi tratament cu paturi de spital, centre medicale de specialitate cu
paturi de spital, clinici medicale, etc.) care oferă numai servicii de spitalizare de zi.
3) În numărul cabinetelor medicale de medicină generală, cabinetelor medicale de
familie, cabinetelor stomatologice şi cabinetelor medicale de specialitate nu sunt
incluse cabinetele din structura altor tipuri de unităţi sanitare, cum ar fi: policlinici,
societăţi medicale civile, centre de diagnostic şi tratament etc.
SÃNÃTATE
Paturile pentru internare continuă din unităţile sanitare
paturi
2017 2018 20191)
Paturi în spitale 132480 133181 132435

Paturi în sanatorii balneare 2) 1811 1811 1811
Paturi în preventorii 3) 297 297 297
Paturi în unităţi medico-sociale 3) 3305 3427 3416
Paturi în sanatorii T.B.C. 3) 410 402 400
1) Date provizorii.
2) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
3) Numai unitãþile din sectorul public.
Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.
Numãrul cadrelor medico-sanitare

persoane
2017 2018 20191)
Medici 2) 58583 60585 58849
Locuitori la un medic 334 321 330
Medici la 10000 locuitori 29,9 31,1 30,0
Stomatologi 15653 16457 14197

Locuitori la un stomatolog 1252 1183 1368
Stomatologi la 10000 locuitori 8,0 8,4 7,3
Farmacişti 17833 17620 18074

Locuitori la un farmacist 1099 1105 1074
Farmacişti la 10000 locuitori 9,1 9,0 9,3
Personal sanitar mediu 142103 145317 144138

Locuitori la un cadru mediu 138 134 135
Personal mediu la 10000 locuitori 72,5 74,6 74,2
Personal mediu la un medic 2,4 2,4 2,5
Notă: Pentru anii 2017 și 2018, ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă
la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.
Pentru anul 2019, ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie,
estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
Sursa: INS - Cercetare statistică anuală “Activitatea unităţilor sanitare”.
Sistemul sanitar a beneficiat, în anul 2019, de serviciile furnizate de 58,8 mii

medici (exclusiv stomatologi), 14,2 mii stomatologi, 18,1 mii farmacişti şi
144,1 mii personal sanitar mediu. Unui medic (exclusiv stomatolog) i-au revenit
în medie 330 locuitori, cu 9 locuitori mai mulţi faţă de anul 2018 şi cu 4 locuitori
mai puţin decât în anul 2017. Unui stomatolog i-au revenit 1368 locuitori, cu
185 locuitori mai mulţi faţă de anul 2018 şi cu 116 locuitori mai mulţi decât în
anul 2017.
În anul 2019, la 10000 locuitori reveneau: 30 medici, 7,3 stomatologi,

9,3 farmacişti şi 74,2 personal sanitar mediu.
SĂNĂTATE
Spitalele, pe forme de proprietate ºi pe medii de rezidenþã,
în anul 2019
Ponderea spitalelor Ponderea spitalelor

cu proprietate cu proprietate
majoritar de stat majoritar privatã
9,0% 8,8%
Urban
Rural
91,0% 91,2%
Sursa: INS - Cercetare statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare”.
Numãrul cadrelor medico - sanitare
persoane
150000
135000
120000
105000
90000
75000
142103
144138
60000
45000
18074
17833
14197
15653
58583
58849
30000
15000
0
2017 2019 1)
Medici 2) Farmaciºti
Stomatologi Personal sanitar mediu
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
Sursa: INS - Cercetarea statisticã anualã “Activitatea unitãþilor sanitare.”
EDUCAÞIE
Învãþãmântul pe niveluri de educaþie
2017/ 2018/ 2019/

2018 2019 2020
Numărul unităţilor de învăţământ
Total 7047 7020 7001
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie (mii)
Total 3579 3547 3526

în învăţământul:
Antepreşcolar 21 22 23
- sector privat 1 1 1
Preşcolar 521 525 526
Primar şi gimnazial 1678 1654 1623
Liceal 638 630 618
Profesional 90 90 101
Postliceal şi de maiştri 92 92 92
Superior 539 534 543
Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei

de vârstă şcolară 1);2)(%)
Total 72,3 72,2 72,13)

Pe sexe
Masculin 70,6 70,4 70,23)
Feminin 74,1 74,2 74,23)
Numărul antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi

studenţilor/cursanţilor care revin la un cadru didactic
Antepreşcolari şi preşcolari 15 15 15
Elevi 14 14 14
Studenţi/cursanţi 21 20 21
Numărul elevilor şi studenţilor/cursanţilor
care revin la 10000 locuitori 1)
Elevi 1275 1266 12543)

Studenţi/cursanţi 275 274 2803)
1) Pentru anii 2017/2018 - 2018/2019 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie
a fiecărui an, iar pentru anul 2019/2020 s-a utilizat populaţia rezidentă la
1 ianuarie, populaţii estimate în condiţii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.
2) Inclusiv numărul copiilor din învăţământul antepreşcolar (creşe).
3) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statistică privind activitatea unităţilor din învăţământ.
EDUCAÞIE
Schimbările care au avut loc în domeniul educaţiei în ultimii zece ani, în special
noile reglementări legislative din sfera educaţiei şi procesul continuu de
restructurare a sistemului naţional de educaţie, au condus la reorganizarea
reţelei unităţilor de învăţământ din România.
Astfel, în anul şcolar/universitar 2019/2020, ca urmare a măsurilor luate în

cadrul reformei sistemului naţional de educaţie, numărul unităţilor de
învăţământ a scăzut la 7001, mai puţine cu 19 (respectiv cu 0,3%) faţă de anul
şcolar/universitar 2018/2019.
Configuraţia reţelei de învăţământ a fost corelată cu dimensiunea populaţiei

şcolare şi cu condiţiile oferite de baza materială existentă, în vederea asigurării
unui proces educaţional de calitate.
Numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut, ajungând în

anul şcolar 2019/2020 să fie cu 1,3% mai mic decât în anul şcolar 2018/2019.
În populaţia şcolară din învăţământul superior, datele prezentate au inclus, pe
lângă studenţii de licenţă, cursanţii înscrişi în învăţământul universitar de
master, doctorat, în învăţământul postuniversitar şi la programele
postdoctorale. Din totalul studenţilor şi cursanţilor înscrişi în învăţământul
superior, 75,0% sunt studenţi înscrişi în învăţământul de licenţă, 21,0% sunt
cursanţi înscrişi în învăţămâtul de master şi postuniversitar, iar restul sunt
cursanţi înscrişi în învăţământul de doctorat, precum şi la programe
postdoctorale de cercetare avansată. În învăţământul privat studiază 12,4% din
numărul total al studenţilor şi cursanţilor înscrişi în învăţământul superior.
În anul şcolar/universitar 2019/2020, pentru toate nivelurile de educaţie, gradul

de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară (0-23 ani) a
înregistrat valori diferite pe sexe (70,2% pentru băieţi, respectiv 74,2% pentru
fete).
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie

mii
1800 1695 1623
1600
1400
1200
1000
800 651 618
600 521 532 526 543
400
200 84 94 101 92
20 23
0
2016/2017 2019/2020
Antepreºcolar Profesional
Preºcolar Postliceal ºi de maiºtri
Primar ºi gimnazial Superior
Liceal
EDUCAÞIE
Structura studenþilor/cursanților, pe grupe de specializãri,

din învãþãmântul superior, în anul universitar 2019 / 2020
4,1% 3,5%
13,9% 8,9%
9,0%
4,5%
20,4% 24,1%
7,2% 4,4%
Grupe de specializãri ISCED-F1)

Tehnologiile informaþiei
Educaþie ºi comunicaþiilor (TIC)
Inginerie, prelucrare ºi
Arte ºi ºtiinþe umaniste construcþii
ªtiinþe sociale, jurnalism Agriculturã, silviculturã,
pisciculturã ºi ºtiinþe
ºi informaþii veterinare
Afaceri, administraþie
ºi drept Sãnãtate ºi asistenþã socialã
ªtiinþe naturale, matematicã

Servicii
ºi statisticã
1)Grupa de specializãri ISCED-F 2013 (Clasificarea Internaþionalã Standard

a Învãþãmântului, pe grupe de specializãri) a fost adoptatã în anul 2014, urmare
a revizuirii nivelurilor de educaþie ISCED-2011.
EDUCAÞIE
2017/ 2018/ 2019/

2018 2019 2020
Numărul absolvenţilor din învățământul preuniversitar,

pe niveluri de educaţie (mii persoane)
Învăţământ gimnazial 172,6 176,6 …
Învăţământ liceal 148,6 149,2 …
Învăţământ profesional 23,3 23,1 …
Învăţământ postliceal
şi de maiştri 31,0 29,4 …
Numărul absolvenţilor cu diplomă (mii persoane)
Învăţământ superior 126,3 124,8 …
Personalul didactic (mii persoane)
Total 236 235 235
Antepreşcolar şi preşcolar 36 36 36
Primar şi gimnazial 117 115 116
Liceal 54 54 53
Profesional 1 2 2
Postliceal şi de maiştri 2 2 2
Superior 26 26 26
... = Lipsã date. Anul ºcolar/universitar 2019/2020 se încheie dupã examenele
de corigenþã/restanþã din toamnã.
Sursa: Cercetarea statisticã privind activitatea unitãþilor din învãþãmânt.
Numărul absolvenţilor în anul şcolar 2018/2019 a scăzut faţă de anul precedent

în învăţământul postliceal şi de maiştri (cu 5,0%) şi profesional (cu 1,1%). La
sfârşitul anului şcolar 2018/2019, cel mai mare număr de absolvenţi s-a
înregistrat în învăţământul gimnazial (peste 176 mii persoane). Numărul
absolvenţilor cu diplomă din învăţământul superior (licenţă, master, programe
postuniversitare, doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată) în
anul universitar 2018/2019 a fost de 124759 persoane, în scădere faţă de anul
precedent cu 1,2%. Personalul didactic din toate nivelurile de educaţie nu a
înregistrat variaţii semnificative în ultimii trei ani.
Absolvenþii, pe niveluri de educaþie

2017/2018 2018/2019
8,2% 7,8%
6,2% 46,0% 6,1% 46,7%
39,6% 39,4%
Învãþãmânt gimnazial Învãþãmânt profesional

Învãþãmânt liceal Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri
CULTURÃ
2017 2018 20191)
Activitatea bibliotecilor 2)
Biblioteci (număr) 3) 9594 9479 9223
Utilizatori activi (mii) 3248 3132 3102
Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte2)
Instituţii şi companii de spectacole sau
concerte (număr) 4) 160 178 174
Spectacole şi concerte (mii reprezentaţii) 24 26 27
Spectatori şi auditori (mii) 6425 7921 8530
Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice2)
Muzee şi colecţii publice (număr) 5) 440 457 461
Vizitatori (mii) 15941 17610 18198
Activitatea cinematografelor 6)
Cinematografe (număr) 7) 90 96 98
Spectacole (mii) 603 625 638
Spectatori (mii) 13877 13348 13130
1) Date provizorii.
2) Sursa: INS - Cercetãrile statistice din domeniul culturii.
3) Exclusiv filialele.
4) Exclusiv secþiile.
6) Sursa: Ministerul Culturii - Centrul Naţional al Cinematografiei.
7) Inclusiv caravana.
În anul 2019 și-au desfășurat activitatea un număr de 9223 biblioteci (exclusiv

filialele), cu 256 unităţi mai puține față de anul 2018 și cu 371 unităţi mai puține
comparativ cu anul 2017. Numărul utilizatorilor activi înregistraţi la biblioteci, în
anul 2019, a fost de 3102 mii persoane, cu 30 mii mai mic faţă de anul 2018 şi
cu 146 mii faţă de anul 2017.
CULTURÃ
În anul 2019, numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte

(teatre, opere, filarmonici, orchestre, coruri și alte unități) a fost de 174 unităţi
(exclusiv secțiile), înregistrând o scădere de 4 unităţi faţă de anul 2018, dar o
creştere de 14 unităţi faţă de anul 2017.
Numărul spectacolelor şi concertelor (reprezentaţiilor) susţinute în anul 2019 a

fost de 27 mii reprezentaţii, în creştere cu o mie reprezentaţii faţă de anul 2018
şi cu 3 mii de reprezentaţii faţă de anul 2017. Numărul spectatorilor înregistrat
de instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte a fost, în anul 2019, de
8530 mii spectatori, în creştere cu 609 mii spectatori faţă de anul 2018, iar faţă
de anul 2017 înregistrând o creştere de 2105 mii spectatori (32,8%).
Numãrul instituþiilor ºi companiilor de spectacole

sau concerte ºi numãrul spectatorilor ºi auditorilor
numãrul instituþiilor ºi companiilor spectatori ºi auditori
de spectacole sau concerte (unitãþi)1) (milioane persoane)
200 9000
180 8530 8700
160 8400
140 7921 8100
120 7800
100 160 178 174 7500
80 7200
60 6900
40 6425 6600
20
0
~ 6300
0
2017 2018 2019 2)
Instituþii ºi companii Spectatori
de spectacole sau concerte ºi auditori
1) Inclusiv secþii.
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetãri statistice anuale din domeniul culturii.
Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice care a funcţionat în anul 2019 a cuprins

461 de unităţi (exclusiv filiale şi secţii), cu 4 unităţi mai mult faţă de anul 2018 şi
cu 21 unităţi mai multe faţă de anul 2017.
Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost în anul 2019 de 18198

mii vizitatori, în creştere cu 588 mii vizitatori faţă de anul 2018 şi cu 2257 mii
vizitatori (14,2%) faţă de anul 2017.
CULTURÃ
Participarea la activităţi culturale
mii persoane
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
15941
18198
13877
13130
3248
6000
3102
4000
6425
8530
2000
0
2017 2019 1)
Utilizatori activi Vizitatori la muzee
ai bibliotecilor și colecții publice 2)
Spectatori la reprezentațiile Spectatori la

instituțiilor și companiilor cinematografe
de spectacole si concerte
1) Date provizorii.
2) Exclusiv secþii.
Sursa: INS - Cercetări statistice anuale în domeniul culturii.
Reţeaua cinematografică existentă la sfârşitul anului 2019 a cuprins

98 cinematografe, în creştere cu două unităţi faţă de anul precedent şi cu
8 unităţi mai multe faţă de anul 2017. În anul 2019, în cinematografe s-au
susținut un număr de 638 mii spectacole cinematografice, mai multe cu
13 mii spectacole cinematografice față de anul 2018 și cu 35 de mii de
spectacole cinematografice față de anul 2017. Numărul spectatorilor la
cinematografe a fost în anul 2019 de 13130 mii, în scădere cu 218 mii față de
anul 2018 și cu 747 mii față de anul 2017.
Structura orelor-program emise de posturile publice

de radio (centrale și teritoriale) și de televiziune
2017 2018 20191)
Difuzate de posturile publice de radio 2) 148 144 167

Difuzate de posturile publice de televiziune3) 53 53 51
1) Date provizorii.
2) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
3) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
În anul 2019, numărul orelor-program emise de staţiile de radio publice a

crescut cu 23 mii ore-program faţă de anul 2018 și cu 19 mii ore-program față
de anul 2017, în timp ce numărul orelor-program al staţiilor de televiziune
publică a scăzut cu 2 mii ore-program față de anii 2018 și 2017, când s-a
înregistrat același număr de ore-program (53 mii ore-program anual).
PREÞURI
În anul 2019, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 3,8%, fiind influenţată în
principal de scumpirea produselor alimentare, a energiei, combustibililor și
tutunului, precum și a serviciilor de apă, canal, salubritate. Tendinţa crescătoare
a fost mai pronunțată pentru prețurile de consum ale produselor alimentare,
indicele mediu anual corespunzător acestora fiind de 104,69%, cu 0,94 puncte
procentuale mai mare față de același indice din anul 2018. În cazul produselor
nealimentare indicele mediu anual din anul 2019 a fost 103,24%, iar cel pentru
servicii a ajuns la valoarea de 103,87%.
2017 2018 2019

Indicii preţurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
Total 101,34 104,63 103,83
Mărfuri alimentare 102,48 103,75 104,69
Mărfuri nealimentare 101,42 106,20 103,24
Servicii 99,23 102,53 103,87
Rata medie lunară a inflaţiei (%)
Total 0,3 0,3 0,3
Servicii 0,0 0,2 0,3
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
lei / euro 4,6359 4,6530 4,7773
lei / dolar SUA 3,9186 4,0868 4,2987
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor

salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual
%
an curent / an precedent
120
115
110
105
100
95
90
85
0
~
2016 2017 2018 2019
Indicii preþurilor Indicii cursului de schimb
de consum - total mediu anual - lei/euro
Indicii câºtigurilor Indicii cursului de schimb
salariale reale1) mediu anual - lei/dolar SUA
1) Anul 2019, date provizorii.
În anul 2019, indicii preţurilor producţiei industriale pe secţiuni CAEN Rev. 2

comparativ cu indicele general al preţurilor producţiei industriale au înregistrat
următoarea evoluţie (în condiţiile menţinerii bazei de comparaţie - anul
2015=100):
 preţurile producţiei industriale din industria extractivă şi cele la
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat au crescut cu 6,2 puncte procentuale, respectiv 0,6 puncte
procentuale;
 preţurile producţiei industriale la distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare şi cele din industria prelucrătoare au
scăzut cu 0,3 puncte procentuale, respectiv 0,4 puncte procentuale.
PREÞURI
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total

(piaþa internã ºi piaþa externã) 2015 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 2019
Total 101,61 106,72 110,94
Industria extractivă 100,11 110,47 117,13
Extracţia cărbunelui superior şi inferior c c c
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 98,73 111,38 116,02
Extracţia minereurilor metalifere c c c
Alte activităţi extractive 100,02 104,58 109,10
Activităţi de servicii anexe extracţiei 101,32 112,29 127,46
Industria prelucrătoare 103,14 107,96 110,58
Industria alimentară 104,22 106,21 110,19
Fabricarea băuturilor 106,35 110,26 114,95
Fabricarea produselor din tutun 104,93 105,27 105,48
Fabricarea produselor textile 102,22 105,15 106,75
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 106,21 111,55 118,15
Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi
încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor 105,89 108,59 111,73
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din
lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea
articolelor din paie şi din alte materiale vegetale
împletite 102,74 108,07 110,00
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 101,48 106,21 108,50
Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 101,52 103,08 103,58
Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor
obţinute din prelucrarea ţiţeiului 101,01 121,05 118,04
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 96,62 104,91 109,17
Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a
preparatelor farmaceutice 107,63 111,29 122,81
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 101,36 107,61 110,10
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 100,51 104,77 112,48
Industria metalurgică 103,93 114,45 112,53
Industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 97,46 99,34 101,90
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor
electronice şi optice 104,61 110,49 114,53
Fabricarea echipamentelor electrice 99,69 100,81 100,64
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 103,19 106,29 107,35
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor şi semiremorcilor 105,53 106,96 110,10
Fabricarea altor mijloace de transport 103,31 101,88 105,36
Fabricarea de mobilă 105,57 108,78 113,15
Alte activităţi industriale n.c.a. 107,13 111,66 117,29
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor
şi echipamentelor 103,00 114,02 117,67
deşeurilor, activităţi de decontaminare 100,86 104,98 110,66
Captarea, tratarea şi distribuţia apei 100,86 104,98 110,66
c = Date confidenþiale.
CONTURI NAÞIONALE
În anul 2019, nivelul Produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de

1059803,2 milioane lei, revenind 54588,3 lei pe locuitor.
În anul 2019, comparativ cu anul 2018, Produsul intern brut, în termeni reali,
s-a majorat cu 4,1%, iar Produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 4,4%.
Evoluţia Produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut următoarele

caracteristici:
- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea PIB,
respectiv 58,1% din total (616426,1 milioane lei);
- pe locul secund s-a situat industria, respectiv 21,8% la formarea
PIB (230829,5 milioane lei);
- construcţiile au contribuit cu 6,4% la formarea PIB (67641,7 milioane lei);
- agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit cu 4,1% din PIB
(43479,7 milioane lei).
În anul 2019, Valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 958377,0 milioane

lei şi a reprezentat 90,4% din PIB.
Produsul intern brut ºi produsul intern brut/locuitor
miliarde lei preþuri curente mii lei/locuitor
1100 1059,8
1059,8 110
1000 952,4
952,4 100
900 857,9
857,9 90
800 80
700 70
600 54,6 60
48,9
500 43,8 50
400 40
300 30
200 20
100 10
0 0
1) 2)
2017 2018 2019
Produsul intern brut Produsul intern brut/locuitor
2) Date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi

categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
2017 20181) 20192)
Industrie 203682,7 216955,9 230829,5
Construcţii 44182,5 52254,8 67641,7
Servicii 491773,5 550062,3 616426,1
Valoarea adăugată brută (VAB) 776642,3 860767,2 958377,0

Impozite nete pe produs 81253,4 91629,6 101426,2
Produsul intern brut (PIB) 857895,7 952396,8 1059803,2
Consumul final efectiv 675141,2 764242,9 857666,9

Consumul final individual efectiv
al gospodăriilor populaţiei 601693,4 674648,3 757293,6
Consumul final colectiv efectiv al
administraţiei publice 73447,8 89594,6 100373,3
Formarea brută de capital 200976,0 216729,4 243016,5

Formarea brută de capital fix 192239,2 199743,4 250466,1
Variaţia stocurilor 3) 8736,8 16986,0 -7449,6
Exportul net 4) -18221,5 -28575,5 -40880,2
Venitul naţional brut (VNB) 840366,1 930421,9 1044914,8
Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

de Conturi (SEC) - 2010.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv achiziții minus cedări de obiecte de valoare.
4) Export - import.
În anul 2019, din punct de vedere al utilizării Produsului intern brut, Consumul
final efectiv a fost de 857666,9 milioane lei, iar valoarea celei mai importante
componente a sa - Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei
- a fost de 757293,6 milioane lei.
În anul 2019, sumele ce au fost alocate pentru Formarea brută de capital fix au
însumat 250466,1 milioane lei.
Rata valorii adăugate brute s-a majorat în anul 2019, având valoarea de 47,7%,
cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2018
(47,3%).
Rata de investiţie a crescut în anul 2019, având valoarea de 26,1%, cu

2,9 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul precedent (23,2%).
CONTURI NAÞIONALE
Indicii produsului intern brut (%)
anul precedent = 100

2017 20181) 20192)
RESURSE
Industrie 108,4 104,4 98,5
Servicii 107,8 103,6 104,8
Valoarea adăugată brută 107,2 103,9 103,6

UTILIZĂRI
Consumul final efectiv 108,9 106,3 106,0
Consumul final individual efectiv al
gospodăriilor populaţiei 109,0 106,5 106,4
Consumul final colectiv efectiv al
administraţiei publice 107,7 104,5 103,4
Formarea brută de capital 106,9 103,9 104,0

Formarea brută de capital fix 103,6 98,8 118,2
Variaţia stocurilor 3) 270,6 214,5 -62,9
Exportul net 4) 251,4 166,8 155,7
Notã: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

2) Date provizorii.
3) Inclusiv achiziții minus cedări de obiecte de valoare.
4) Export - import.
Evoluþia produsului intern brut

%
110 107,1
104,7 103,9 104,8 104,4 104,1
105 102,5
100 96,1
95
90
85
~
0
2000 2005 2010 2015 2016 2017 2018 2019
Notã: Pentru anul 2018 date semidefinitive, iar pentru anul 2019 date provizorii.
CONTURI NAÞIONALE
2017 20181) 20192)
Produsul intern brut

- milioane lei preţuri curente 857895,7 952396,8 1059803,2
- modificări faţă de anul
precedent (%) 7,1 4,4 4,1
Produsul intern brut pe locuitor 3)
- lei 43788,8 48899,3 54588,3
- modificări faţă de anul
precedent (%) 7,7 5,1 4,4
- dolari (pe baza Parităţii Puterii
de Cumpărare) 24651 26448 27998
- la puterea de cumpărare
standard 19000 20100 …
Rata valorii adăugate brute
(VAB / Producţie) (%) 47,9 47,3 47,7
Rata de investiţie
(FBCF / VAB) ( %) 24,8 23,2 26,1
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European

2) Date provizorii.
3) Pentru anii 2017 și 2018 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an,
estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului
Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.
Pentru anul 2019 s-a utilizat populaþia rezidentã la 1 ianuarie.
. . . = Lipsã date.
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea

produsului intern brut (%)
2017 20181) 20192)

Industrie 23,7 22,8 21,8
Servicii 57,3 57,8 58,1
Valoarea adăugată brută 90,5 90,4 90,4
Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European
2) Date provizorii.
INVESTIÞII
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2017 2018 2019
Total 106,4 100,8 117,9

Construcţii noi 104,9 91,6 132,5
Utilaje 103,9 108,4 109,3
Alte cheltuieli de investiţii 117,4 111,7 97,9
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
În anul 2019, comparativ cu anul 2018, investiţiile nete realizate în economia

naţională au crescut cu 17,9%, creştere înregistrată la următoarele elemente de
structură: lucrările de construcţii noi cu 32,5% şi la utilaje (inclusiv mijloace de
transport) cu 9,3%. La alte cheltuieli s-a înregistrat o scădere cu 2,1%.
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei

naþionale
CAEN Rev.2
2017 2018 1)
6,5% 5,4%
51,7% 52,9%
Agriculturã,
silviculturã
ºi pescuit
Industrie
Construcþii
Comerþ
ºi servicii
10,9% 30,9% 11,3% 30,4%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare

CAEN Rev.2
2017 2018 1)
0,6% 4,2% 1,0% 4,7% Surse proprii

10,1% 10,6%
0,6% 0,5% Credite interne
4,9% 5,5% Credite externe

Buget de stat
ºi bugete locale
Capital strãin
Alte surse
79,6% 77,7%
Notã: Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna noiembrie 2020.
1) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
2017 2018 20192)
Total 78494 86349 90768

Vegetală 53217 61216 63218
Animală 24332 23903 25958
Servicii agricole 945 1230 1592
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producţiei ramurii agricole, sectorul producţiei vegetale este

predominant, deţinând, în anul 2019 o pondere de 69,6% din totalul
producţiei, faţă de 28,6% cât reprezintă sectorul producţiei animale şi 1,8%
serviciile agricole.
Structura producþiei ramurii agricole 1)
2017 2019 2)
1,2% 1,8%
31,0% 28,6%
Vegetalã
Animalã
Servicii agricole
67,8% 69,6%
1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.

2) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Producþia agricolã vegetalã

mii tone
2017 2018 20191)
Cereale pentru boabe 27139 31553 29515
din care:
Grâu 10035 10144 9874
Secară 28 29 29
Orz şi orzoaică 1907 1871 1915
Porumb boabe 14326 18664 16956
Leguminoase pentru boabe 302 191 244
Cartofi 3117 3023 2717
Sfeclă de zahăr 1175 978 917
Plante uleioase 4986 5146 4687
din care:
Floarea soarelui 2913 3063 3450
Legume 2) 3638 3797 3488
Fructe 3) 1059 1813 1567
Struguri 3) 1067 1144 973
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
3) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2019, producţia de cereale pentru boabe a fost mai mare decât în anul
2017 și mai mică decât în anul 2018. Comparativ cu anul 2018, producţia
vegetală a înregistrat creşteri la: orz și orzoaică, leguminoase pentru boabe,
floarea soarelui şi scăderi la cereale pentru boabe (grâu, porumb boabe), plante
uleioase, legume, fructe, struguri şi cartofi.
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
33000 31553
29515
30000 27139
27000
24000
21000 18664
18000 16956
14326
15000
12000
9000
10035 10144 9874
6000
1907 1871 1915
3000
28 29 29
0
2017 2018 2019 1)
Cereale pentru
Orz ºi orzoaicã
boabe - total
Grâu Porumb boabe
Secarã
1) Date provizorii.
AGRICULTURÃ
Evoluþia producþiei medie la hectar, la principalele culturi
Kg/ha
20000
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2017 2018 2019 1)
Cartofi Orz ºi orzoaicã
Porumb boabe Secarã
Grâu
1) Date provizorii.
Producþia agricolã animalã
U.M. 2017 2018
Carne mii tone

greut. în viu 1462 1484
din care:
Carne de bovine mii tone
Carne de porcine mii tone

Carne de ovine şi caprine mii tone
Carne de pasăre mii tone
Lapte - total mii hl 46615 46741

din care:
Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 40564 40647
Lână tone 22401 23459
Ouă mil. buc 5996 5713
Miere extrasă tone 30177 29162
Peşte 1) tone 25943 23478

Notã: Producþia de carne reprezintã greutatea animalelor destinate sacrificãrii
pentru consum.
Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna iulie 2020.
1) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã.
AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M. 2017 2018 20191)
Bovine mii capete 2011 1977 1923

Porcine mii capete 4406 3925 3958
Ovine mii capete 9982 10176 10326
Caprine mii capete 1503 1539 1597
Cabaline mii capete 481 448 405
Păsări - total mii capete 73289 73993 75450
- proprietate majoritar privată mii capete 73267 73981 75429
Albine - total mii familii 1602 1690 1842
- proprietate majoritar privată mii familii 1602 1690 1842
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã

(la 1 decembrie)
mii capete
12000
10000
8000
6000
9971
10164
10314
446 10164
4000
1970
1918
2005
1596
1538
1502
4401
3921
3954
4401
2000
478
403
0
2017 2018 2019 1)
Bovine Ovine Cabaline

Porcine Caprine
1) Date provizorii.
SILVICULTURÃ
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã

mii hectare
Categorii de folosinþã 2017 2018 20191)
Fondul forestier - total 6565 6583 6592

Suprafaţa pădurilor 6406 6418 6427
Răşinoase 1924 1917 1915
Foioase 4482 4501 4512
Alte terenuri din fondul forestier 159 165 165
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa, la sfârşitul anului 2019, o suprafaţă de 6592 mii hectare,
cu 27 mii hectare mai mult faţă de anul 2017 (respectiv +0,4%).
În anul 2019 comparativ cu anul 2018, suprafaţa fondului forestier a înregistrat

o creştere de aproximativ 0,1%. În anul 2019 suprafaţa pădurilor a fost de
6427 mii hectare, speciile de răşinoase acoperind 1915 mii hectare (respectiv
29,8%), iar speciile de foioase 4512 mii hectare (respectiv 70,2%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2017 2018 20191)
Volumul de masă lemnoasă

recoltat - total 18316 19462 18904
Răşinoase 6531 7128 6962
Fag 6212 6584 6431
Stejar 1788 2041 1927
Diverse specii tari 2228 2191 2163
Diverse specii moi 1557 1518 1421
1) Date provizorii.
Structura volumului de lemn recoltat, pe principalele specii

2017 2019 1)
8,5% 7,5%
12,2% 11,5%
35,6% 36,8%
9,8% 10,2%
33,9% 34,0%
Rãºinoase Diverse specii tari

Fag Diverse specii moi
Stejar
1) Date provizorii.
În anul 2019 s-a recoltat un volum de masă lemnoasă cu 558 mii m3 mai mic
faţă de anul 2018 (respectiv cu -2,9%) şi cu 588 mii m3 mai mare faţă de anul
2017 (respectiv cu +3,2%). În anul 2019, pe specii lemnoase, răşinoasele
reprezintă 36,8% din volumul total recoltat, fagul 34,0%, stejarul 10,2% şi
diverse specii tari şi moi 19,0%.
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte
servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 Sem. I
20191)
Total 525660 547570 540721
Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat 1206 1200 1133
Construcţii 52792 55978 55406
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 172435 172856 170778
Activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice 63350 66739 65688
şi activităţi
de servicii suport 22285 22848 22487
Învăţământ 2) 5811 6393 6292
2)
Activităţi de spectacole, culturale
şi recreative 9003 9945 9744
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,

comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 Sem. I
20191)
Total 523955 545843 538997
Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat 1172 1167 1100
Construcţii 52716 55901 55329
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 172239 172654 170576
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice 63288 66674 65623
Activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport 22094 22646 22286
Învăţământ 2) 5811 6393 6292
Sănătate şi asistenţă socială 2) 15232 17092 16870
Activităţi de spectacole, culturale
şi recreative 8982 9928 9727
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau
sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate ca societãþi comerciale.
INDUSTRIE
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)

CAEN Rev. 2 2017 2018 2019
Total - pe secţiuni 111,4 111,8 105,3

Industrie extractivă 114,3 105,9 110,4
Total - pe marile grupe industriale 111,4 111,8 105,3
Industria bunurilor intermediare 109,9 111,0 107,6
Industria bunurilor de capital 115,9 115,0 104,2
Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 108,3 107,0 107,7
Industria bunurilor de uz curent 104,3 108,2 104,1
Industria energetică 120,2 112,9 103,6
În anul 2019, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faţă de
anul precedent cu 5,3%, creştere susţinută atât de industria extractivă (+10,4%)
cât şi de industria prelucrătoare (+5,2%).
În anul 2019 comparativ cu anul 2018, indicele producţiei industriale (serie

brută) a scăzut cu 2,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare
industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat (-4,2%), industria extractivă (-2,7%) și industria
prelucrătoare (-1,9%).
Cele mai importante scăderi din industria prelucratoare s-au înregistrat la

următoarele activităţi: tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj
şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor (-15,9%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal,
exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (-12,0%), fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte (-11,6%), fabricarea produselor textile (-11,3%), prelucrarea
lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;
fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (-9,2%) și
fabricarea de mobilă (-5,9%). Creșteri s-au înregistrat la: fabricarea altor mijloace
de transport (+9,5%), alte activităţi industriale n.c.a. (+7,3%), fabricarea
produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului
(+5,6%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+4,8%).
INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)

serie brutã anul precedent = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) 2017 2018 2019
Total 107,8 103,5 97,7
Industria extractivă 110,2 99,8 97,3
Extracţia cărbunelui superior şi inferior 111,8 91,9 91,4
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 105,3 98,6 97,6
Extracţia minereurilor metalifere 85,9 100,5 104,8
Alte activităţi extractive 107,0 95,8 108,7
Activităţi de servicii anexe extracţiei 140,2 109,3 86,2
Industria alimentară 102,8 101,4 101,9
Fabricarea băuturilor 106,5 104,0 99,2
Fabricarea produselor din tutun 95,3 89,5 98,8
Fabricarea produselor textile 106,5 99,4 88,7
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 88,8 89,4 88,4
Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea
şi vopsirea blănurilor 98,3 94,1 84,1
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;
fabricarea articolelor din paie
şi din alte materiale vegetale împletite 96,7 98,9 90,8
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 109,8 104,8 97,3
Tipărire şi reproducerea pe suporți a
înregistrărilor 120,1 92,1 98,0
Fabricarea produselor de cocserie şi a
produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 100,0 101,3 105,6
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 105,8 101,8 97,8
Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi
a preparatelor farmaceutice 115,2 107,5 97,3
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 106,9 104,0 99,9
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 104,2 107,7 104,8
Industria metalurgică 108,3 100,1 96,2
Industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 107,8 98,8 88,0
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor
electronice şi optice 119,4 103,8 101,2
Fabricarea echipamentelor electrice 110,9 117,1 100,7
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 138,2 117,4 97,0
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor şi semiremorcilor 117,0 113,5 100,6
Fabricarea altor mijloace de transport 101,7 102,9 109,5
Fabricarea de mobilă 98,0 96,3 94,1
Alte activităţi industriale n.c.a. 108,7 99,2 107,3
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor
şi echipamentelor 100,8 78,4 102,0
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 103,4 100,0 95,8
Industrie - total pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare 107,3 105,6 98,8
- industria bunurilor de capital 116,3 107,9 98,2
- industria bunurilor de folosinţă îndelungată 103,0 98,9 97,1
- industria bunurilor de uz curent 101,7 98,0 96,4
- industria energetică 103,6 99,8 96,6
ENERGIE
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
2017 2018 20192)
Resurse 41821 41647 42384
din care:
- producţie 3) 25417 24979 23426
- import 13597 14168 15281
Producţie 3) 25417 24979 23426

din care:
- cărbuni 4466 4016 3712
- ţiţei 3548 3491 3489
- gaze naturale 4) 8608 8562 7927
- energie hidroelectrică și căldură
nucleară 5) 4897 5044 4856
Import 13597 14168 15281

din care:
- cărbuni 512 459 619
- ţiţei 7752 8263 8665
- gaze naturale 962 1220 2117
- energie hidroelectrică și căldură
nucleară 5) 315 253 440
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
5) Inclusiv energie eoliană şi solar fotovoltaică.
În anul 2019, producţia de energie primară a înregistrat o scădere faţă de anul

anterior (-6,2%), în timp ce importurile au înregistrat o creştere (+7,9%),
ponderea lor în total resursă de energie primară fiind de 36,1%; importurile de
ţiţei au reprezentat 56,7% din totalul importurilor, iar importurile de gaz
natural au avut o creştere de 73,5% faţă de anul 2018.
Balanþa energiei electrice

miliarde kWh
2017 2018 20191)
Resurse 68,0 67,8 64,5
Producţie 64,3 64,9 59,4
- produsă în termocentrale 28,6 27,3 23,8
- produsă în hidrocentrale 14,9 18,1 15,8
- nuclearo-electrică 11,5 11,4 11,3
- eoliană 2) 9,3 8,1 8,5
Import 3,7 2,9 5,1
Destinaţii - total 68,0 67,8 64,5

Consum - total 54,5 55,2 55,3
- în economie 41,3 41,9 42,3
- iluminat public 0,6 0,5 0,6
- populaţie 12,6 12,8 12,4
Export 6,5 5,5 3,6
Consum propriu tehnologic
în reţele şi staţii 7,0 7,1 5,6
1) Date provizorii.
2) Inclusiv energia solar fotovoltaicã.
CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)

2017 2018 2019
Lucrări de construcţii - total 94,4 95,9 127,6
din total, pe elemente de structură:

lucrări de construcţii noi 104,8 91,6 132,5
lucrări de reparaţii capitale 82,3 101,5 100,9
lucrări de întreţinere şi reparaţii curente 74,8 107,9 126,3
din total, pe tipuri de construcţii:

clădiri 114,3 85,7 139,2
din care:
clădiri rezidenţiale 170,4 76,4 126,2
clădiri nerezidenţiale 87,3 94,5 149,1
construcţii inginereşti 78,3 108,0 116,6
Notã: Date rezultate din cercetări statistice infraanuale.
Structura lucrãrilor de construcþii, dupã modul de execuþie

2017 2018 1)
20,2% 19,5%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
79,8% 80,5%
1) Date provizorii.
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã,

pe categorii de obiecte
2017 2018 1)
13,8% 38,5% 12,4% 41,8%

Clãdiri
19,5% 17,1% rezidenþiale
Clãdiri
nerezidenþiale
Infrastructuri de
transport
Alte construcþii
ºi lucrãri
28,2% 28,7% inginereºti
1) Date provizorii.
TRANSPORTURI
U.M. 2017 2018 2019
Transportul feroviar
Locomotive1);2) număr 1769 1721 2369
Vagoane pentru trenuri
de marfă1);2) mii vagoane 32 32 40
Vagoane pentru trenuri
de pasageri1);2) număr 3894 3980 2000
Mărfuri transportate mil. tone 56 55 59
Parcursul mărfurilor mild. tone-km 14 13 13
Transportul naţional şi
internaţional de pasageri mil. pasageri 69 67 70
Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km 5664 5577 5906
Transportul pe căi navigabile interioare

Nave fără propulsie pentru
transportul mărfurilor1) număr 1139 1123 1021
Nave pentru transportul
1);3)
pasagerilor număr 75 78 314
4)
internaţional de pasageri mil. pasageri *) *) *)
Parcursul pasagerilor4) mil. pasageri-km 8 6 6
Transportul prin conducte petroliere magistrale

Transportul maritim
Nave pentru transportul
mărfurilor1) număr 23 23 23
internaţional de pasageri mil. pasageri *) - -
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate1)
- pentru transportul pasagerilor
și mixt număr 78 72 75
Mărfuri transportate mii tone 45 49 47
internaţional de pasageri mil. pasageri 20 22 23
Transportul rutier
internaţional de pasageri5) mil. pasageri 326 361 356
Parcursul pasagerilor5) mil. pasageri-km 18178 19937 20553
1) Date la 31 decembrie.
2) Începând cu 2019, date privind mijloacele de transport feroviar înmatriculate, înscrise
în Registrul Național al Vehiculelor - R.N.V.
3) Începând cu 2019, date care includ subcategorii noi.
4) Date privind activitatea operatorilor naţionali; în anul de referință a fost desfăşurat
exclusiv transport naţional de pasageri.
5) Date care nu includ transportul public local.
*) Sub 0,5.
TRANSPORTURI
În cursul anului 2019 comparativ cu anul 2018, au fost înregistrate creşteri ale
indicatorului mărfuri transportate pentru majoritatea modurilor, astfel: cu
11,9% pentru transportul pe căi navigabile interioare, cu 8,3% pentru maritim,
cu 8,2% pentru rutier şi cu 6,1% pentru transportul feroviar şi pentru transportul
prin conducte petroliere magistrale (valori calculate din “mii tone”). Transportul
aerian a înregistrat o scădere cu 2,5% (valoare calculată din “tone”), faţă de
valorile din anul precedent.
În transport naţional şi internaţional de pasageri au fost înregistrate în anul

2019 comparativ cu anul 2018, creşteri ale numărului de pasageri pentru
transportul aerian cu 6,3% (valoare calculată din “pasageri”) și cu 4,8% în
transportul feroviar (valoare calculată din “mii pasageri”). Transportul pe căi
navigabile interioare a înregistrat o scădere cu 7,5% și transportul rutier
interurban și internațional cu 1,6%, faţă de valorile din anul anterior (valori
calculate din “mii pasageri”).
Transportul portuar de mãrfuri

mii tone
2017 2018 2019
Transport portuar maritim 46182 49107 53101
- mărfuri încărcate 24848 24959 26735
- mărfuri descărcate 21334 24148 26366
Transport pe căi navigabile interioare 29043 29714 33261

- internaţional 9153 8540 11283
- naţional 14632 16140 17191
- tranzit 1) 5258 5034 4787
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit
pentru România), în conformitate cu legislaþia Europeanã.
Transportul aeroportuar de pasageri

mii
12000
11000
10000
9000
8000
7000
6000
10180
10042
10974
10842
11650
11543
5000
4000
3000
2000
1000
0
2017 2018 2019
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi
TRANSPORTURI
Transportul aeroportuar de mãrfuri
tone
28000
26000
24000
22000
20000
18000
16000
14000
12000
21529
23454
23234
25286
21085
26230
10000
8000
6000
4000
2000
0
2017 2018 2019
mãrfuri încãrcate mãrfuri descãrcate
(inclusiv poºtã) (inclusiv poºtã)
Transportul aeroportuar de pasageri ºi mãrfuri
U.M. 2017 2018 2019

Pasageri mii pasageri 20222 21816 23193
Mărfuri (inclusiv poştă) tone 44983 48520 47315
Mişcări aeronave număr 186665 194940 195989
Autovehicule înmatriculate în circulaþie1)

mii
2017 2018 2019
Autobuze şi microbuze 50 52 54
Autoturisme 5998 6453 6903
Mopede şi motociclete
(inclusiv mototricicluri şi cvadricicluri) 127 136 148
Autovehicule pentru transportul
mărfurilor 975 1034 1090
1) Date la 31 decembrie.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne - Direcþia Regim Permise de Conducere
ºi Înmatriculare a Vehiculelor.
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile FOB, importurile CIF ºi soldul FOB-CIF
al operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri
2017 20181) 20192)
Exporturi FOB
milioane euro 62644 67723 69003
milioane dolari SUA 70629 80066 77299
milioane lei 286123 315164 327401
Importuri CIF
milioane euro 75604 82840 86285
milioane dolari SUA 85325 97846 96644
milioane lei 345395 385513 409394
Sold (exp. FOB - imp. CIF)

milioane euro -12960 -15117 -17282
milioane dolari SUA -14696 -17780 -19345
milioane lei -59272 -70349 -81993
Notã: Datele pentru anul 2017 au fost revizuite ºi sunt definitive.
2) Date provizorii.
Exporturile FOB au înregistrat în anul 2019 o valoare de 69003 milioane euro

(+1,9% faţă de anul 2018), iar importurile CIF au fost de 86285 milioane euro
(+4,2% faţă de anul 2018), soldul balanţei comerciale (FOB-CIF) fiind de -17282
milioane euro.
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor

de comerþ internaþional cu bunuri
milioane euro
90000
80000
70000
60000
50000
40000
62644
75604
67723
82840
69003
86285
30000
20000
10000
0
-10000
-20000 -12960 -15117 -17282
1) 2)
2017 2018 2019
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
Notã: Datele pentru anul 2017 au fost revizuite ºi sunt definitive.

2) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform

Nomenclatorului Combinat milioane euro
Cod NC Denumire cod NC 2017 20181) 20192)
Export FOB E 62644 67723 69003
Import CIF I 75604 82840 86285
I Animale vii şi produse E 946 895 940
animale I 1689 1774 1979
II Produse vegetale E 3502 3591 3881
I 2395 2317 2513
III Grăsimi şi uleiuri E 211 224 225
animale sau vegetale I 192 172 174
IV Produse alimentare, E 1747 1791 2156
băuturi şi tutun I 3147 3372 3759
V Produse minerale E 2472 2893 2746
I 5391 6682 7125
VI Produse chimice E 2078 2222 2363
I 7392 7631 8536
VII Materiale plastice, cauciuc E 3588 3867 3946
şi articole din acestea I 5531 5919 5986
VIII Piei crude, piei tăbăcite,
blănuri şi produse din E 417 406 372
acestea I 1010 1036 931
IX Produse din lemn, E 1655 1630 1608
exclusiv mobilier I 702 772 766
X Pastă de lemn, hârtie, carton E 488 514 515
şi articole din acestea I 1184 1242 1273
XI Materiale textile şi E 4046 4058 3805
articole din acestea I 4835 4992 4991
XII Încălţăminte, pălării, umbrele E 1380 1343 1210
şi articole similare I 956 995 1054
XIII Articole din piatră, ipsos,
ciment, ceramică, sticlă E 376 409 425
şi din materiale similare I 993 1104 1181
XV Metale comune şi E 5330 5993 5939
articole din acestea I 7964 8842 8720
XVI Maşini şi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul E 17823 19441 20107
şi imaginile I 20995 23158 23385
XVII Mijloace şi materiale E 11303 12747 12665
de transport I 7507 8613 8988
XVIII Instrumente şi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale şi similare;
ceasuri; instrumente muzicale; E 2163 2411 2594
părţi şi accesorii ale acestora I 1732 1985 2328
XX Mărfuri şi produse diverse E 2640 2789 2952
I 1699 1916 2210
XXII Bunuri necuprinse în E 476 500 554
alte secţiuni din N.C. I 291 317 385
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
2) Date provizorii.
Principalele modificări structurale intervenite în evoluţia exporturilor pe

secţiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2019 comparativ cu anul
2018 constau în:
– majorarea ponderii la secţiunile: “Produse alimentare, băuturi
şi tutun” – cu 0,5 puncte procentuale, “Maşini şi aparate,
echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus
sunetul şi imaginile” – cu 0,4 puncte procentuale;
– diminuarea ponderii la secţiunea „Materiale textile şi articole
din acestea” – cu 0,5 puncte procentuale.
În evoluţia importurilor pe secţiuni conform Nomenclatorului Combinat, în
anul 2019 comparativ cu anul 2018, au avut loc următoarele modificări
structurale:
– majorarea ponderii la secţiunea “Produse ale industriei chimice”
– cu 0,7 puncte procentuale;
– diminuarea ponderii la secţiunile: “Maşini şi aparate, echipamente
electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”
– cu 0,9 puncte procentuale, “Metale comune şi articole
din acestea”- cu 0,6 puncte procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional cu bunuri

calculaþi din valori exprimate în euro (%)
2017 20181) 20192)
Export FOB 101,6 103,8 101,4
Import CIF 102,9 102,4 100,1
Notã: Date calculate din valori exprimate în euro.

2) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro
2017 20181) 20192)
Exporturile FOB pe moduri de transport

Total 62644 67723 69003
din care:
Transport rutier 47028 50192 51473
Transport maritim 9817 10764 10684
Transport feroviar 2059 3060 3031
Transport aerian 1344 1522 1627
Transport pe căi navigabile
interioare 605 599 614
Importurile CIF pe moduri de transport

Total 75604 82840 86285
din care:
Transport rutier 56000 61410 63867
Transport maritim 10534 12396 13029
Transport feroviar 1952 2083 1590
Transport aerian 2879 2939 2891
Transport pe căi navigabile
interioare 398 297 387
2) Date provizorii.
Exporturile FOB, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2017 20182) 20193)
Total 62644 67723 69003
Europa 54010 59133 60370
Uniunea Europeană (UE-28) 47482 51983 52835
AELS 644 995 928
Alte ţări din Europa 5884 6155 6606
Asia 4142 3964 4002
Orientul Mijlociu şi Apropiat 2265 2077 1959
Alte ţări din Asia 1877 1887 2043
Africa 2134 2281 2346
Africa de Nord 1564 1854 1774
Alte ţări din Africa 570 426 572
America 1868 2085 2101
din care:
America de Nord 1293 1502 1456
America Centrală şi Caraibeană 198 206 279
America de Sud 377 377 367
Oceania 403 162 91
Ţări nespecificate 4) extra UE 87 99 93
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea

diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de destinaþie la export.
Exporturile (FOB) 1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2019
69003 milioane euro
Germania
22,4%
Alte þãri Italia

50,9% 11,3%
Franþa
6,9%
Ungaria
Regatul Unit 4,8%
3,7%
1) Date provizorii.
Importurile CIF, pe grupe de þãri 1)

milioane euro
2017 20182) 20193)
Total 75604 82840 86285

Europa 65655 71774 74924
Uniunea Europeană (UE-28) 57281 61877 64401
AELS 518 476 722
Alte ţări din Europa 7857 9420 9801
Asia 7553 8803 9301
Orientul Mijlociu şi Apropiat 694 959 714
Alte ţări din Asia 6860 7844 8588
Africa 548 586 593
Africa de Nord 392 359 432
Alte ţări din Africa 156 227 161
America 1794 1626 1438
din care:
America de Nord 1209 1007 877
America Centrală şi Caraibeană 169 160 139
America de Sud 416 458 422
Oceania 38 36 26
Ţări nespecificate 4) extra UE 16 15 4
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor
structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.
1) Þara de expediþie pentru importuri intra-UE ºi þara de origine pentru
importuri extra-UE.
3) Date provizorii.
4) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara
de origine la import.
Importurile (CIF)
1)
cu principalele þãri partenere, în anul 2019
86285 milioane euro
Germania
20,2%
Alte þãri
52,4% Italia
9,1%
Ungaria
7,0%
Polonia
6,0%
China
5,3%
1) Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri,

pe grupe de þãri, în anul 20191)
Exporturi FOB Importuri CIF

69003 milioane euro 86285 milioane euro
12,5% 13,2%
1,3% 0,8%
9,6% 11,4%
76,6% 74,6%
Uniunea Europeanã AELS
Alte þãri din Europa Alte þãri
1) Date provizorii.
Principala destinaţie a exporturilor, ca orientare geografică a acestora, precum

şi principala zonă de provenienţă a importurilor, le reprezintă statele membre
ale Uniunii Europene, care în anul 2019 au deţinut 76,6% din valoarea totală a
exporturilor şi 74,6% din valoarea totală a importurilor.
COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

CAEN Rev. 2 2016 2017 20182)
Total 222632,0 241576,8 278238,4
Comerţ cu amănuntul al carburanţilor 44363,8 46667,4 57108,5
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.
Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna noiembrie 2020.
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor
ºi comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.
2) Date provizorii.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu

amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor,
pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev. 2 2017 2018 2019
Total 110,8 105,4 107,2
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun 106,5 106,1 106,0
Cu vânzare predominantã de produse
nealimentare 114,0 106,1 108,8
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor
pentru autovehicule, în magazine specializate 112,3 103,2 106,5
În anul 2019, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate
principală de comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor au înregistrat o creştere cu 7,2% faţă de anul 2018, creştere
susţinută de vânzările predominante de produse nealimentare (+8,8%),
comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (+6,5%) şi de
vânzările predominante de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,0%).
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri

2017 2018 2)
19,3% 35,9% 20,5% 34,4%
44,8% 45,1%
Mãrfuri alimentare Comerþ cu amãnuntul

al carburanþilor
Mãrfuri nealimentare
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor.
2) Date provizorii.
SERVICII DE PIAÞÃ
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate

în principal pentru populaþie
CAEN Rev. 2 2017 2018 2019
Total 115,3 105,9 113,9

din care:
Hoteluri şi restaurante 114,2 108,3 120,1
Activităţi ale agenţiilor turistice
şi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare şi asistenţă turistică 112,2 102,0 93,6
În anul 2019, activitatea de servicii de piaţă prestate în principal pentru

populaţie a crescut cu 13,9% faţă de anul precedent.
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã

CAEN Rev. 2 2016 2017 20181)
Servicii de piaþã prestate în principal

pentru populaþie 25108,0 27649,1 32252,7
Servicii de piaþã prestate în principal
pentru întreprinderi 247661,9 274306,2 317503,7
Notã: Date rezultate din Ancheta structuralã în întreprinderi.
Datele pentru anul 2019 vor fi disponibile în luna noiembrie 2020.
1) Date provizorii.
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal

pentru populaþie, pe activitãþi
2017 20181)
23,7% 44,9% 21,9% 48,0%
13,9% 12,5%
17,5% 17,6%
Restaurante Activitãþi ale agenþiilor turistice

ºi a tur-operatorilor
Hoteluri ºi alte facilitãþi Alte servicii de piaþã prestate
de cazare similare în principal pentru populaþie
1) Date provizorii.
TURISM
Cazarea turiºtilor
2017 2018 2019

Capacitatea de cazare turistică
Existentă1) (mii locuri) 344 354 357
În funcţiune (mii locuri-zile) 87656 89076 88790
Numărul turiştilor cazaţi în structurile de cazare turistică (mii)
Total 12143 12905 13375

din care: străini 2760 2797 2684
Numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică (mii)

Total 27093 28645 30086
din care: străini 5291 5330 5291
1) La 31 iulie. Structuri de cazare turisticã cu cel puþin 5 locuri - pat.
În anul 2019, numărul sosirilor vizitatorilor străini în România a fost de 12815 mii
persoane (în creştere cu 9,3% faţă de anul 2018), iar numărul plecărilor
vizitatorilor români în străinătate a însumat 23066 mii persoane (în creştere cu
9,6% faţă de anul 2018).
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã

mii turiºti
14 12,9 13,4
12,1
12
10
8
6
4
2
0
2017 2018 2019
Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune

2017 2019
8,9% 8,4%
4,5% 4,7%
13,4% 14,2%
11,9% 11,8%
61,3% 60,9%
Hoteluri ºi moteluri Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice Vile turistice ºi bungalouri
Alte structuri de primire turisticã
TURISM
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate

la frontierele României
2017 2018 2019
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 10926 11720 12815
din care:
Austria 139 148 165
Bulgaria 1603 1600 1857
Italia 460 468 477
Germania 479 489 521
Turcia 357 397 430
Ucraina 1208 1466 1755
Ungaria 1454 1491 1529
Sosirile vizitatorilor strãini în România,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 10926 11720 12815
din care:
Rutiere 7999 8639 9552
Feroviare 118 122 142
Aeriene 2648 2797 2936
Navale 161 162 185
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total 19953 21039 23066
din care:
Rutiere 13835 14369 15791
Feroviare 95 104 116
Aeriene 5998 6541 7132
Navale 25 25 27
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Poliþia de Frontierã Românã.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate

la frontierele României
mii
24000
22000
20000
18000
16000
14000
12000
19953
21039
23066
10000
8000
10926
11720
12815
6000
4000
2000
0
2017 2018 2019
Sosiri Plecãri
JUSTIÞIE
numãr
2017 2018 20191)
Judecători (număr) 4479 4563 4570
Cauze intrate la instanţele
judecătoreşti (mii) 2204 2075 2104
- penale (mii) 448 447 443
- civile (mii) 1756 1628 1661
Persoane condamnate definitiv 35396 32204 35561
din care, pentru:
Infracţiuni contra persoanei 6111 5493 5728
Infracţiuni contra patrimoniului 2) 7585 6322 6307
Infracţiuni silvice 519 411 378
Infracţiuni de serviciu, din care: 1091 777 684
- dare de mită 108 68 79
- luare de mită 163 142 95
- trafic de influenţă 124 65 54
- primire de foloase necuvenite - - -
Infracţiuni contra autorităţilor 698 666 731
Infracţiuni economice 1566 11863) 1208
Infracţiuni care aduc atingere unor
relaţii privind convieţuirea socială 1390 1467 1306
Infracţiuni la regimul circulaţiei pe
drumurile publice 12557 12110 13280
Rata criminalităţii 4)
(persoane condamnate definitiv
la 100000 locuitori) 181 165 183
1) Date provizorii.
2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.
3) Începând cu anul 2016 datele nu mai sunt comparabile cu anii anteriori, deoarece
4) raportarea se face conform noului Cod Penal ºi altor legi speciale.

Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru anii 2017 și 2018 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Pentru anul 2019 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentã
la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.
În anul 2019, în România erau 4570 judecători, cu 7 judecători mai mulţi faţă de
anul precedent şi în creștere cu 91 judecători faţă de anul 2017.
Din totalul de cauze înregistrate, în anul 2019, la instanţele judecătoreşti (2104
mii cauze), 1661 mii cauze (78,9%) au fost cauze civile. Numărul de cauze
penale şi civile care au revenit în medie spre soluţionare unui judecător a fost
de 460 cauze în anul 2019, mai puţine cu 23 de cauze faţă de anul 2018,
respectiv mai puţine cu 26 de cauze faţă de anul 2017.
În perioada 2017-2019, numărul persoanelor condamnate definitiv care au
revenit la 100000 locuitori a crescut, de la 181 în anul 2017, la 183 în anul 2019.
numãr
2017 2018 20191)
Infracţiuni - total (mii)2) 335 345 353
Rata infracţionalităţii 2); 3)
(infracţiuni la 100000 locuitori) 1711 1771 1817
1) Date provizorii.
2) Sunt incluse infracþiunile cercetate ºi soluþionate de poliþie ºi infracþiunile declinate
de poliþie Parchetului.
3) Pentru calculul ratei criminalitãþii pentru anii 2017 și 2018 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele
definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Pentru anul 2019 pentru calculul ratei criminalitãþii s-a utilizat populaþia rezidentã
la 1 ianuarie, estimatã în condiþii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
JUSTIÞIE
Numărul infracţiunilor soluţionate şi declinate de poliţie Parchetului a fost, în

anul 2019, de 353 mii infracţiuni, în creştere cu 8 mii de infracţiuni faţă de anul
precedent şi cu 18 mii infracţiuni (5,4%) faţă de anul 2017. În anul 2019, la
100000 de locuitori au revenit un număr de 1817 infracţiuni (soluţionate şi
declinate de poliţie Parchetului), faţă de 1711 infracţiuni la 100000 locuitori în
anul 2017.
Infracþiuni 1) cercetate ºi soluþionate de poliþie

infracþiuni
(mii)
500
400
345 353
335
300
200
100
0
2017 2018 2019 2)
1) Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþie
Parchetului.
2) Date provizorii.
Rata infracþionalitãþii 1)
numãr infracþiuni / 100000 locuitori
2200
2000
1817
1800 1771
1711
1600
1400
~
0
2017 2018 2019 2)
1) Infracþiuni cercetate ºi soluþionate de poliþie dar ºi infracþiuni declinate de poliþie
Parchetului, la 100000 locuitori.
Pentru calculul ratei infracþionalitãþii s-a utilizat pentru perioada 2017-2018
populaþia rezidentã la 1 iulie, iar pentru anul 2019 s-a utilizat populaþia
rezidentã la 1 ianuarie, populaþii estimate în condiþii de comparabilitate
cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor - 2011.
2) Date provizorii.
STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Populaþia la 1 ianuarie
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

Þara 2000 2010 2015 2019 2000 2010 2015 2019
Total din care: femei
UE-28 487,31) 503,21) 508,51) 513,52);3) 250,11) 257,71) 260,31) 262,32);3)

Austria 8,0 8,4 8,6 8,9 4,1 4,3 4,4 4,5
Belgia 10,2 10,8 11,2 11,5 5,2 5,5 5,7 5,8
Bulgaria 8,2 7,4 7,2 7,0 4,2 3,8 3,7 3,6
Cehia 10,3 10,5 10,5 10,6 5,3 5,3 5,4 5,4
Cipru 0,7 0,8 0,8 0,9 0,4 0,4 0,4 0,4
Croaþia 4,5 3) 4,3 4,2 4,1 2,3 3) 2,2 2,2 2,1
Danemarca 5,3 5,5 5,7 5,8 2,7 2,8 2,8 2,9
Estonia 1,4 1,3 1,31) 1,3 0,7 0,7 0,71) 0,7
Finlanda 5,2 5,4 5,5 5,5 2,6 2,7 2,8 2,8
Franþa 60,5 64,7 66,5 67,02) 31,2 33,4 34,3 34,62)
Germania 82,2 81,8 81,2 83,0 42,1 41,7 41,4 42,1
Grecia 10,8 11,1 10,9 10,7 5,5 5,7 5,6 5,5
Irlanda 3,8 4,5 4,7 4,93) 1,9 2,3 2,4 2,53)
Italia 56,9 59,2 60,8 60,4 29,4 30,5 31,3 31,0
Letonia 2,4 2,1 2,0 1,9 1,3 1,1 1,1 1,0
Lituania 3,5 3,1 2,9 2,8 1,9 1,7 1,6 1,5
Luxemburg 0,4 0,5 0,6 0,6 0,2 0,3 0,3 0,3
Malta 0,4 0,4 0,4 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2
Polonia 38,31) 38,01) 38,0 38,0 19,71) 19,61) 19,6 19,6
Portugalia 10,2 10,6 10,4 10,3 5,3 5,5 5,5 5,4
România 4) 22,51) 20,3 19,9 19,4 11,51) 10,4 10,2 9,9
Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,5 2,8 2,8 2,8 2,8
Slovenia 2,0 2,0 2,1 2,1 1,0 1,0 1,0 1,0
Spania 40,5 46,5 46,4 46,9 20,6 23,5 23,6 23,9
Suedia 8,9 9,3 9,7 10,2 4,5 4,7 4,9 5,1
Țările de Jos 15,9 16,6 16,9 17,3 8,0 8,4 8,5 8,7
Ungaria 10,2 10,0 9,9 9,8 5,4 5,3 5,2 5,1
Regatul Unit 58,8 62,5 64,9 66,6 30,2 31,8 32,9 33,7
1) Serie întreruptã.
2) Date provizorii.
3) Estimări.
4) Datele pentru anii 2010, 2015, 2019 se referã la populaþia rezidentã calculatã
în conformitate cu cerinþele ºi regulamentele internaþionale.
Sursa: Eurostat.
INS - Statistică demografică.
86 ROMÂNIA ÎN CIFRE Breviar statistic 87

Nãscuþii-vii ºi sporul natural
Nãscuþi-vii Sporul natural

Þara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)
2000 2010 2015 2018 2000 2010 2015 2018
UE-28 10,61) 10,71) 10,01) 9,72);3) 0,61) 1,01) -0,21) -0,61);2)

Austria 9,8 9,4 9,8 9,7 0,2 0,2 0,2 0,2
Belgia 11,4 11,9 10,8 10,4 1,1 2,3 1,0 0,7
Bulgaria 9,0 10,2 9,2 8,9 -5,1 -4,7 -6,2 -6,6
Cehia 8,9 11,2 10,5 10,7 -1,8 1,0 0,0 0,1
Cipru 12,2 11,8 10,8 10,7 4,5 5,7 3,9 4,1
Croaþia 9,8 10,1 8,9 9,0 -1,5 -2,0 -4,0 -3,9
Danemarca 12,6 11,4 10,2 10,6 1,7 1,6 1,0 1,1
Estonia 9,4 11,9 10,61) 10,9 -3,8 0,0 -1,01) -1,0
Finlanda 11,0 11,4 10,1 8,6 1,4 1,9 0,5 -1,3
Franþa 13,3 12,9 12,0 11,32) 4,4 4,4 3,1 2,22)
Germania 9,3 8,3 9,0 9,5 -0,9 -2,2 -2,3 -2,0
Grecia 9,6 10,3 8,5 8,1 -0,2 0,5 -2,7 -3,2
Irlanda 14,4 16,5 13,9 12,53) 6,1 10,4 7,5 6,23)
Italia 9,5 9,5 8,0 7,3 -0,2 -0,4 -2,7 -3,2
Letonia 8,6 9,4 11,1 10,0 -5,0 -4,9 -3,3 -4,9
Lituania 9,8 9,9 10,8 10,0 -1,4 -3,7 -3,5 -4,1
Luxemburg 13,1 11,6 10,7 10,3 4,5 4,2 3,7 3,2
Malta 11,3 9,4 9,7 9,2 3,7 2,1 2,0 1,6
Polonia 9,91) 10,91) 9,7 10,2 0,31) 0,91) -0,7 -0,7
Portugalia 11,7 9,6 8,3 8,5 1,4 -0,4 -2,2 -2,5
România 10,3 4) 9,4 4) 10,2 5) 10,4 5) -0,9 6) -2,1 6) -3,0 7) -3,2 7)
Slovacia 10,2 11,2 10,3 10,6 0,5 1,3 0,3 0,6
Slovenia 9,1 10,9 10,0 9,4 -0,2 1,8 0,4 -0,4
Spania 9,8 10,4 9,0 7,9 0,9 2,3 0,0 -1,2
Suedia 10,2 12,3 11,7 11,4 -0,3 2,7 2,4 2,3
Țările de Jos 13,0 11,1 10,1 9,8 4,2 2,9 1,4 0,9
Ungaria 9,6 9,0 9,4 9,6 -3,7 -4,0 -4,0 -3,9
Regatul Unit 11,5 12,9 11,9 11,0 1,2 3,9 2,7 1,8
2) Date provizorii.
3) Estimări.
4) Pentru anii 2000 ºi 2010, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea
numãrului nãscuþilor-vii ai căror mame aveau la momentul naşterii domiciliul
în România (din fiecare an) la numãrul populaþiei dupã domiciliul la 1 iulie
a fiecãrui an.
5) Pentru anii 2015 ºi 2018, ratele de natalitate au fost calculate prin raportarea
numãrului nãscuþilor-vii cu reºedinþa obiºnuitã în România (din fiecare an)
la numãrul populaþiei rezidente la 1 iulie a fiecãrui an, estimatã în condiþii
de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensãmântului Populaþiei ºi al
Locuinþelor-2011.
6)Pentru anii 2000 și 2010 ratele sporului natural al populației au fost calculate
prin diferența ratei natalității pentru născuții-vii ai căror mame aveau la momentul
nașterii domiciliul în România (din fiecare an) la rata mortalității pentru decedații
cu domiciliul în România (din fiecare an).
7) Pentru anii 2015 și 2018 ratele sporului natural al populației au fost calculate
prin diferența ratei natalității pentru născuții-vii ai căror mame aveau la momentul
nașterii reședința în România (din fiecare an) la rata mortalității pentru decedații
cu reședința în România (din fiecare an).
Sursa: Eurostat.
INS - Statisticã demograficã.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Durata medie a vieþii (ani)
Þara 2010 2015 2018
UE-28 79,91) 80,61) 81,02);3)

Austria 80,7 81,3 81,8
Belgia 80,3 81,1 81,7
Bulgaria 73,8 74,7 75,0
Cehia 77,7 78,7 79,1
Cipru 81,5 81,8 82,9
Croaþia 76,7 77,5 78,2
Danemarca 79,3 80,8 81,0
Estonia 76,0 78,01) 78,5
Finlanda 80,2 81,6 81,8
Franþa 81,8 82,4 82,92)
Germania 80,5 80,7 81,0
Grecia 80,6 81,1 81,9
Irlanda 80,8 81,5 82,33)
Italia 82,2 82,7 83,4
Letonia 73,1 74,8 75,1
Lituania 73,3 74,6 76,0
Luxemburg 80,8 82,4 82,3
Malta 81,5 82,0 82,5
Polonia 76,41) 77,5 77,7
Portugalia 80,1 81,3 81,5
România 73,9 75,4 75,9
Slovacia 75,6 76,7 77,4
Slovenia 79,8 80,9 81,5
Spania 82,4 83,0 83,5
Suedia 81,6 82,2 82,6
Tările de Jos 81,0 81,6 81,9
Ungaria 74,7 75,7 76,2
Regatul Unit 80,6 81,0 3) 81,3
2) Date provizorii.
3) Estimări.
Sursa: Eurostat.
INS - Statisticã demograficã.
Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara 2000 2010 2015 2019
UE-28 … 2,1 0,1 1,5

Austria 2,0 1,7 0,8 1,5
Belgia 2,7 2,3 0,6 1,2
Bulgaria 10,3 3,0 -1,1 2,5
Cehia 3,9 1,2 0,3 2,6
Cipru 4,9 2,6 -1,5 0,5
Croaþia 4,5 1,1 -0,3 0,8
Danemarca 2,8 2,2 0,2 0,7
Estonia 3,9 2,7 0,1 2,3
Finlanda 3,0 1,7 -0,2 1,1
Franþa 1,8 1,7 0,1 1,3
Germania 1,4 1,1 0,7 1,4
Grecia 2,9 4,7 -1,1 0,5
Irlanda 5,3 -1,6 0,0 0,9
Italia 2,6 1,6 0,1 0,6
Letonia 2,6 -1,2 0,2 2,7
Lituania 1,1 1,2 -0,7 2,2
Luxemburg 3,8 2,8 0,1 1,6
Malta 3,0 2,0 1,2 1,5
Polonia 10,1 2,6 -0,7 2,1
Portugalia 2,8 1,4 0,5 0,3
România 45,7 6,1 -0,4 3,9
Slovacia 12,2 0,7 -0,3 2,8
Slovenia 9,0 2,1 -0,8 1,7
Spania 3,5 2,0 -0,6 0,8
Suedia 1,3 1,9 0,7 1,7
Țările de Jos 2,3 0,9 0,2 2,7
Ungaria 10,0 4,7 0,1 3,4
Regatul Unit 0,8 3,3 0,0 1,8
... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.
Rata de ocupare ºi rata ºomajului
Þara Rata de ocupare (%) Rata ºomajului (%)

2000 2010 2015 2019 2000 2010 2015 2019
UE-28 … 64,1 65,6 69,2 … 9,6 9,4 6,3

Austria 67,9 70,8 71,1 73,6 4,7 4,8 5,7 4,5
Belgia 60,9 62,0 61,8 65,3 6,6 8,3 8,5 5,4
Bulgaria 51,5 59,81) 62,9 70,1 16,2 10,31) 9,2 4,2
Cehia 64,9 65,0 70,2 75,1 8,8 7,3 5,1 2,0
Cipru 65,4 68,9 62,7 70,5 5,0 6,3 15,0 7,1
Croaþia … 57,4 56,0 62,1 … 11,7 16,2 6,6
Danemarca 76,4 71,8 72,0 75,0 4,5 7,7 6,3 5,0
Estonia 60,91) 61,2 71,9 75,3 13,41) 16,7 6,2 4,4
Finlanda 68,11) 68,1 68,5 72,9 11,11) 8,4 9,4 6,7
Franþa 61,7 64,0 63,8 65,5 10,2 8,9 10,4 8,5
Germania 65,3 71,31) 74,0 76,7 7,9 7,01) 4,6 3,2
Grecia 56,6 59,1 50,8 56,5 11,3 12,7 24,9 17,3
Irlanda 64,5 61,0 64,8 69,5 4,3 14,6 10,0 5,0
Italia 53,4 56,8 56,3 59,0 10,9 8,4 11,9 10,0
Letonia 57,4 58,5 68,1 72,3 14,2 19,5 9,9 6,3
Lituania 59,6 57,6 67,2 73,0 16,0 17,8 9,1 6,3
Luxemburg 62,7 65,2 66,11) 67,9 2,3 4,4 6,71) 5,6
Malta 54,5 56,2 65,1 73,4 6,3 6,9 5,4 3,4
Polonia 55,11) 58,91) 62,9 68,2 16,41) 9,71) 7,5 3,3
Portugalia 68,2 65,3 63,9 70,5 3,9 11,0 12,6 6,5
România 2) 63,6 60,2 61,4 65,8 6,9 7,0 6,8 3,9
Slovacia 56,3 58,8 62,7 68,4 19,1 14,4 11,5 5,8
Slovenia 62,7 66,2 65,2 71,8 6,9 7,3 9,0 4,5
Spania 56,1 58,8 57,8 63,3 13,8 19,9 22,1 14,1
Suedia 71,1 72,1 75,5 77,1 5,5 8,6 7,4 6,8
Țările de Jos 72,9 73,9 74,1 78,2 2,7 5,0 6,9 3,4
Ungaria 55,9 54,9 63,9 70,1 6,6 11,2 6,8 3,4
Regatul Unit 71,0 69,4 72,7 75,2 5,6 7,8 5,3 3,8
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
Rata ºomajului, conform definiþiei internaþionale (BIM-Biroul Internaþional
al Muncii).
2) Seria de date pentru perioada 2010-2019 a fost calculatã în funcþie de populaþia
rezidentã având în vedere criteriul reºedinþei obiºnuite.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Pentru România - Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã
în gospodãrii (AMIGO).

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea
în Produsul Intern Brut (%)
Þara 2000 2010 2015 2018
UE-28 1,771) 1,92 2,03 2,12

Austria 1,891) 2,731) 3,05 3,172)
Belgia 1,94 2,06 2,43 2,762)
Bulgaria 0,50 0,57 0,95 0,76
Cehia 1,11 1,34 1,93 1,932)
Cipru 0,23 0,44 0,48 0,552)
Croaţia ... 0,74 0,84 0,972)
Danemarca 2,19 2,92 3,06 3,032)
Estonia 0,60 1,57 1,46 1,402)
Finlanda 3,24 3,71 2,87 2,75
Franţa 2,093) 2,183) 2,272) 2,201)
Germania 2,41 2,73 2,93 3,131)
Grecia ... 0,601) 0,96 1,182)
Irlanda 1,09 1,591) 1,18 1,15
Italia 1,00 1,22 1,34 1,392)
Letonia 0,44 0,61 0,62 0,64
Lituania 0,58 0,79 1,04 0,942)
Luxemburg 1,58 1,50 1,30 1,212)
Malta ... 0,61 0,74 0,572)
Polonia 0,64 0,72 1,00 1,21
Portugalia 0,721) 1,54 1,24 1,36
România 0,37 0,45 0,49 0,50 4)
Slovacia 0,64 0,61 1,16 0,84
Slovenia 1,36 2,05 2,20 1,952)
Spania 0,88 1,36 1,22 1,24
Suedia ... 3,171) 3,23 3,32
Ţările de Jos 1,79 1,70 1,98 2,162)
Ungaria 0,79 1,14 1,35 1,53
Regatul Unit 1,62 1,651) 1,65 1,702)
1)
Estimãri.
2) Date provizorii.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Gradul de participare la procesul educaþional sau
de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara 2000 2010 2015 2019
UE-28 … 9,3 10,7 11,3

Austria 8,3 13,8 14,4 14,7
Belgia 6,2 7,4 6,9 8,2
Bulgaria … 1,6 2,0 2,0
Cehia … 7,8 8,5 8,1
Cipru 3,1 8,1 7,5 5,9
Croaþia … 3,0 3,1 3,5
Danemarca 19,4 32,7 31,5 25,3
Estonia 6,61) 11,0 12,4 20,2
Finlanda 17,51) 23,0 25,4 29,0
Franþa 2,8 5,0 18,6 19,5
Germania 5,2 7,81) 8,1 8,2
Grecia 1,0 3,3 3,3 3,9
Irlanda … 7,1 6,5 12,6
Italia 4,8 6,2 7,3 8,1
Letonia … 5,4 5,7 7,4
Lituania 2,8 4,4 5,8 7,0
Luxemburg 4,8 13,5 18,01) 19,1
Malta 4,5 6,2 7,4 12,0
Polonia … 5,21) 3,5 4,8
Portugalia 3,31) 5,7 9,7 10,5
România 0,9 1,4 1,3 1,3
Slovacia … 3,1 3,1 3,6
Slovenia … 16,4 11,9 11,2
Spania 4,5 11,2 9,9 10,6
Suedia 21,6 24,7 29,4 34,3
Țările de Jos 15,5 17,0 18,9 19,5
Ungaria 2,9 3,0 7,11) 5,8
Regatul Unit 20,5 20,1 15,7 14,8
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara 2002 2010 2015 2018
UE-28 … 70 83 90
Austria 33 73 82 90
Belgia … 73 82 90
Bulgaria … 33 59 75
Cehia … 61 79 87
Cipru 24 54 71 90
Croaþia … 56 77 81
Danemarca 56 86 92 95
Estonia … 67 88 90
Finlanda 44 81 90 94
Franþa 23 74 83 90
Germania 46 82 90 95
Grecia 12 46 68 79
Irlanda … 72 85 91
Italia 34 59 75 85
Letonia 3 60 76 85
Lituania 4 61 68 82
Luxemburg 40 90 97 95
Malta … 70 81 86
Polonia 11 63 76 87
Portugalia 15 54 70 81
România … 42 68 84
Slovacia … 67 79 82
Slovenia … 68 78 89
Spania … 58 79 91
Suedia … 88 91 96
Țările de Jos 58 91 96 98
Ungaria … 58 76 86
Regatul Unit 50 80 91 96
... = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã (%)

- UE-28 = 100 -
Þara 2000 2010 2015 2018
UE-28 100,0 100,0 100,0 100,0

Austria 122,1 115,0 116,8 116,7
Belgia 135,1 129,6 131,0 129,2
Bulgaria 31,6 40,9 44,31) 47,11)
Cehia 66,6 76,9 79,6 82,6
Cipru 91,5 91,6 84,6 85,31)
Croaţia 59,01) 67,0 70,4 72,0
Danemarca 108,2 114,8 114,4 116,6
Estonia 43,9 71,0 72,1 77,1
Finlanda 117,5 112,3 107,1 108,1
Franţa 121,0 116,6 115,2 115,31)
Germania 109,0 104,1 104,9 104,9
Grecia 95,3 89,2 83,11) 80,51)
Irlanda 131,9 140,7 187,8 193,7
Italia 130,4 112,8 106,1 106,4
Letonia 40,0 58,7 64,1 68,4
Lituania 41,2 66,72) 72,5 75,8
Luxemburg 178,2 161,9 168,9 164,9
Malta 94,9 94,4 94,5 93,6
Polonia 54,7 69,92) 74,2 76,8
Portugalia 75,1 79,4 78,0 74,91)
România 23,7 52,8 58,4 68,7
Slovacia 59,0 83,8 83,1 76,5
Slovenia 76,3 79,4 80,3 82,0
Spania 102,1 101,5 101,8 99,61)
Suedia 118,4 118,2 115,9 112,0
Țările de Jos 120,6 114,3 112,3 110,41)
Ungaria 57,3 73,3 70,7 68,9
Regatul Unit 110,3 104,7 102,7 100,2
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
Indicii producþiei agricole
Þara 2000 2010 2015 20191)
UE-28 … 99,2 99,3 100,5

Austria 95,9 98,1 99,2 100,5
Belgia 106,3 99,4 105,4 103,5
Bulgaria 90,2 94,0 91,8 98,1
Cehia 94,4 93,0 95,2 101,3
Cipru 0,0 100,9 109,1 100,4
Croaţia … 93,3 102,9 99,8
Danemarca 101,4 97,6 98,8 108,0
Estonia 113,7 96,0 108,7 123,6
Finlanda 105,5 96,8 103,1 103,4
Franţa 99,3 97,9 98,6 98,5
Germania 99,2 97,8 93,8 100,6
Grecia 100,4 99,4 99,6 103,1
Irlanda 98,4 106,0 104,8 103,2
Italia 98,3 99,8 103,7 98,5
Letonia 107,1 97,6 114,0 120,7
Lituania 95,9 92,8 108,6 111,2
Luxemburg 99,0 96,4 92,4 97,3
Malta … 100,5 95,9 98,1
Polonia 96,1 96,8 97,2 97,7
Portugalia 93,2 100,6 106,0 103,4
România 85,2 101,0 93,2 97,0
Slovacia 90,0 91,8 96,9 97,3
Slovenia 101,1 100,7 106,4 93,8
Spania 108,0 103,5 100,2 99,7
Suedia 100,9 99,5 102,7 118,7
Țările de Jos 101,3 101,2 100,8 100,7
Ungaria 94,3 88,9 97,6 99,7
Regatul Unit 95,8 101,4 100,9 103,9
1) Estimãri.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Indicii producþiei industriale

ºi ai lucrãrilor de construcþii 2015 = 100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara construcþii)
2018 2019 2018 2019
UE-28 106,2 105,2 108,4 111,1

Austria 113,3 113,5 116,3 122,6
Belgia 108,7 114,0 103,0 103,0
Bulgaria 106,9 107,6 88,8 92,41)
Cehia 113,6 113,2 106,4 109,2
Cipru 126,0 131,1 180,7 202,91)
Croaţia 106,0 106,5 110,8 119,9
Danemarca 108,6 111,6 112,7 116,1
Estonia 111,8 109,7 149,2 153,9
Finlanda 111,3 113,3 113,42) 113,32)
Franţa 103,5 103,9 102,2 103,0
Germania 105,3 100,5 108,9 112,9
Grecia 108,8 107,81) 74,6 71,01)
Irlanda 94,6 97,3 147,2 161,71)
Italia 106,3 105,2 101,6 103,6
Letonia 116,1 117,0 120,6 124,1
Lituania 115,3 119,3 112,5 121,8
Luxemburg 102,8 99,11) 109,1 109,81)
Malta 1) 102,2 103,4 122,6 144,1
Polonia 116,2 121,3 117,3 121,7
Portugalia 106,2 103,6 101,3 104,0
România 1) 118,1 114,3 87,8 111,6
Slovacia 112,8 113,3 99,7 96,4
Slovenia 121,6 125,31) 116,0 119,81)
Spania 105,41) 106,01) 106,0 103,51)
Suedia 109,1 110,7 108,31) 113,91)
Țările de Jos 103,3 102,41) 125,81) 131,41)
Ungaria 110,1 116,1 127,5 155,6
Regatul Unit 104,5 103,5 110,21) 112,71)
Notã: Serii ajustate calendaristic, conform CAEN Rev2.

1) Date provizorii.
2) Estimãri.
Sursa: Eurostat.
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

Þara
2000 2010 2015 2018
UE-28 19800 25500 29100 31000

Austria 25700 32200 37600 39400
Belgia 24400 30500 34800 36300
Bulgaria 5600 11200 13800 15700
Cehia 14200 21100 25300 28000
Cipru 18700 25600 23800 27600
Croaţia 9200 15100 17200 19400
Danemarca 25100 32900 36900 39700
Estonia 8200 16700 22100 25300
Finlanda 23500 29800 32000 34400
Franţa 22900 27500 30700 32100
Germania 24100 30400 35800 37800
Grecia 17100 21500 20200 21100
Irlanda 26500 33100 52000 58600
Italia 23700 26700 27700 29700
Letonia 7000 13500 18700 21300
Lituania 7400 15300 21700 24800
Luxemburg 48400 65500 78000 80900
Malta 16000 21300 27200 30400
Polonia 9300 15900 19900 21800
Portugalia 16500 20900 22300 23800
România 5200 13000 16300 20100
Slovacia 10000 19100 22500 22600
Slovenia 15800 21300 23800 26900
Spania 18900 24300 26300 28100
Suedia 25800 32300 36800 37300
Țările de Jos 27900 34500 37800 39900
Ungaria 10400 16500 20000 21900
Regatul Unit 23100 27800 32000 32500
Notã: PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã

stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului
European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude
influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
1) Date provizorii.
2) Serie întreruptă.
3) Estimãri.
... = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.

Rata de creºtere a PIB (%)

Þara (anul precedent = 100)
2000 2010 2015 2018 2019
UE-28 3,8 2,2 2,3 2,0 1,5

Austria 3,4 1,8 1,0 2,4 1,6
Belgia 3,7 2,9 2,0 1,5 1,4
Bulgaria 4,8 0,6 4,0 3,1 3,41)
Cehia 4,3 2,3 5,3 2,8 2,6
Cipru 6,0 2,0 3,4 4,11) 3,21)
Croaţia 3,3 -1,5 2,4 2,71) 2,91)
Danemarca 3,7 1,9 2,3 2,4 2,4
Estonia 10,1 2,7 1,8 4,8 4,3
Finlanda 5,8 3,2 0,5 1,6 1,0
Franţa 3,9 1,9 1,1 1,71) 1,31)
Germania 2,9 4,2 1,7 1,5 0,6
Grecia 3,9 -5,5 -0,41) 1,91) 1,91)
Irlanda 9,4 1,8 25,2 8,2 5,5
Italia 3,8 1,7 0,8 0,8 0,3
Letonia 5,6 -4,5 3,3 4,3 2,2
Lituania 3,8 1,52) 2,0 3,6 3,9
Luxemburg 8,2 4,9 4,3 3,1 2,3
Malta … 3,5 10,9 7,3 4,4
Polonia 4,6 3,6 3,8 … …
Portugalia 3,8 1,7 1,8 2,61) 2,23)
România 2,5 -3,9 3,9 4,4 4) 4,11)
Slovacia 1,2 5,7 4,8 4,0 2,3
Slovenia 3,7 1,3 2,2 4,1 2,4
Spania 5,2 0,2 3,8 2,41) 2,01)
Suedia 4,9 6,2 4,4 2,2 1,2
Țările de Jos 4,2 1,3 2,0 2,61) 1,81)
Ungaria 4,5 0,7 3,8 5,1 4,91)
Regatul Unit 3,4 1,9 2,4 1,3 1,4

Capacitatea / necesarul de finanþare

Þara al administraþiilor publice - % în PIB
2010 2015 2018 2019
UE-28 -6,4 -2,4 -0,7 -0,8

Austria -4,4 -1,0 0,2 0,7
Belgia -4,1 -2,4 -0,8 -1,9
Bulgaria -3,1 -1,7 2,0 2,1
Cehia -4,2 -0,6 0,9 0,3
Cipru -4,7 -1,0 -3,7 1,7
Croaţia -6,5 -3,3 0,2 0,4
Danemarca -2,7 -1,2 0,7 3,7
Estonia 0,2 0,1 -0,6 -0,3
Finlanda -2,5 -2,4 -0,9 -1,1
Franţa -6,9 -3,6 -2,3 -3,0
Germania -4,4 0,9 1,9 1,4
Grecia -11,2 -5,6 1,0 1,5
Irlanda -32,1 -2,0 0,1 0,4
Italia -4,2 -2,6 -2,2 -1,6
Letonia -8,7 -1,4 -0,8 -0,2
Lituania -6,9 -0,3 0,6 0,3
Luxemburg -0,4 1,3 3,1 2,2
Malta -2,4 -1,0 1,9 0,5
Polonia -7,4 -2,6 -0,2 -0,7
Portugalia -11,4 -4,4 -0,4 0,2
România -6,9 -0,6 -2,9 -4,3
Slovacia -7,5 -2,7 -1,0 -1,3
Slovenia -5,6 -2,8 0,7 0,5
Spania -9,5 -5,2 -2,5 -2,8
Suedia … … 0,8 0,5
Țările de Jos -5,2 -2,0 1,4 1,7
Ungaria -4,5 -2,0 -2,1 -2,0
Regatul Unit -9,3 -4,6 -2,2 -2,1
Sursa: Eurostat.
. . . = Lipsă date.

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Română de Statistică”
sau Librăria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
şi la e-mail: rrs@insse.ro

Pentru informaţii, cumpărarea publicaţiilor
şi contractarea de abonamente, vă rugăm să apelaţi la:
Biroul de Diseminare a Datelor şi Publicaţiilor Statistice al INS Tel.:
021 317.77.70; 021 318.18.24 / 021 318.18.42 - interior 1278; 2479; 2254
e-mail: datestat@insse.ro
abonamente@insse.ro ori librarie@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcţiilor Judeţene de Statistică

http: // www.[ nume judet ].insse.ro
şi la e-mail: rrs@insse.ro
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Coordonatorul publicaţiei:
Tudorel ANDREI - Preşedinte
Coordonatorii ediţiei:
Dan Ion GHERGUŢ - Vicepreşedinte
Gabriel Petrică JIFCU - Secretar General
Ilie DUMITRESCU - Director
Adriana CIUCHEA - Director General
Doina BADEA - Şef Serviciu
Responsabil de publicaţie:
Doina BADEA - Şef Serviciu
Autori:
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Silvia PISICĂ, Andoria Cristina IONIŢĂ,
Andreea CAMBIR, Lavinia BĂLTEANU, Ion FLORESCU, Nina ALEXEVICI,
Ioana DIMA, Mihai GHEORGHE, Liliana PINTILIA, Florica CÎRSTEA,
Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Liviu GHILENCEA, Florentina GHEORGHE,
Daniela ŞTEFĂNESCU.
Tehnoredactare şi machetare:
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Elena TUDOR,
Andreia MESTEACĂN, Genia MIHOC, Rodica-Elena SOLOVĂSTRU,
Daniela BUCUR.
Pre-press şi tipărire:
Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică
Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice
Coordonatori:
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN - Director General
Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Rodica-Elena SOLOVĂSTRU - Şef Serviciu
Foto: Vitty-Cristian CHIRAN - Director
Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier
Institutul Naţional de Statistică

B-dul Libertăţii Nr.16, Sect.5, Bucureşti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w. i n s s e . r o
Vă rugăm
RECICLAŢI
INS 2014
Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau
parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem
de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt
interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.
m a I 2 0 1 4
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau
justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi
precisă a sursei.
ISSN 1222 - 8818 ISSN-L 1222 - 8818 Tiraj: 153

Romania in Cifre 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania in Cifre 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Prezentare generalã ...................................................................................... 5

Poziþia geograficã a României

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”

 România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei

 Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238397 km2.

Organizarea administrativã a teritoriului României,

Numãrul judeþelor 421)

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Principalele altitudini muntoase

Sursa: Institutul Naþional de Geografie.

 Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate

Principalele cursuri de apã

Dunãre 1075 332501)

 Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,01) 2400,0

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5

Ariile protejate, în anul 2019

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2019

Temperatura aerului, în anul 2019

Precipitaþii atmosferice, în anul 2019

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 515,7

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (2139439 locuitori, populaþia dupã domiciliu,

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa,

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi “Aurel

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea

MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă a României a fost de 19414,5 mii

La 1 iulie 2019 populaţia României după domiciliu a fost de 22154,6 mii

Notã: Populaþia dupã domiciliu la 1 iulie 2019 - date provizorii.

Populaþia dupã domiciliu, la 1 iulie

Vârsta medie a populaþiei, la 1 iulie ani

Natalitatea, prima componentă a mişcării naturale a populaţiei, a înregistrat în

În anul 20191), numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România a fost

Mortalitatea - a doua componentă a mişcării naturale a populaţiei - a rămas

În anul 20191) au decedat 259,3 mii persoane cu reşedinţa obişnuită în

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

150 142,6 143,3

2) Pentru anul 2019 datele vor fi disponibile în luna iulie 2020.

Populaþia rezidentã pe vârste ºi sexe, la 1 ianuarie 2019

Masculin 100 Feminin

Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul persoanelor

Nr. Oraºul2) Numãrul

La 1 iulie 2019, în mediul urban aveau domiciliul 12,5 milioane persoane,

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul persoanelor

Municipii şi oraşe - total 320 320 319

Comune - total 2861 2861 2862

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

2017 2018 20191)

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul

Total 22807 23156 27229

După ţara de destinaţie

Soldul migraţiei internaţionale cu schimbarea domiciliului a fost pozitiv,