ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

Valorificarea Potențialului Turistic

București 2020
Partea I

1. Informații generale despre județ

Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov)
din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Județe vecine: la nord-
est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna,
la nord județul Bacău.
Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și
27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali.
Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ),
Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior, mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele
Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.
Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de
1700 m (Goru - 1785 , Lăcăuți – 1777 , Giurgiu – 1720 , Pietrosu – 1672 , Zboina Frumoasă – 1657).
Județul Vrancea este traversat de drumul european E85 (drumul național DN2 care face legătura rutieră cu
Bacău, Roman și Suceava (spre nord) și cu Buzău, București și Giurgiu (spre sud). De asemenea, județul este
traversat de magistrala feroviară CFR 500 (București-Suceava).
Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431.
Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN
însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi
„Pământul cu păduri bogate” sau „Pământul Negru”.
Primul Război Mondial e consemnat în istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfăşoară, din Zboina Neagră şi
până în Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireşoaia, Străoane, Panciu, Străjescu, luptele eroice din vara
anului 1917, care au culminat cu marea bătălie de la Mărăşeşti. În timpul Primului Război Mondial, în iulie-
august 1917, Europa a repurtat primele victorii asupra Germaniei pe câmpurile de luptă de la Mărăşti şi
Mărăşeşti, aici, în Vrancea. Aceste victorii au dus la desăvârşirea statului naţional unitar român la 1 Decembrie
1918.

Produsul intern brut (PIB) pe locuitor Vrancea

2012 2013 2014 2015 2016 2017
18212.40 19552.70 20065.50 21777.20 23343.60 26074.3

Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii, pe sexe pentru județul Vrancea

 Luni
Sexe Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019 2019

UM: Procente
Total 4,1 4,1 4 3,7 3,7 3,9 3,9 4 3,8 3,9 3,7 3,6
Masculi 4,6 4,5 4,3 4 3,9 4,1 4,1 4,1 4 3,9 3,9 3,9
n
Feminin 3,7 3,6 3,6 3,4 3,4 3,6 3,8 3,9 3,7 3,8 3,6 3,3

Cifra de afaceri a întreprinderilor în județul Vrancea

Date statistice
 Numar agenti economici  24.291 agenti economici
 1,14% din totalul agentilor economici
din Romania
 Cifra de afaceri  9,4 Miliarde lei (2,1 Miliarde euro)
 0,56% din cifra de afaceri a Romaniei
 Numar angajati  37.878 angajati
 0,91% din totalul de angajati din
Romaniei
 Profit  801,3 milioane lei (182,1 milioane euro)
 0,60% din profitul net realizat in
Romania

2. Prezentarea resurselor naturale

Rețea hidrografică:
Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificate cu următoarele subbazine
hidrografice principale:

 Subbazinul Siret, 1.230 Suprafața km²

 Subbazinul Trotuș, 130 Suprafața km²
 Subbazinul Putna, 2.480 Suprafața km²
 Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²
Total: 4.513 km²

Floră:
Flora cuprinde aproximativ 1500 de specii de plante având ca origini fitogeografice ținuturi din Orientul
Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt
considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei,
etc).

Faună

Fauna cinegetică este bogată (cocoșul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte,
popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de
fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km.

Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile
Tișitei, Cascada Putnei, Râpa Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiașu,
Dălhăuți, Lunca Siretului.

Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Siretului și poalele
dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși clima este corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice
este cultura viței de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare
județ viti – vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia.

3. Prezentarea resurselor antropice

În perioada contemporană, Focşanii au fost simbolul libertăţii şi demnităţii româneşti, al Unirii dintre Moldova
şi Ţara Românească de la 24 Ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului modern român. Focşanii au fost
centrul primelor instituţii ale noului stat unificat român: Comisia Centrală şi Curtea de Apel. Un alt reper istoric
este Casa memorială Ion Roată, ţăran ales membru al Divanului ad-hoc, care a fost direct implicat în Unirea
Principatelor Române.

Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale şi mausolee ridicate în onoarea jertfei eroilor Primului
Război Mondial: Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani. Ca semn de recunoaştere a sacrificiilor făcute de oraşul
Mărăşeşti, în august 1917, guvernul francez i-a acordat, doi ani mai tarziu, Crucea de Război a Franţei.

Vrancea pastorală este deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul
lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei,
stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente
populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti
tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea artistică a
răchitei, papurei la Suraia şi nu în cele din urmă meşteşugul vinului cu excelentele sale soiuri autohtone reunite
într-o salbă de podgorii şi crame de prelucrare, stocare şi degustare renumite, reunite într-un străvechi “Drum al
Vinului”, cum sunt: Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu,

Costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcţie de vârstă, ornamentat discret, dar de
efect, purtat cu mândrie şi eleganţă de localnici, ilustrează convingător continuitatea şi unitatea cultural-
etnografică a poporului nostru.

Ținutul Vrancei este presărat cu vestigii istorice, monumente şi lăcaşuri de cult de o valoare inestimabilă, cum
sunt: Biserica “Precista”, Biserica ”Naşterea Maicii Domnului”, “Muzeul Vrancei” cu secţiile sale, toate situate
în municipiul Focşani, Mănăstirea Soveja, Mănăstirea Mera, Schitul Dălhăuţi, Mănăstirea Vizantea, Mănăstirea
Lepşa, Mănăstirea Recea-Cândeşti, Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Cîmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de
la Bîrseşti, Muzeul etnografic din Paltin, Cascada Putnei, Mausoleele din Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja.

Partea a II a

4. Analiza echipamentelor existente

Structurile de cazare existente în județul Vrancea sunt reprezentate de:

 Hoteluri de 4 stele: Kristal Hotel, Zen Hotel, Green Park Boutique Hotel
 Hoteluri de 3 stele: Romantic Boutique Hotel, Hotel Solar, Casa Budisteanu
 Hoteluri de 2 stele: Hotel Pandora Sport
 Pensiunea Romeo Resort, Casa Rustica

Rezultatele cautarii - Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe

tipuri de structuri, judete si localitati
 Ani

Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

Tipuri de structuri de primire
turistica
UM: Numar

Numar Numar Numar

Total 73 77 82

Hoteluri 11 11 12

Hosteluri 3 4 4

Moteluri 12 12 11

Vile turistice 5 5 5

Cabane turistice 1 1 1

Popasuri turistice 1 1 1

Casute turistice 1 1 1

Tabere de elevi si prescolari 1 1 1

Pensiuni turistice 10 11 11

Pensiuni agroturistice 28 30 35
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat subliniat - date
semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii

Numărul total al structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a fost în anul 2018 de 73, pe când în anul
2019 a crescut la 77. În 2020 a crescut din nou la 82. Cele mai numeroase structuri sunt cele de tipul pensiunilor
agroturistice care au crescut în mod constant din 2018 până în 2020. Numărul motelurilor a scăzut cu 1 din anul
2018 până în anul 2020.
 Graficul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri și pe județe în
perioada 2018-2020
2018 2019 2020

82
77
73

35
28 30

11 11 12 12 12 11 10 11 11
3 4 4 5 5 5
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Figura 1 Graficul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri , județe
și localități

5. Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare

 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de turiști în Vrancea în
perioada 2015-2019
Români Străini

71495 71090 71143

69177

54386 54386

3566 3793 3689 3881

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Figura 2 Înnoptări în structuri de primire turisică pe tipuri de turiști în Vrancea în perioada 2015-2019

Înnoptările în structurile de primire turisică în Vrancea, în perioada 2015-2019 la nivelul turiștilor români au
crescut de la 71495 în anul 2015 la 71143 în 2019, În anii 2016 șsi 2017 înregistrându-se o scădere, ajungându-
se la un număr de 69177 respectiv 54386 turiști români . La nivelul străinilor, a existat o creștere semnificativă
de la anul 2015 (3566) la anul 2016 (54386), urmâand o scădere, de la un număr de 54386 în 2016 până 3881 în
anul 2019.
 Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de
turiști în Vrancea în perioada 2015-2019

Români Străini

47780 49057
41355
39013
34986

1935 2337 1955 1863 2229

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019

Figura 3 Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de turiști în Vrancea
în perioada 2015-2019

Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de turiști în Vrancea, în
perioada 2015-2019, la nivelul românilor au crescut de la 41355 în 2015 la 49057 în 2019. Numărul străinilor a
crescut și el de la 1935 în 2015 la 2229 în anul 2019, însă cel mai ridicat număr de turiști străini s-a înregistrat
în anul 2016 (2337).

Partea a III-a

6. Formele de turism practicate (inclusiv zonele unde sunt practicate): montan, de litoral,
balnear, urban, cultural, rural, parcuri si rezervatii, de aventura, speologic, religios si de
pelerinaje etc

Vrancea are un peisaj pitoresc, în care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuseţe aparte:
Parcul Natural Putna Vrancea, Cascada Putnei, Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, Focul Viu de la Andreiaşu de
Jos, Căldările Zăbalei, Cascada Mișina de la Nistorești, Lacul Negru din Cheile Nărujei, Groapa cu Pini de la
Tulnici, Muntele Goru. Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilibrată a tuturor
formelor de relief şi cu o specificitate judeţeană dată de existenţa unei depresiuni intra-deluroase înalte, bine
irigate de bazinul Putnei cu afluenţii săi.

Mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja, sau Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Cîmpuri, Casa Tudorei
Vrâncioaia de la Bîrseşti, vorbesc despre istoria și legendele acestui ţinut.
 Județul Vrancea se remarcă prin faptul că are o varietate de forme de relief, care se pretează pentru diverse
activităţi turistice:

– Zona de câmpie – Valea Siretului, cu unele porţiuni de luncă prezervând un habitat natural bine conservat,
propice unei faune diverse şi atractive pentru iubitorii de păsări sălbatice;

– Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafeţe extinse de podgorii nobile şi renumite, turiştii fiind
invitați să vizitezea cramele Panciu şi Odobeşti.

– Zona dealurilor înalte estice încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ bine conservate (Pădurea
Dălhăuți) şi oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât şi pentru depresiunile interne;

– Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului, precum şi la
cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei) cuprind zonele turistice cu cel mai ridicat potenţial din
judeţ şi se desfăşoară pe albiile de râu, oferind o multitudine de puncte de observare pitoreşti, care necesită
amenajare;

– Zona montană a judeţului este caracterizată de o împădurire abundentă, unii geografi caracterizând aceste
zone ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munţii se desfăşoară în etaje, oferind un amfiteatru
pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intradeluroase – probabil cel mai atractiv punct
de observaţie situându-se pe drumul care leagă Lepşa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munţii
Vrancei, cu o înălţime medie de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu
staţia sa meteorologică este cel mai cunoscut şi vizitat.

 Parcul Natural Putna Vrancea cuprinde 41,32% din suprafaţa montană a judeţului, având o suprafaţă de
38.204 ha. Acest parc se caracterizează prin prezenţa unor habitate forestiere extrem de compacte,
inaccesibile, ideale pentru carnivorele mari, fiind al doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari
(lup, râs, urs).

Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaţilor de vânătoare un fond cinegetic bogat. De remarcat este
și calitatea ridicată a aerului, care se adaugă specificului natural al judeţului, ducând la apariţia unor zone cu o
calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine cunoscuta zonă Soveja

 Patrimoniu cultural valoros: mausoleele eroilor și vechile biserici din lemn

Judeţul Vrancea se remarcă printr-o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.

Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici s-au desfăşurat luptele
eroice din vara anului 1917, dovadă fiind impresionantele Mausoleele  de la Mărăști, Mărăşeşti, Soveja și
Focșani, de pe Drumul de Glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial.

Casa memorială Alexandru Vlahuţă din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni și Casa memorială Moş Ion
Roată de la Cîmpuri constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală, şi constituie importante atracţii
turistice ale judeţului.
Un element distinctiv pentru județul nostru sunt bisericile din lemn, printre puţinele valori originale din Ţara
Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista
Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele
vechi de sute de ani ascund comori ale artei româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare
deschise, clopotniţe deschise în partea superioară.

7. Conceperea si organizarea unei tabere scolare (in judet)

In perioada 5-9 iulie 2020 se organizeaza tabara “Pe meleagurile Vrancei”. Durata taberei este de cinci zile
urmand sa avem o calatorie bine stabilita, cu numeroase activitati interesante si interactive. Vrancea este
cunoscută nu doar ca fiind Pământul cu păduri bogate, dar și ca simbolul Unirii dintre Moldova și Țara
Românească. Vom avea ocazia să mergem pe urmele lui Ștefan cel Mare, ale eroilor din Primul Război
Mondial, dar mai mult decât atât, vom sta pe vechiul hotar dintre Moldova și Țara Românească.

Traseul este urmatorul Bucuresti – Focșani (Muzeul Unirii sau Muzeul de Istorie, Muzeul Satului
Vrâncean, Borna de Hotar). Ne vom caza la Hotel Unirea care este in apropiere de centrul Focsanului, iar in
pretul de cazare acestia ne includ micul dejun si cina. Micul dejun este de tip bufet suedez, de la cereale cu lapte
pana la branzeturi si diferite specialitati. Iar seara vom fi surprinsi de preparate specifice zonei.

Urmatoarea zi vom pleca pe drumul de glorie al armatei romane din 1917, vom vizita Mausoleul Eroilor din
Focsani apoi ne vom opri in centrul orasului pentru a lua masa de pranz si a ne imbarca catre o noua locatie,
Tișița unde vom vedea Statuia Victoriei si mergem catre Mărășești la Mausoleul Eroilor. Seara ne întoarcem la
hotel unde vom servi cina iar urmatoarea zi plecam catre Lepșa, unde vom vedea Cascada Putna și Mânăstirea
Lepșa. Acolo ne vom caza la Pensiunea Flora-B din Greșu, si mesele le vom lua la Restaurant motel Flora.

A IV-a zi vom face activitati interactive la pensiune, copiii putand sa se bucure de piscina exterioara, de teren
minifotbal+tenis de camp si mese de ping-pong. Seara vom organiza o petrecere in sala de conferinta, inspirata
din vremea aniilor 80, cu muzica tematica si ținute la fel de tematice, iar elevii sunt sfatuiti sa-si inchida
telefoanele si sa petreaca pe stilul “vechi” fara a fi distrasi de notificarile diferitelor site-uri de socializare, si
interactionand cu persoanele din jurul lor.

Ultima zi ne vom indrepta spre Targul Secuiesc, urmand sa vizitam Muzeul Breslelor, iar apoi ne vom indrepta
catre Bucuresti.

Oferta acestei calatorii este la pretul de 700 de lei, cu toate mesele incluse, insa la prima proprietate fiind doar
micul dejun si cina. (oferta nu include intrarile muzeelor)
Partea a IV-a

8. Preocupari (eforturi) de dezvoltare locala a turismului in judetul Vrancea

Administratia publica in calitate de factor de decizie se consulta permanent cu factorii interesati,
preocupandu-se de obtinerea de fonduri pentru dezvoltarea turistica prin : modernizarea drumurilor comunale,
dotarea cu utilaje de dezapezire a administratiilor locale, infiintarea si modernizarea terenurilor sportive in scoli,
reabilitari si infiintari ale sistemelor de alimentare cu apa, reabilitarea dispensarelor, a scolilor si a sediilor
primariilor.

De asemenea, Vrancea beneficiaza si de dezvoltare in domeniul agriculturii, prin infiintarea proiectelor

de alocare a resurselor de apa si a proiectelor privind managementul apelor uzate. Problema forestiera, a
agriculturii si a animalelor, sunt abordate simultan intr-un management al resurselor naturale in cadrul unor
sisteme de productie sustenabile.

9. Analiza comparativa a unei statiuni turistice din judet cu una concurenta in plan
international

Gresu este un sat din comuna Tulnici, judetul Vrancea, Moldova, Romania. Satul Gresu este situat in
apropierea Parcului Natural Putna-Vrancea. Accesul in localitatea Gresu se face pe drumul national DN 2D
dinspre Targu Secuiesc, oras aflat la o distanta de 40 km si dinspre Focsani, oras aflat la o distanta de 78 km.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, localitatea Tulnici facea parte din plasa Vrancea a judetului Putna si era
formata din satele Lepsa si Tulnici. In 1950 a fost arondata raionului Focsani din regiunea Putna, apoi (dupa
1952) din regiunea Barlad si (dupa 1956) din regiunea Galati. Dupa reorganizarea administrativa din 1968, a
fost transferata la judetul Vrancea. Din 2004 are organizarea administrativa actuala, cu satul Gresu apartinand
de comuna Tulnici.
In acest sat exista cateva obiective turistice, cum ar fi: Cheile Tisitei, Pasul Musat, Rezervatia Naturala
Cheile Tisitei.

Tarifele de cazare in aceasta zona incep de la 70 de lei. Ca si modalitati de promovare a acestei zone se
regasesc agentiile de turism, dar si site-urile agentiilor de turism (ex: portalturism, travelminit, directbooking,
etc.).

Brasov este municipiul de reședință al judetului cu acelasi nume, format din localitățile Brasov
(resedinta) și Poiana Brasov. Potrivit recensamantului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori, fiind unul
dintre cele mai mari orașe din țară.
Brasovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se tinea aproape in
fiecare an în centrul orasului. Statiunea de iarna Poiana Brasov se află la 12 km distanta de centrul municipiului,
dispunand de o infrastructura dezvoltata pentru practicarea sporturilor de iarna.
Municipiul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare
orase din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea
multor activitati economice, culturale și sportive.
Tariful mediu de cazare este de 200 de lei pentru un hotel de 3 stele si 510 lei pentru un hotel de 5 stele
ANALIZA SWOT
MEDIUL INTERN
PUNCTE TARI
- Atragerea de fonduri financiare necesare
promovarii unor proiecte de interes judetean
- Incheierea de parteneriate intre factorii
responsabili din judet (unitati econimice,
centre de cercetare, institutii ale adaministratiei
locale, o.n.g.)
- Accelerarea procesului de restructurare in
economia judetului
- Modernizarea colectarii impozitelor
- Organizarea de targuri si dispozitii
- Atragerea de investitori straini
- Creditarea IMM-urilor pentru infiintarea de
noi locuri de munca
MEDIUL EXTERN
OPORTUNITĂȚI
- Fonduri oferite de Uniunea Europeana in
vederea integrarii
- Mediu de afaceri destul de prielnic in
comparatie cu alte judete
- Mana de lucru calificata in industria textila
deja existenta
PUNCTE SLABE
- Slaba derulare si valorificare a unor proiecte
vizand dezvoltarea durabila, adica pe cele
patru laturi: economica, ecologica, tehnologica
si a relatiilor sociale
- Slaba promovare a proiectelor de de
dezvoltare regionala, zonala si judeteana
- Lipsa intaririi disciplinei finaciare
- Neeliminarea blocajului financiar
- Slaba combatere a evazionismului
- Slaba popularizare a e-commerce
AMENINȚĂRI
-Neputinta crearii unui mediu favorabil pentru
sustinerea dezvoltarii economice durabile, prin
valorificarea superioara a resurselor existente
- Producerea de dezechilibre in economia
judetului
- Neputinta imbunatatirii mediului de afaceri
local
- Nedezvoltarea concurentei pe piata
Intrucat aici intalnim toate treptele de relief dispuse de la vest la est, precum si resurse
balneoclimaterice, se pot promova urmatoarele forme de turism:

Soluții de valorificare a potențialului turistic

-turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici-Lepsa si

Jitia-Vintileasca
- turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a
gradului de confort in general in statiunea Soveja
- infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea
bioclimatului si a apelor minerale
-infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa

Stema turistică a Județului:

Bibliografie:
https://cjvrancea.ro/descopera_vrancea/cultura-si-traditii/
https://www.topfirme.com/judet/vrancea/
https://vrancea.insse.ro/wp-content/uploads/2020/04/SOM103B-Rata-somajului-
inregistrat-la-sfarsitul-lunii-pe-sexe-judet.pdf
https://insse.ro/cms/files/IDDT2012/Date_IDDT/T1_12.Produsul_intern_brut_(PIB
)_pe_locuitor.htm
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vrancea
https://cjvrancea.ro/descopera_vrancea/turism/
https://www.scritub.com/geografie/turism/TURISM-VRANCEA23317202421.php
https://www.creeaza.com/afaceri/turism/Program-de-valorificare-a-pote967.php
https://tabere.oldlinetravel.ro/excursii/excursie/pe-urmele-eroilor-vrancea-490