Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ceru Bacainti
Coordonator:
Conf. univ. dr. Marina Lucian
Student:
Noja Violeta Maria
Alba Iulia
2023
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
2.NATALITATEA......................................................................................................................................5
3.MORTALITATEA...................................................................................................................................7
4.NUPTIALITATEA.................................................................................................................................10
5.DIVORTIALITATEA............................................................................................................................12
6.REZULTATE COMUNA CERU BACAINTI.......................................................................................15
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................16
2
1. INTRODUCERE
Informatii valoroase despre stadiul localitatii in secolul al XVII-lea pot fi culese din
hărţile iosefine. Întocmite între anii 1763-1785 la comanda Curţii Aulice Vieneze, acestea au un
caracter predominant militar, drept pentru care se pot culege date complete cu privire la relief,
cursuri de ape, drumuri, localităţi, toponime şi cu o riguroasă evaluare a cotei de nivel. Cu privire
la zona comunei Ceru Bacainti, aceste documente consemnează pentru anii 1763 – 1785
următoarele informatii:fondul silvic;fondul funciar – rezultat din lăzuire şi incendiere de păduri
care cuantificau valoarea economică a zonei la o primă analiză;cursuri de apă, drumuri, aşezări
componente, aspect deosebit de important, datde rigoarea reprezentării gospodăriilor la acea
dată. S-a pornit de la analizarea zonei cuprinse între cursul râului Mureş şi localităţile Sărăcsău şi
Băcăinţi, după care s-a urcat pe cursul Văii Băcăinţiului pe care în amonte se află centrul
comunei Ceru Băcăinţi. Astfel, între Sărăcsău şi Băcăinţi se constata pentru cursul râului Mureş
un traseu aproximativ similar cu cel actual. Avansând în amonte pe Valea Băcăinţiului hărţile
iosefine consemnează o aşezare adunată dezvoltată de-a lungul cursului de apă. Cu acest prilej
constatăm existenţa în localitatea Băcăinţi a unui număr de 47 gospodării, patru mori, o biserică
de zid şi o serie de loturi cultivate ca grădini şi livezi, dintre care se remarcă şi şase loturi
cultivate cu viţă de vie. Parcurgând cursul de apă spre amonte, observăm un grup restrâns de
gospodării cu toponim necunoscut la 1763, dar care în prezent corespund actualei localităţi
centru de comună Ceru Băcăinţi. Această separare nu a fost una întâmplătoare întrucât pe cursul
văii în amonte de localitatea Băcăinţi, pe hartaiosefină sunt figurate zone mlăştinoase, improprii
unei aşezări. Acest aspect de separare a arealelor locuite ne confirmă pe lângă terenul mlăştinos
şi un curs de apă leneş, care permanent inunda micuţa luncă de pe cursul de apă din această zonă.
Băcăinţiul, atestat documentar pentru prima oară în anul 1287 sub denumirea de terra Bakay în
prima jumătate a secolului al XVII-lea avea, conform conscripţiei dela 1733 a arhiepiscopului
Inochentie Micu un număr de 60 locuitori păstoriţi de 4preoţi, doi greco-catolici şi doi
ortodocşi.Grupul de case din această zonă era alcătuit din 13 gospodării şi o moară şi avea
strânse legături cu localitatea consemnată în acea epocă sub denumirea de Curpeni. Nucleul celor
13 gospodării consemnat la sfârşitul sec. al XVIII-lea, va avea o evoluţie demografică şi de fond
construit nemaiîntâlnită în zonă, astfel că, la 1866micul cătun menţionat, după un interval de
3
aproape un secol, îşi construieşte obiserică de zid după cum rezultă din inscripţia incizată de pe
mensa altarului.Aşezarea de aici în timp dobândeşte din punct de vedere administrativ statutul de
comună, în jurul căreia gravitează atât cătunele consemnate în hărţile iosefine, cât şicelelalte
dezvoltate în urma fenomenului de roire, menţionate atât de către C. Suciu cât şi de documentele
cadastrale şi administrative ale primei jumătăţi a secolului XX. Aşezarea de la Ceru Băcăinţi este
atestată documentar în 1909, sub denumirea de Bokajfelfalu. Desigur din punct de vedere al
existenţei comunitare cu gospodării închegate, atestarea documentară nu este relevantă, din
moment ce aici la 1866 se ridica o biserică de zid, lucru ce presupune un efort financiar mare
pentru comunitate,posibil numai în urma unei economii pastoral-agrare eficiente, care denotă
totodată şio creştere a bunăstării nucleelor familiale de aici. Acestea erau alcătuite din
treigeneraţii, ce convieţuiesc în aceeaşi gospodărie, unde pater familiae, cel mai în vârstă dintre
ei este şi conducătorul acesteia. Cutuma locului dovedeşte arhaismul nucleului familial perpetuat
până în prima jumătate a secolului XX. Socotim că acest aspect ceare la bază nedivizarea
proprietăţii, precum şi moştenirea casei părinteşti şi a uneipărţi mai mari din avere de către
ultimul născut, de obicei de sex bărbătesc, reprezintăreguli ancestrale de propăşire a familiei
formată din trei generaţii.Această cutumă, a fost stat la baza dezvoltării ca şi aşezare principală
alocalităţii Ceru Băcăinţi, a perpetuării şi creşterii puterii economice a cătunelorCurpeni, Bulbuc
şi Valea Mare, şi totodată a generat fenomenul de roire. Harta iosefină consemnează pentru
toponimul Curpeni40 de gospodării, o moară şi o biserică de zid, care îşi păstrează
amplasamentul până în zilele noastre.Curpeniul, aşezare care conform bibliografiei de
specialitate este atestată documentar în anul 1805 subdenumirea de Kürpény, apare pe harta
iosefină ca un nucleu bine închegat ce depăşeşte la acea dată categoria de cătun. Astfel, atestarea
cartografică executată între 1763–1785 coboară atestarea documentară cunoscută până în
prezent. Aspectul legat de cutumă discutat la Ceru Băcăinţi, se răsfrângeîn egală măsură şi aici,
astfel că aşezarea de la Curpeni este matca unei roiri ce are locla sfârşitul secolului al XIX – lea
în urma căreia, se va constitui cătunul Viezuri,neconsemnat în harta iosefină. Acest cătun de mici
dimensiuni şi cu slabă putere economică, ca şi cele născute de asemenea din fenomenul de roire,
erau fie în arealul consacrat din punct de vedere administrativ al centrului de comună, fie erau
iniţial socotite parte integrantă a cătunului matcă. Urmând în amonte cursul de apă ce ne
conducespre aşezarea Bulbuc, spre un vârf de deal, se aflăconsemnat în harta iosefină toponimul
Bulbuc. Această aşezare număra la acea datăunnumăr de 30 de gospodării şi o biserică din lemn.
4
Un simbol specific rigoriiadministraţiei austriece şi a interesului ei în această zonă, este figurat
grafic printr-ospânzurătoare pe cel mai înalt deal din zonă, Vârful Măgurii. Memoria locului nu
păstrează acest aspect, el a fost probabil uitat ca urmare a politicii de relaxare fiscală promovată
de nou înfiinţatul stat român în vederea încurajării creşterii economicerezultată aici din ocupaţiile
tradiţionale agro-pastorale.
2.NATALITATEA
Judetul Alba
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe sexe, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete
Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul
Anul 2020
Medii de regiuni de 2016 2017 2018 2019
Sexe
rezidenta dezvoltare si UM: Numar persoane
judete Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Tota
Rural Alba
l 1418 1332 1280 1320 1204
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat
subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii
5
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rata natalitatii raporteaza numarul nasterilor din cursul unui an la populatia medie din acel an.
Valoarea este exprimata la 1000 locuitori.
Ceru Bacainti
300
250
200
Serie 1
150 Serie 2
Serie 3
100
50
0
2017 2018 2019 2020
Alba -rural
6
2017 1332 138275 9.63
2018 1280 9.4
136162
2019 1320 134520 9.8
2020 1204 132638 9.07
140000
120000
100000
80000
nr nast
pop
60000 rata
40000
20000
0
2017 2018 2019 2020
La Ceru Bacainti in cei 5 ani de referinta,doi au avut rata de natalitate 0.Cu toate acestea in
anul 2019 si 2020 a existat o rata de natalitate pozitiva ,semn ca ,comuna s-ar putea candva
popula.Prin comparatie cu mediul rural din judetul Alba ,se constata ca desi intre 2016 si 2020 se
remarca o scadere a ratei natalitatii ,aceasta nu este chiar drastica.
3.MORTALITATEA
Conform datelor culese mortalitatea in perioada 2016-2020 se prezinta astfel:
7
Ani
Anul Anul Anul
Anul 2016 Anul 2018
Judet 2017 2019 2020
Localitati
e UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Alba TOTAL 4455 4430 4433 4348 5070
3841 CERU-
-
BACAINTI 8 2 4 4 :
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive;
9999,00 - ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite;
9999,00 - subliniat - date provizorii
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Judetul Alba-rural
Ceru Bacainti
8
350
300
Alba -
250
rural
200 rata
pop AN
150 r decese
2016
100 2017
2018
50
2019
0
2017 2018 2019 2020 2020
4.5
3.5
3
Serie 1
2.5 Serie 2
Serie 3
2
1.5
0.5
0
Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Ca o concluzie rata mortalitatii este in general mai mica decat rata inregistrata in judetul Alba ,in
mediu rural.Se observa o tendinta de descrestere a ratei mortalitatii in comuna Ceru Bacainti ,in
9
timp ce in mediu rural al judetului Alba se constata o tendinta de crestere usoara a ratei
mortalitatii .
4.NUPTIALITATEA
Ceru Bacainti
Alba –rural
Ceru Bacainti
10
2016 0 294 0
2017 2 292 6.84
2018 0 295 0
2019 0 296 0
2020 1 298 3.35
300
250
200
nr cas
150 pop
100 rata
50
rata
0
pop
2017
2018 nr cas
2019
2020
Alba -rural
Se constata o scadere a ratei casatoriilor atat in comuna Ceru Bacainti ,cat si la nivelul mediului
rural din judetul Alba
11
140000
120000
100000
80000
nr cas
pop
60000 rata
40000
20000
0
2017 2018 2019 2020
5.DIVORTIALITATEA
Ceru Bacainti
Alba-rural
12
2016 2017 2018 2019
UM: Numar
dezvoltare si
Numar Numar Numar Numar Numar
judete
Rural Alba 167 153 172 172 89
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive;
9999,00 - ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite;
9999,00 - subliniat - date provizorii
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Ceru Bacainti
300
250
200
nr div
150 pop
rata
100
50
0
2017 2018 2019 2020
Alba -rural
13
AN Nr divorturi Populatie Rata divort
2016
167 138930 1.20
2017 153 138275 1.16
2018 172 1.26
136162
2019 172 134520 1.27
2020 89 132638 0.670
4.5
3.5
3
Serie 1
2.5 Serie 2
Serie 3
2
1.5
0.5
0
Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4
Atat la nivelul comunei Ceru Bacainti ,cat si la nivelul judetului Alba ,mediul rural se constata o
scadere usoara a numarului de divorturi la mia de locuitori.
14
cei mai puţini locuitori din judeţ. Se prognozeaza scaderea efectivului populatiei pentru perioada
urmatoare, in lipsa unei cresteri economice la nivelul localitatii, care sa stopeze acest proces.
Revigorarea economiei locale prin valorificarea si diversificarea activitatilor traditionale va duce
la cresterea atractivitatii comunei Ceru Bacainti in ceea ce priveste conditiile de trai, stabilizand
populatia localitatii prin ocuparea in noile obiective economice. Regiunea va fi afectata de declin
demografic, cel mai puternic insa va fi afectat judetul Alba. Am putea afirma ca nu scaderea in
sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se
asociaza o degradare continua a structurii pe varste datorata procesului de imbatranire a
populatiei, ceea ce semnifica faptul ca grupele tinere de varsta se vor diminua, in schimb cele de
varsta inaintata vor creste. Cauzele acestor evolutii sunt, inainte de toate, nivelul scazut al
fertilitatii, prin care generatia de parinti este inlocuita doar partial, si migratia, mai ales cea
externa care afecteaza mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare inalt. Localitatile mici, cu o
piata a muncii limitata vor fi cele mai afectate de migratia tinerilor. Migratia acestora poate fi
oprita numai daca vor fi create locuri atractive de munca bine remunerate. Reducerea efectivului
populatiei tinere, care reprezinta un potential pentru dezvoltarea unei anumite zone, poate deveni
un factor perturbator de limitare al dezvoltarii. La nivelul tuturor localitatilor urbane si rurale,
grupa de varsta peste 65 ani va fi singura grupa care va creste in urmatorii ani. Acest grup de
varsta va avea nevoi ridicate in ceea ce priveste serviciile de sanatate si cele sociale. Este vorba
de amenajari de ingrijire pe de o parte, dar si de asigurarea cu infrastructura specifica pentru
persoanele care nu se mai afla in procesul muncii insa au cerinte privitoare la educatie, cultura si
amenajari de petrecere a timpului liber.
BIBLIOGRAFIE
1. http://cerubacainti.ro/wp-content/uploads/2015/11/Memoriu-general-PUG-Ceru-
Bacainti.pdf
2. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
3. https://cerubacainti.ro/
15