Întrebări Sociologie Politică

2022-2023

1. Precizați și explicați care sunt cele trei forme pe care le „îmbracă” autoritatea.
Autoritatea este un concept fundamental al sociologiei politice.

Autoritatea este legitimitate în baza unui temei și îmbracă 3 forme posibile:

-legitimitate tradițională și specifică formelor monarhice de guvernare

-legitimitate carismatică bazată pe personalitatea conducătorului, ea fiind întotdeauna o
legitimitate personală; este specifică societăților cu conducători carismatic

-legitimitate legal-rațională, ea corespunde regimurilor democratic moderne fiind întotdeauna

limitată în timp(mandat)

2. Specificați care este viziunea lui Max Weber despre putere.

Puterea este un concept fundamental al sociologiei politice, care i-a preocupat pe teoreticieni, în
special pe Max Weber, care o considera pe aceasta un derivat al deținerii puterii economice.

Este clasică ideea că cei care dețin în proprietate mijloace de producție, au capacitatea de a-i
constrânge pe cei care nu au proprietate să muncească. În concepția marxismului, puterea politică
este dominarea de către clasele puternice(a propriilor interese) în detrimentul celor care sunt
exploatați.

Max Weber, urmând logica contractuală, consideră că puterea este acea situație în care, un subiect,
are posibilitatea de a-l determina pe celălalt să facă ceea ce fără constrângerea lui nu ar face
niciodată.

3. Definiți conceptul de ideologie politică.

Ideologia politică = sistem de idei și concepții care reflectă interesele interesele și aspirațiile
unor categorii de oameni, într-o anumită epocă.

Ideologiile politicereprezintă structurile de idei pe care(cel puțin teoretic) partidele politice

le adoptă și le apără; ideologiile fiind ceea ce conferă identitatea și coeziunea unei organizații
politice în baza căreia partidul își construiește întregul mecanism de comunicare politică.
Ideologia pe care o promovează un partid reprezintă unul dintre criteriile cele mai relevante
care ne permit să distingem între diversele tipuri de partide politice.
 4. Explicați ce înseamnă liberalismul menționând trăsăturile acestuia.
Liberalismul este ideologia politică în care se promovează drepturile și libertățile individuale.

Trăsături:
a) Drepturile naturale ale omului(viața, libertatea, proprietatea, egalitatea în fața legii)
b) Principiul separării puterilor în stat:
-Puterea legislativă(parlamentul)
-Puterea executivă(Șeful statului și guvernul)
-Puterea judecătorească(instituțiile de justiție)
În România, parlamentul are două camere: Camera Deputaților și Senatul(parlament
bicameral).
c) Intervenția redusă a statului în domeniul social și economic

*Norma juridică și funcțională în orice țară este constituția.

5. Enumerați care sunt cele trei puteri în stat și specificați în ce tip de guvernare se
regăsesc.
-Puterea legislativă(parlamentul)
-Puterea executivă(Șeful statului și guvernul)
-Puterea judecătorească(instituțiile de justiție)
În România, parlamentul are două camere: Camera Deputaților și Senatul(parlament
bicameral).

6. Explicați ce înseamnă conservatorismul menționând trăsăturile acestuia.

Conservatorismul este ideologia politică prin care se promovează tradiția.
Trăsături:

a) Reformele politice trebuie să fie modelate și să respecte tradiția istorică

b) Comunitatea primează în fața individului

7. Explicați ce înseamnă socialismul menționând trăsăturile acestuia.

Socialismul este ideologia politică în care se promovează egalitatea economică și socială între
oameni.
Trăsături:
 a) Lupta de clasă între muncitori si burghezi
b) Realizarea unei societăți egalitare

8. Explicați ce înseamnă naționalismul menționând trăsăturile acestuia.

Naționalismul este ideologia politică prin care se promovează interesul național.
Trăsături:

a) Ura între națiuni

b) Idealizarea trecutului

9. Prezentați regimul politic democratic.

.Regimul democraticeste o formă de organizare și conducere politică a societății în care puterea este
exercitată de popor.
Trăsături:

a) Principiulseparăriiputerilorîn stat
b) Pluripartidism(maimulte partied politice)
c) Respectareadrepturilorșilibertățilorcetățenești
d) Votul

10. Prezentați regimul politic autoritar.

Regimulautoritareste o formă de organizareșiconducerepolitică a societățiiîn care
putereaesteexercitată de un numărrestrâns de oameni.

Trăsături:

- Drepturileșilibertățilecetățenești sunt încălcateparțial

11. Prezentați regimul politic totalitar.

Regimultotalitareste o formă de organizareșiconducerepolitică a societățiiîn care
putereaesteexercitată de un numărrestrâns de oameni; înanumitecazuri, doar de o singurăpersoană

Trăsături:

a) Unipartidismul
b) Cenzura
c) Cultulpersonalității(venerareaconducătorului/ilor)
d) Inexistențaprincipiuluiseparăriiputerilorîn stat
e) Nerespectareadrepturilorșilibertățilorcetățenești
f) Teroarea
g) Polițiapolitică
h) Controlulstatuluiasupraindividului

12. Descrieți fascismul ca regim de guvernare.

Fascismuleste un regim politic totalitar de extremădreaptă.
- S-a instauratîn Italia în 1922, înurmaloviturii de stat.
- Lider: Benito Mussolini
Caracteristici:
a) Naționalismexacerbat
b) Promovareareligieicatolice
c) Partidulunic(partidul fascist)
d) Polițiapolitică

13. Descrieți comunismul ca regim de guvernare.

1. Comunismul
- este un regim politic totalitar de extremăstângă
- s-a instauratpentru prima datăînRusiaîn 1917, înurmauneilovituri de stat
- liderii, Vladimir Ilici(Lenin) și Stalin
Caracteristici:
a) Lupta de clasăîntreclasamuncitoare(proteliat) care trebuiesăpreiaputerea de la burghezi
b) Partidulunic(partidul communist)
c) Naționalizareafabricilor, uzinelor, băncilor
d) Colectivizareaagriculturii
e) Economiedirijată
f) Polițiapolitică
g) Proprietateacomună

14. Descrieți nazismul ca regim de guvernare.

2. Nazismuleste un regim politic totalitar de extremădreaptă.

- S-a instauratîn Germania în 1933, înurmaalegerilor din 1932
- Lider: Adolf Hitler
Caracteristici:
 a) Rasism
b) Anti-semitism(urăfață de evrei)
c) Naționalismexacerbat
d) Teoria raseiariene
e) Partidulunic(Partidulnazist)
f) Polițiapolitică(Gestapo)
g) Mențineproprietateaprivată

15. Definiți conceptul de doctrină politică.

Doctrinapoliticăreprezintă o formăspecifică a doctrinelorgeneraleprivindlumeașisocietateaîn care
existăși se dezvoltăpersonalitateaumană.
Doctrinaluatăînansamblulsăueste o concepțieînchegatășicoerentă, bazată pe anumite
principii care interpreteazărealitateaînconjurătoare,
reflectăintereseleșipozițiaunorgrupurișicategoriisocialesaucomunitățiumane, pe care le
exprimăprinprismaunor principii călăuzitoare.

16. Precizați două tipuri de doctrine politice.

Doctrinele se împartîn:

a) Filosoficematerialiste – exprimateprinprincipiulmaterialitățiișiidealiste -
exprimateprinprincipiulspiritualității
b) Religioase – creștinism, musulman, budhist etc.
c) Economice – economia de piațăliberă, economiacentrală etc.
d) Militare – de apărarenațională, de expansiune etc.
e) Politice – privescorganizareașiconducereasocietății

17. Specificați ce înseamnă doctrinele politice liberale și neo-liberale

Doctrinelepoliticeliberaleșineoliberale – pleacă de la
respectareavoințeicetățenilorînorganizareașiconducereasocietățiiși a statului de drept.
Aceste doctrine au la bazăprincipiileunorschimbăriînviața social-politică, înraport cu
situațiilenoice pot apărea. Cetățenii se bucură de largidrepturișilibertățifață de stat, iarstatul
nu trebuiesăintervinăpreamultînviațasocială.

18. Specificați ce înseamnă doctrinele politice conservatoare

 Doctrinelepoliticeconservatoare – acesteamerg pe liniapăstrăriiunorstructuriexistentesau pe
efectuareaunorschimbări cu multăprudență de cătrecei care deținputereapolitică.
Statultrebuiesăaibă un caracterautoritar cu rol de intervențieînviațasocială.

19. Specificați ce înseamnă doctrina politică creștin democratică

Doctrinapoliticăcreștindemocrată –
înorganizareașiconducereasocietățiiîmbinăvalorileșinormelereligieicreștine, ca principii
șivaloridemocratice

20. Specificați ce înseamnă doctrina politică social-democrată

Doctrinapolitică social-democrată– concepeorganizareașiconducereasocietății ca pe o
expresie a voințeicetățenilor pe bazapluripartidismului politic și a statului de drept,
avândînsă la bazăprincipiulpromovăriiintereseloroamenilormunciiînraport cu ceibogați.
Social-democrațiisusțin ca statulsăducă o largăpolitică de protecțiesocialărecurgându-se chiar
la limitareaputeriicelorbogați.

21. Explicați ce înseamnă axa economică.

Axa economică, denumită și axa stânga-dreapta - deosebește între identitățile politice în
funcție de argumentul statului în economie. Spunem că o persoană/un partid care susține
intervenția accentuată a statului în economie este mai degrabă de stânga. Contrar, o
persoană/partid care susține o intervenție limitată a statului în economie este de dreapta.
Stânga este reprezentată de ideologii precum cele moderate(social-democrația) până la cele
de extremă stângă(socialismul, comunismul). Dreapta este reprezentată de ideologii
moderate(liberalismul economic, creștin-democrația) și cele de extremă dreaptă(nazismul,
fascismul).

22. Explicați ce înseamnă axa culturală.

Axa culturală, denumită și axa progresiv-conservator – deosebește între identitățile politice
în funcție de argumentul libertății individului. Spunem că o persoană/partid care consideră că
esențial în societate este libertatea individului, este una progresistă. O persoană/partid care
susține supunerea individului sub un set de reguli bine stabilite, fie în familie, fie în societate,
este o persoană conservatoare. Progresul este reprezentat de ideologii precum ecologismul,
globalizarea(europenizarea) și liberalismul cultural. Conservatorismul este reprezentat de
ideologii precum naționalismul, nativismul.

23. Definiți pluripartidismul.

 Pluripartidism sau sistemele pluripartidiste au apărut în perioada interbelică și s-au extins
după cel de-al doilea Război Mondial în Europa Occidentală. Pluripartidismul arată existența
mai multor partide politice, într-o anumită societate(națională sau nu), cu ideologii și
doctrine diferite sau asemănătoare. În România, pluripartidismul apare în perioada
interbelică și revine după Revoluția din 1989(căderea comunismului).

24. Explicați și detaliați ce înseamnă tehnocrația.

Tehnocrația reprezintă o doctrină politică în care se organizează și conduce societatea
conform unor baze raționale și științifice, având în mod deosebit atenția asupra ramurilor de
producție. Tehnocrația ca denumire și teorie a fost introdusă în circuitul ideilor politice la
începutul perioadei interbelice de către politologul William Henry Smith și transformată în
doctrină politică în 1940 de J. Burnham. Acesta susține ideea că revoluția managerială
constituie o alternativă la societatea capitalistă și cea socialistă în care puterea revine
managerilor organizațiilor care au datoria să urmărească dezvoltarea socială pe criterii de
eficiență.

Reprezentanții tehnocrați susțin ideea statului tehnic, format numai din specialiști, care să
funcționeze cu maximul de randament și să înlăture orice dominație cu caracter politic.
În această situație, transformarea statului politic într-unul tehnocratic nu presupune o
revoluție socială sau politică, ci doar o aplicare a tehnicilor științifice în mod treptat la toate nivelurile
de coordonare socială.
În opinia tehnocraților, instituțiile statului trebuie „construite” în funcție de nevoile obiective
stabilite de știință, iar în aceste condiții statul nu va avea funcție politică ci doar funcție tehnico-
organizatorică.
Privită sub acest aspect, doctrina tehnocrației devine, în cele din urmă, o variantă a
elitismului(organizarea și conducerea de către elite).

25. Definiți termenii: guvernați și guvernanți.

Guvernații sunt cei conduși(poporul, națiunea).
Guvernanții sunt cei care conduc(liderii națiunilor).

26. Precizați ce înseamnă democrația directă și democrația reprezentativă.

1) Democrația directă – cea în care fiecare membru al cetății are dreptul de a vota decizia
sau implementarea unei anumite legi; a fost experimentată în Atena, unde toți cetățenii
puteau participa la discutarea problemelor cetății, iar deciziile erau luate de votul
majorității
 2) Democrația participativă(reprezentativă) - unde toți cetățenii au drept de vot, între cel
puțin două partide, astfel încât aceștia pot să-și aleagă reprezentanții în forurile de
conducere. Privind dintr-o anumită perspectivă, cuprinde două etape:
a) Votul sau alegerea reprezentanților de către tot poporul care participă la vot
b) Reprezentanții aleși, care dețin un mandat, iau decizii pentru întreg poporul,
decizii care, în cele mai multe cazuri, sunt implementate în urma votului
majorității reprezentanților.

27. Prezentați și explicați conceptul de extremism politic.

Extremismul poate fi împărțit în 5 categorii:

1. Mișcări teroriste de extremă stângă care au ca scop răsturnarea ordinii

constituționale prin mijloace violente
2. Mișcări armate naționaliste pro sau anti independență care urmăresc fie să obțină,
fie să împiedice recesiunea unor provincii sau grupuri etnice
3. Mișcările armate musulmane fundamentaliste și ramurile europene ale partidelor
fundamentaliste din Nordul Africii și Orientul Mijlociu
4. Partidele comuniste nereformate din Europa Centrală și de Est care se opun oricărui
compromis cu instituțiile stabilite în procesul de democratizare
5. Partidele și mișcările de extremă dreaptă care promovează lipsa de încredere în
democrație, dar și rasismul, xenofobia, antisemitismul, toate în grade diferite.

Organizațiile pe care SRI le consideră drept amenințare la adresa ordinii de drept corespund
formelor tipice ale extremismului de dreapta.
În România extremismului de dreapta urmează în esență tradiția legionară.
Mișcarea legionară care își asumă dimensiunea creștin-ortodoxă a fost o puternică forță
politică între cele două Războaie Mondiale. Aceasta a promovat teza identității dintre românism și
ortodoxism, a susținut cultul „Istoriei glorioase” și a văzut în evrei, țigani, homosexuali, un pericol
pentru fondul național tradițional. Legionarii au practic asasinate, au declanșate o rebeliune pentru
obținerea puterii, dar care a eșuat și au militat pentru alianța cu Germania hitleristă.
Actuala extremă dreaptă reia majoritatea acestor teme, la care se adaugă cultul eroilor celor
de-al doilea Război Mondial.
Pentru a înțelege conceptul de extremism ne vom raportala elementele sale contribuitorii:
-extremismul are la bază un sistem de credințe fiind acceptată în general împărțirea dintre
natura religioasă și cea seculară a acestuia, însă pot exista și combinații între cele două elemente
 -extremismul reprezintă o respingere a normelor și obiceiurile societății în interiorul căreia se
manifestă, acesta a fost considerat irațional și construit pe argumente slabe.
De asemenea, atunci când definim extremismul vom ține cont de contextul socio-cultural în
care se manifestă acesta deoarece diverse societăți pot evalua în mod diferit manifestările
extremiste.

28. Numiți și descrieți 3 partide politice din istoria post-decembristă din România.

Partidul Social Democrat (PSD) este un partid politic parlamentar din România,

reprezentant al social-democrației în Parlamentul României. PSD este alături de aripa
democrat-liberală din Partidul Național Liberal formațiunea succesoare a FSN, care se
consideră, totodată, continuatoarea mișcării social-democrate de dinaintea
instaurării regimului comunist.După absorbirea Partidului Social Democrat Român de către
PDSR, și schimbarea numelui în Partidul Social-Democrat, acesta a revendicat o doctrină
social-democrată aflată în legătură cu social-democrația europeană contemporană. La originea
acestei idei stă Conferința „Social Democrația în România. Viitorul 2000”, organizată în 1998
de către Fundația Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care
apoi a fuzionat cu PSDR), Alianța pentru România (care a părăsit apoi stânga, alipindu-se la
PNL) și Partidul Democrat (care a părăsit apoi stânga, aderând la mișcarea populară). Scopul
acestei conferințe a fost unificarea stângii românești și creionarea unui program de racordare a
acesteia la social-democrația europeană. Ideile, teoriile și tezele elaborate inițial au fost puse
la baza strategiei și programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în
practica guvernării a adus corectivele de rigoare.
Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România,
înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875. Este unul dintre principalele
partide din România și totodată cea mai veche formațiune politică din țară.
Din cele 132 de guverne ale României, 33 au fost conduse de prim-miniștri afiliați acestei
formațiuni. De numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante
evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866),
obținerea independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul
de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și
relansarea economică după criza din 1929–1933. În toată această perioadă, liberalismul a
devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.
Partidul Conservator (PC), fostul Partidul Umanist Român (PUR), a fost un partid politic
din România. Din februarie 2010 președintele partidului a fost Daniel Constantin, fost director
general APIA. Partidul a fuzionat la data de 19 iunie 2015 cu Partidul Liberal Reformator,
formând ALDE.[4]. După desființarea PC în iunie 2015 a fost înființat Partidul Puterii
Umaniste (social-liberal)[5Partidul Conservator declara că împărtășește și promovează valorile
și principiile democratice validate în timp, pe de o parte libertatea, proprietatea, toleranța,
responsabilitatea, egalitatea de șanse, solidaritate, ce definesc omun în raporturile sale cu sine,
cu semenii săi, iar pe de altă parte, sprijinea suveranitatea, separația puterilor în stat, piața
liberă, statul de drept, ce definesc raporturile între cetățeni și stat.
Partidul Conservator susținea eliminarea lucrurilor greșite, a disfuncționalităților, a
mentalităților învechite, a oamenilor incompetenți sau rău intenționați, dar în același timp
sprijină modelele pozitive, lucrurile care au funcționat si funcționează bine, oamenii de
valoare.
Conservatorii declarau că duc o politică echilibrată, contextuală, prudentă și graduală și
sprijină tradițiile, experiența, stabilitatea, continuitatea și ordinea.

29. Definiți ce înseamnă: campania electorală, lista electorală și electoratul stabil.

Campania electorală reprezintă totalitatea mijloacelor de propagandă folosite în vederea
unor alegeri.
Lista electorală reprezintă lista pe care se înregistrează numele alegătorilor cu scopul de a li
se putea verifica dreptul la vot. Există două tipuri de liste electorale: listele permanente și
listele suplimentare.
Electoratul stabil al unui partid este reprezentant de cei care cu preponderență, indiferent
de tipul de alegeri, votează candidații acelui partid.

30. Definiți și explicați conceptul sociologic de putere.

Conceptul sociologic de putere
Puterea rezidă în capacitatea cuiva de a-și impune voinţa în cadrul unorrelaţii sociale,
în ciuda oricărorrezistenţe întâmpinate si indiferent defactorii care determină această
capacitate.
Puterea este o dimensiune a anumitor relații de interdependențã socialã, ceea ce
face din ea un concept relaţional.  
Pe lângã caracterul relaţional, puterea este şi asimetricã.
Relaţia socială caracteristică puterii este de conducere – supunere. În acest sens, B.
Russel definea puterea ca producerea de efecte scontate, semnul caracteristic al puterii unui
agent este dat de corespondența dintre rezultatele obținute și dorințele sale proprii.

31. Prezentați la alegere 3 instituții europene.

Există 4 instituții decizionale principale care conduc administrația UE. Împreună, aceste
instituții îi oferă UE orientări politice și joacă diferite roluri în procesul legislativ: 

• Parlamentul European (Bruxelles/Strasbourg/Luxemburg)

• Consiliul European (Bruxelles)

• Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles/Luxemburg)

• Comisia Europeană (Bruxelles/Luxemburg/Reprezentanțele din întreaga UE) 

• Parlamentul European
• Parlamentul European îi reprezintă pe cetățenii statelor UE și este ales direct de către
aceștia. Parlamentul ia decizii cu privire la legislația europeană împreună cu Consiliul Uniunii
Europene. De asemenea, aprobă bugetul UE. În plus, gestionează o rețea de birouri de
legăturăîn capitalele țărilor UE, Londra, Edinburgh și Washington D.C
• Consiliul European
• Șefii de stat sau de guvern ai țărilor UE se reunesc, în cadrul Consiliului European, pentru a
defini direcția politică generală și prioritățile Uniunii Europene. Consiliul European este
prezidat de un președinte ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură
dată. Nu adoptă legi, cu excepția unor posibile modificări ale Tratatului UE.
• Consiliul Uniunii Europene
• Reprezintă guvernele țărilor din UE. Consiliul UE este forul în care se reunesc miniștrii din
toate statele membre pentru a adopta acte legislative și pentru a coordona politicile
europene. Miniștrii se reunesc în diferite configurații, în funcție de subiectul care urmează să
fie discutat. Consiliul UE ia decizii cu privire la legislația europeană împreună cu Parlamentul
European.

32. Prezentați sistemul politic actual din România.

Conform Constituției din 1991, România este o republică parlamentară; drepturile
democratice și libertatea sunt garantate prin Constituție. România este un stat cu sistem
pluripartid(mai multe partide politice), însă doar o parte dintre partide(cele mai populare)
sunt reprezentate în Parlament(partidele care depășesc pragul electoral de 5% din totalul
voturilor).
Președintele României este ales prin vot direct, popular, pentru maxim două
mandate a câte 5 ani fiecare. El reprezintă țara în relațiile externe, este comandantul forțelor
armate, nu poate face parte din niciun partid politic.
Puterea executivă – președintele numește primul ministru care urmează să conducă
guvernul; de cele mai multe ori acesta este ales președintele partidului care deține
majoritatea în parlament; primul ministru este responsabil pentru alegerea cabinetului care
va conduce operațiunile curente ale guvernului.
Puterea legislativă în România este reprezentantă de Parlament care este compus din
două camere(bicameral-Senatul și Camera Deputaților). Membri celor două camere sunt
aleși prin vot popular având mandate de câte 4 ani. Parlamentarii pot candida și pot fi aleși
 fără o limită a numărului de mandate. Minoritățile etnice, reprezentantive în România, au și
ele reprezentare în Parlament.
Justiția este reprezentantă de Curtea Supremă, membri săi sunt numiți de către
președinte la propunerile Consiliului Superior al Magistraților(CSM).

33. Menționați trei reguli ale campaniei electorale.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie
în ziua de sâmbătă, care precedă data alegerilor, la ora 7.00.
În campania electorală, candidații, partidele politice și alianțele politice sau organizații ale
minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii(alegătorii) au dreptul să
își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea
mijloacelor media și a mijloacelor de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaților în mod nediscriminatoriu spații
corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii, însă mijloacele folosite în campania
electorală nu pot contraveni legii.
Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare și în școli în
perioada în care se desfășoară cursuri.
În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganelor cu caracter
discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură și intoleranță.

În total sunt 11 subiecte. Un subiect conține câte o întrebare din intervalul: 1-11; 12-22; 23-
33. Întrebările sunt aleatorii, de exemplu: Subiectul I are întrebările: 7, 12 și 33.