Examen Politologie (15.01.

15)
1.

Obiectul, metodele si functiile politologiei.

Denumirea Politologie isi are originea in limba greaca (polis-stat, oras logos-sttinta), insemnind stiinta despre stat sau stiinta politica. Notiunea de
stinta politica a fost introdusa in circuitul stiintific in 1896 de catre sociologul italian G. Mosca in lucrarea Elemente ale stiintei politice, iar
termenul de politologie- a aparut in perioada postbelica in lucrarile germanului Eugen Fisher Baling. In 1903 sa creat Asociatia Americana de
Stiinte politice.In URSS, abia la mijlocul anilor 1970, apare Asociatia Sovietica de Stiinte Politice. In RM politologia apare ca disciplina la sfirsitul
anilor 1980-inceputul 1990, laUSM, UPS, ASEM si alte universitati.
Politica repre totalitatea actiunilor orientate spre acapararea, mentinerea, redistribuirea si exercitarea puterii. Prin urmare, obiectul de studiu al
politologiei sunt relatiile politice din societate, legitatile formarii si dezvoltarii puterii politice, formele si metodele functionarii si utilizarii acesteia
in stat. politologia studiaza sfera politica in toate manifestarile ei, nucleul stiintei politice fiinf studierea conflictelor.
Metodele fenomenele si procesele politice pot fi abordate, analizate si interpretate in zeci de modalitati in functie de arsenalul metodologic.

Metoda normativ-valoricapermite analiza fenomenelor politice prin prisma normelor morale, dreptatii sociale, libertatii. Este o metoda
din cele mai vechi fiind preferata de comentatorii politici, jurnalisti
Metoda istorica analizeaza fenomenul politic descriptiv, aranjind evenimentele politice in ordinea cronologica stricta. In aceasta metoda
este ft important validitatea surselor, exacitatea citatelor, documentelor.
Metoda institutionala. In centrul analizei sunt plasate institutiile politice si in primul rind statul. Accentual de baza se pune pe structura
instiutiilor, procedurile si formele lor de activitate.
Metoda behaviorista. Behaviorismul repre un anumit mod de studio al fenomelor politice prin intermediul analizei comportamentului
indivizilor si a grupurilor sociale in procesul de exercitare a unor anumite roluri politice.
Metoda sistemica priveste fenomenele politice ca o interactiune a diferitor elemente ale sistemului politic.
Metoda psihologica se utilizeaza la studierea mecanismelor ale comportamentelor politice, a trasaturilor de character, individuale.
Functiile

Teoretico-cognitiva consta in explicarea si elaborarea unor cunostinte sistematice despre sfera politica, depistind legitatile generale care
permit sa intelegem un process politic
De pronosticare exprima capacitatea politologiei de a prevedea posibelele evolutii ale proceselor politice.
Diagnozei politice. Politologia analizeaza racordarea programelor politice ale partidelor si ale liderilor, posibilitatile reale ale tarii.
Socializarii politice constain educarea constiintei politice, a spiritului civic in ridurile populatiei.

2.

Structura politologiei.

Exista mai multe polimici in legatura cu structura politologiei, disciplinile ei compnente sau inrudite.Problema rezida in faptul ca exista mai multe
stiinte, care studiaza anumite laturi ale fenomenului politic. Printer disciplinile care se bucura de propria autonomie stiintifica: teoria politica,
filosofia politica, psihologia politica. Sociologia. Unii cercetatori considera ca politologia este o stiinta unica si integra altii declara ca politologia
este o stiinta despre politica, alaturi de filosofia politica, sociologia politia.politologia este o disciplina unica si integrative despre politica include in
sine si un rind de discipline particulare. Politologia aspira la alcatuirea unui tablou general al vietii politice, al fenomenelor si a conduitelor politice.
3.

Politica- fenomen social. Teorii cu privire la constituirea politica, functiile si geneza politicii.

Discutiile in privinta definirii politicii nu inceteaza nici astazi, existind in acest sens, sute de modele explicative si definitii. In dictionarul Webster
politica e definite in citeva modalitati: 1. Arta sau stiinta despre conducere: stiinta politica. 2. Activitate sau afaceri ale guvernului, politicianului,
partidului politic. 3. Metodele sau tacticile legate de administrarea guvernului sau statului.
Definitiile sunt adesea contradictorii: daca unii politologi vad in politica arta atingerii consensului, pt altii, politica este invers-un conflict continuu,
legat de lupta pt putere si resurse. In concluzie, politica este o sfeera a activitatii grupurilor, partidelor, indivizilor statului, legata de conducerea
proceselor sociale si satisfacerea intereselor generale ale societatii.
Geneza.Aparitia politicii reprezinta un subiect larg discutat in stiintele politice. Exista diferite modele explicative ale acestui fenomen complex.
Politica apare atunci, cind se diferentiaza interesele sociale, cind apar conflicte in interiorul societatii care necesita aparitia unui mechanism de
armonizare a acestor interese contrarii. In Orient aparitia politicii a fost conditionata nu de diferentierea sociala, ci de necesitatea de a asigura
populatia cu alimente, a apara teritoriul de barbari si mai ales de a construe si a asigura populatia cu alimente.
Functiile politicii reprezinta acele directii de baza ale activitatii politice, care-i permit solutionarea unor problem sociale importante:
1.
2.
3.

Integrarea diferitor sfere ale vietii sociale, asigurarea unitatii si stabilitatii societatii;
Conducerea proceselor social-politice;
Depistarea si rezolvarea conflictelor sociale;

4.
5.

Socializarea personalitatii, educarea politica a cetatenilor, respectful fata de lege;

Asigurarea continuitatii si renovarii in dezvoltarii societatii

4. Conceptii politice in perioada antica si evul mediu.

Platon (427 - 347 i.Chr.) Opiniile sale politice sint expuse in lucrarile Republica, Omul politic, Legile.In opera sa filozofica Platon porneste de la
ideia ca exista lumea ideilor obiective, primare si exista lumea materiala care este o copie infidela a lumii ideilor. Filozoful evidentiaza diferite forme
de guvernare: Timocratia este puterea celor cu onoare, Oligarhia puterea celor bogati putin numerosi care apare ca produs al dorintei exagerate de
imbogatire si acaparare si se caracterizeaza prin nerespectarea legilor. Platon spune ca societatea e compusa din 2 state: statul celor bogati si a celor
saraci. Pentru a schimba aceasta stare de lucruri este necesar de reformat statul in conformitate cu structura sufletului universal si fiecare amanunt al
vietii va fi organizat de legi. In felul acesta, societatea va fi condusa de filosofi fiindca ei detin intelepciunea. Platon a fost considerat de unii politologi
drept parinte al totalitarismului.
Aristotel (388- 322 I.Chr.)Este considerat inemeietor al stiintei politice. Cele mai valoroase lucrari sunt: culegerea de constitutii, politica, etica. El
este unul dintre primii care distinge diferite forme de guvernare, in functie de numarul celor ce detin puterea de natural or morala. Cea mai reusita
forma de guvernare este considerata politeia, deoarece aceasta reprezinta o forma mixta intre monarhie, aristrocratie si democratie.
Cicero, Marcus Tullius ( 106 43 i. Chr.) este autorul unor scrieri despre teoria politica: De Republica, De Legibus, cercetind in mod detaliat
problema statului si a egalitatii in fata legii. Cicero evidentiaza 3 forme de guvernare: puterea regala, puterea optimistilor(aristrocratia), puterea
populara(democratia). In viziunea lui Cicero forma mixta este cea ideala, senatului, adunarile populare, egalitatea cetatenilor in fata legii si stabilitatea
statului. El a introdus notiunea de drept al popoarelor prin care intelege necesitatea de respectare a obligatiilor impuse de tratatele inernationale.
Augustin Sfintul (354- 430) teolog preocuat de problemele teoriei politice. Ideile sale au fost expuse in cetatea lui Dumnezeu. In analizele sale
emiete ideia celor 2 state: lumesc si ceresc. Primul este dominat de indivizi pacatosi caracterizati prin dragostea de sine, blestemati de Dumnezeu.
Pespectiva istorica este marcata de speranta crestina in realizarea unui regat fara sfirsit in care va domni pacea cetatii celeste.
Toma dAquino (1224- 1274) teolog catholic care devine cunoscut datorita scrierii sale intitulate Summa Theologiae . in viziunea acestui filozof
,statul este expresia vointei lui Dumnezeu,un instrument pentru asigurarea pacii sociale. TomaAquino introduce idei se monarhie politica , care se
conduce de legi. Filosoful cosidera ca propritatea care depaseste o anumita limita revine in virtutea unui drept natural.
5. Gindirea politica renascentista si moderna.
Niccolo Machiavelli (1469-1527)- este cunoscut prin scriele sale:principipele si discusrsurile asupra primei decade a lui Tit Liviu. Maciaveli este
primul care separa politica demorala si de teologie. El este celcaretroduce notiunea de stat(stato). Statul trbuie sap ere drepturile individuale si civile
ale cetacenilor fiindca oamenii vor uri principele care se va arata si se va face stapin pe averile si solutiile lor.Principele trebuie sa faca fata prin
echilibrarea situatiilor folosind bunuri, onoruri sau recompense pentru a nu trezi ura cetacenilor. Gindirea autorului este republicana atit la nivel
practice, cit si la nivel ideologic.
John Locke (1632-1704)- filozf si politician englez, lucrarile sale:A Letter Concerning Toleration, Two Treatises of Covernment.ideile sale:individual
se naste cu drepturi naturale(libertate,egalitate,dreptul la egalitate); statul are natura contractuala, dar poporul ramine instanta suprema; scopul statului
e protejarea drepturilor naturale si nu inlocuirea lor. Lucrarea sa fundamentala doua tratate despre guvernare 1648. In opinia sa Dumnezeu ia creat pe
oameni egali si liberi, de aceia ei nu pot fi supusi puterii fara consimtamintul lor. John Locke priveste drepturile omului ca manifestari de consum. In
conceptia autorului nici un individ care se afla in societatea civila nu poae face exceptie de la legile acestei societati. Pentru el poporul ramine in
aceste conditii instanta suprema, iar puterea legislative este delegate de popor.
Immanuel Kant(1724-1804)- lucrarile cele mai importante a acestui filozof german sunt: Spre pacea eternal, Elementele metafiziceale
justitiei,Conflictul intre facultati. Tezele: la baza aparitie statului se afla contractul social, statul de drept admitere egalitatea, libertatea, independenta
fiecarui individ ca cetatean. Kant lanseaza ideia ca punctual initial al dezvoltarii societatii este munca, si apoi diviziunea sociala a muncii. Kant face
deosbiere intre notiunea de cetatean ( citoyen ) si cea de oras an ( burgeois), afirmind ca cetateanul are dreptul de vot in Adunarea Legislativa. Kant
formuleaza principiile statului de drept, afirmind ca Societatea Civila este o stare juridical, bazata pe urmatoarele principii: libertatea si egalitatea
fiecarui membru al societatii, independenta fiecarui membru al comunitatii ca cetatean. El considera ca ,, nu exista deloc specii diferite de oameni,
diversitatea omen i este datorata unor efecte de mediu, insa ele nu creaza grupuri ierarhizate.
Charles Louis Montesquieu- (1689 1755) politician al iluminismului.In lucrarile sale Scrisorile persane, Spiritul legilor propune separarea
puterilor excutiva legislative si judecatoreasca. Exista trei forme de baza:republica care e condusa de intregul popor sau o parte a acestuia, monarhiaputerea realizata de o singura persoana pe baza legii,dispostismul-(forma arbitrara care este respinsa de autor)-cind o persoana conduce fara lege si
reguli. Separarea puterilor sebazeaza pe 2 principii:al specializarii- in executive legislative si judiciar si al independentei. Prin aceste idei Montesquieu
va fi unul din primii autori care va fundamenta ideia statului de drept.

Jean-Jacques Rousseau(1712-1778) filosf si politician francez lucrarile sale:Contractul sacial discurs asupra originii inegalitatii. Conceptii: la
baza degradarii moravurilor se afla proprietate privata, individual va fi fortat prin vointa generala sa fie liber, forma ideala de guvernare este republica
populara. Din conceptia autorului rezulta ca singurul suveran legitim al unei comunitati politice este poporul. Rousseau spunea ca democratia
reprezintativa este o iluzie. In opinia sa guvernarea se contopeste mai mult cu poporul.
Thomas Hobbes(1588-1679) filosof englez. Lucrarile sale: elements of Law, Leviathan. In opinia lui oamenii sunt egali: fiecare om are libertatea de
asi folosi puterea asa cum vrea el, pentru protejarea propriei nature, chiar sa ucida un alt om. El apare in caliatate de partisan al monarhiei absolute,
traieste ca cetatean in societatea civila. Hobbis cere transmiterea drepturilor si libertatilor naturale ale poporului in folosul statului.
6.

Diversitate idilor politice conteporane.

Perioada contemporana este perioada infloririi gindirii politice. Cercetatorii politici sunt preocupati de depistarea unor legitati care guverneza sfera
politica, elaboreaza modele sociale.
Teoria violentei sec.XIX-XX, politologia cunoaste un progress vizibil a doua jum. A sec. XIX devine foarte raspindita teoria cuceririlor a sociologului,
juristului austriac Ludwig Gumplowitz 1838 1909,un reprezentant al Darwinismului social. In viziunea lui viata sociala reprezinta un cimp al luptei
cricene intre diferite grupuri socisle (rasa si statul, compendiu de sociologie), in cadrul noului organism politic are loc o redefinire a structurilor socialpolitice. Lupta dintre triburu ieste inlocuita cu lupta dintre stari sociale, clase, partied.
Teoria birocratiei Max Weber (1864-1920) economist si sociology german, a devenit cunoscut datorita studiilor sale(Etica protestanta si spiritual
capitalismului, gospodaria si societatea). La sf.sec.XIX-XX formuleaza teoria genezei capitalismului in Europa. In viziunea sa ca strategie economica
in procesulgenezei capitalismul la avut ascentismul religios. Max Weber formuleaza si teoria birocratiei, care reprezinta in viziunea sa un stat social
aparte.
Teoria dominatiei- in viziunea lui Weber dominatia este puterea monopolista. In viziunea lui liderul carismatic este in stare sa se opun procesului
birocratizarii.
Teoria traumelor psihice-(1902-1978) politolog American reprezentant a currentului behaviorist. Lucrarille sale:Psihopatologia si politica 1930,
Democratia prin opinia publica 1941. Lasswell Harold el considera ca politicienii pot avea anumite devieri psihice, care reprezinta un interes deosebit
pentru cercetator. Puterea este un mechanism de compensare a traumelor psihice ale individului.
Teoria societacii deschise.Karl Poper (1902-1994) operele sale Societatea deschisa si inmicii sai 1945 si Saracia istoricismului, el afirma ca nu exista
legi istorice. Poper evedentia societatile inchise in care nu exista acces liber si circulaatia informatiei,acces la functionarii publici posibilitatea liberei
deplasari peste hotarele statului dat.
7.

Din istoria gindirii politice din Moldova.

Periodizarea intoriei politice romanesti (din Moldova) se dezvolta in urmatoarele etape:

1.

2.
3.
4.

Gindirea politica in sec XV-XVII. Indeile politice sint reflectate in cadrul miscarilor eterice ale bogimilor si husitilor (sau manifestat ca
gindire relogioasa care na deposit cdrul teologic general, continind elemente de protest social) , in cronografia din sec. XV-XVI, in
operele cronicarilor din sec. al XVII-lea ale lui G. Ureche. M. Costin, N. Milescu-Spataru.
Gindirea politica in sec. al XVII-lea. Ideile politice sunt elucidate in opera lui D. Cantimir, in operele cronicarilor din sec al XVII-lea,
Ion Neculce si Nicolae Costin.
Gindirea politica de la sf. sec. al XVII-lea-prima jumatate a sec. XIX-lea. Ideile politice sunt elucidate in operele exponentilor
iluminismului: Gheorghe Asachi, Ionica Tautul, Alecu Rosso.
Gindirea politica in a II-a jum. A sec. XIX-lea-inc. sec. XX-lea. Ideile politice sunt reflectate in operele exponentilor socialismului:
Zamfir Ralii-Arbore, Nicolae Zubcu-Codreanu, ale reprezentatilor liberalismului: Constantin Stamati-Ciurea, in opera lui M. Eminescu.

Mihai Eminescu. In scrierile sale cu caracter publicistic Eminescu valorifica idea dezvoltarii ciclice. Civilizatiile se nasc si dispar si isi continua
existent doar in legend. El ete adeptul monarhiei illuminate, a legilor scrise.
Gheorghe Asachi. A fost un partisan al reformelor pasnice. Toate poarele sunt, in viziunea lui, o infractiune a unei familii numeroase, care prin
intinderea sa nu poate fi administrate de un singur govern. Progresul omenirii se bazeaza pe progresul ratiunii, moralitatii, cultivarii spiritual.
Ionica Tutul. El deosebeste 7 tipuri de cirmuire: democratia, aristicratia, monarhia, despotia. Pt Moldova cea mai optima forma de conducere
este monarhia.
8. Doctrina politica-continut, functii, trasaturi.
Doctrina politica - reprezinta un sistem de idei, teze, principii sau conceptii mai mult sauputin argumentate si prezentate in modalitati diverse cu
privire la realitatea politica (atitudinea statului fata de societate.

Functiile Doctrinelor Politice:

1.Mobilizarea si orientarea cetatenilor pentru indeplinirea anumitor sarcini;

2.Justifica actiunile unor politicieni sau a unor comunitati umane;
3.Propune valori si unele programe de actiune;
4.Propun alternative de conducere astatului.

Trasaturile Doctrinelor Politice:

1.Nici o doctrina nu are caracter de universalitate;

2.Intre fundamentarea teoretica si aplicarea practica exista discrepante, mergindu-se uneori la variante doctrinale.
3.Intre diferite doctrine politice exista discrepante cit si un transfer de teze.

Clasificarea Doctrinelor Politice:

1.Democratice \ Nedemocratice;
2.Progresiste \ Neprogresiste;
3.De dreapta \ elitismul politic;
4.De stinga \ egalitatea politica.
9. Doctrina politica de dreapta. Liberalismul.Conservativismul.
Liberalismul poate fi privit ca o doctrina politica a unui partid anume, o pozitie aacestuia, atitudine sau orieentare politica.Liberalismul apare
initial in Anglia. Prin urmare, liberalismul este o notiune ce acopera trei niveluri: filosofie politica, mod de organizare a vietii economice, sistem
de valori axat pe drepturile individului. Principiile generale ale liberalismului pot fi rezumate la trei: individual este valoarea suprema, statul si
societatea sunt de importanta secundaa; deosebirile dintre oameni sunt absolute, asemanarile sunt relative; principiul libertatii pt ei este absolut,
acesta fiind estenta liberalismului. In sfera politica: liberalii considera ca puterea statului trebuuie sa fie limitata, ca individual este mai presus decit
statul.
Conservativismul, esenta lui se reduce la o pledorie pt conservarea starii de fapt a societatii. Conservativismul a aparut ca o reactive a fostelor
clase priveligiate (aristocratia, marii feudali) la atacurile si la trimful lor. Principiile conservativismului sunt: evolutia sociala are la baza
continuitatea, suprematia statului asupra individului, ordine, stabilitate, traditii. In plan politic conservativismul pledeaza pt un stat puternic,
suprematia statului asupra personalitatii, respinge revolutiile, considerind ca aceasta sfirsesc in massacre si instaurarea regimurilor dictatoriale.
10. Doctrine politice de stinga. Social-democratia.Feminismul.
Esenta social-democratiei se reduce la citeva puncte:

Reformismul;
Proprietetatea mixta;
Planificarea orientativa;
Politica sociala activa;
Stat de drept si social.

Sarcina principal pt social-democratia este cucerirea de catre oamenii muncii a drepturilor politice, folosirea imediata si adecvata a acestora in
vederea ameleorarii situatilor social-economice. Social-democratia este ideologia care se bazeaza pe morala nu pe materialism. Social-democratia
are o evolutie indelungata, scopul ei este construirea socialismului care spre deosebire de comunisti, nu prezinta o formatiune social-economica.
Feminismul este o ideologie care considera diferentele de gen ca determinante pentru pozitia de inferioritate a femeii in societate si care pledeaza
pt largirea drepturilor femeii, cresterea rolului ei in politica si viata sociala. Aparitia feminismului a fost conditionata de faptul ca industrializarea si
avansarea capitalismului a separate munca barbateasca de cea feminine. In pofida diferentelor, majoritatea curentelor feminist pornesc de doua
idei: pozitia inferioara a femeilor in societate si explorarea lor de catre barbat. Aflarea femeilor in spatial privat, familie, munca le plaseaza intr-o
pozitie de inferioritate fata de barbat.Feminismul radical.Femeile si barbatii sun diferiti din punct de vedere biologic, iar femeile ca grup, sunt
oprimate de barbatii ca grup.Adeptii acestui current pun accent deosebit pe violenta in familie, pe hartuire sexuala, viol, prostitutie

11. Doctrine politice nedemocratice. Fascismul.Marxismul.

Fascismul un produs al crizei societatii liberale. Termenul fascism deriva din limba latina si a desemnat initial purtatorul fasciei. Fascismul este o
ideologie a mobilizarii nationale si a silidaritatii, o cautare a unui loc sub soare pt statele careau pierdut primul razboi. Fondat de Benito Mussolini
in Italia, demonstreaza clar intentia re reinviere a gloriei fostului Imperiu Roman. Fascismul a aparut in statele care fie au pierdut primul razboi
mondial, fie nu au participat la procesul de acaparare a noilor colonii. Fascismul este ft divers. Astazi unuii politologi neaga posibilitatea depistarii
unui nucleu comun pt toate tipurile de fascism. Fascismul a inglobat in sine idei socialiste, nationaliste, conservatoire adatate fiecarui stat.
Principii: existent unui singur partid de masa, inlocuirea democratiei cu regimuri totalitare, autoritatea statului, anticommunism dur.
Marxismul.In limbajul cotidian communism si Marxism sunt uitilizate ca sinonime, dar oricum exista diferente. Marxismul pledeaza pt
rasturnarea sistemului capitalist prin intermediul revolutiei, ceea ce va conduce spre socialism. Idea de baza a marxismului este tema exploatarii
unei clase de catre alta.
12. Conceptul de putere. Structura puterii.
Putereaeste cel mai complex si mai disputant concept in stiintele politice. Cuvintul putere este pe larg utilizat in discursul polit. M. Weber are
deptate cind mentioneaza ca idea de putere este indespensabila vietii omului: vorbim despre puterea juridical, economica, spiritual etc. dar in
primul rind puterea subintelege statul. De cele mai multe ori Putereaeste privita ca:
-

Un tip de conducere, reglare, control

Mijloc de ordonare a relatiilor sociale
System de avantaje care ofera niveluri de libertate
Violenta diminatie.

Relatia de putere poate avea urmatoaea formula: Subiect-Obiect. Ordin-Sanctiune.Supunere, executarea ordinului.
Mecanismele realizarii puterii sau functiile ei sunt:
1.
2.
3.
4.

Dominatia, adica supunerea unui grup social in fata altuia;

Conducerea elaborarea unei strategii generale de dez. a societatii;
Organizarea- demararea unui process in care sunt implicate subiectul si obiectul;
Controlul asigurarea indeplinirii ordinilor.
Natura puterii
Puterea este o relatie dintre indivizi
Relatii de putere au un character strict determinat si limitat
Ea depinde de conditiile in care se realizeaza
Puterea se termina acolo unde se incepe violenta.

13. Corelaturile puterii: forta, autoritatea, prestigiul.

Forta reprezinta ipostaza violenta a puterii, care se manifesta prin detinerea de aceasta a aparatului de constringere ( politia, armata, securitatea
etc). forta repre latura coercitiva a puterii, puterea ca impunere. Puterea nu poate exista fara forta dat fiind faptul cad oar prin intermediul fortei
puterea isi poate impune deciziile. Unii politilogi reduc puterea la forta, dar de fapt puteea este mai mult decit forta, fiindca presupune existent
autoritatii.
Autoritatearepre increderea pe care supusiii o investesc in subiectul politicii ceea cei ofera posibilitatea de a realizare a puterii fara utilizarea
violntei, prin influienta a insasi personalitatii. Autoritatea repre respectful pe care cetateni il au fata de subiectul puterii, recunoasterea de catre ei a
dreptului subiectului de a conduce. Deci autoritatea exista atunci cind subornonatii recunosc dreptul superiorilor de a le da ordine. Dupa sferele de
realizare, autoritatea poate fi: stiintifica, profesionista, morala, religioasa, statuara.
Prestigiul este o iradiere a statului si consta in aprecierea inalta data unor pinsoliticieni sau a unor institutii de catre popor in baza unui sistem de
valori. Prestigiul politic este definit ca influienta exercitata, ca o ipostaza a autoritatii unei personae in care se exercita elementele de orin moral,
afectiv, nu puterea si mjloacele de influientare. Persoana care are doarprestigiunu este consideratao putere obiectiva, deoarece are superrioritate
momentana.
14. Tipologia puterii.
In societate puterea apare in mai multe ipostaze, in functie de resursele pe care se bazeaza. Reiesind din acest criteriu, puterea poate fi economica,
sociala, financiara, militara, religioasa, toate aceste ipostaze afilndu-se in interdependenta si interactiune. Puterea economica.E detinuta de
bancheri, marii industriasi, multimilionari,anume ei detin sume colosale de bani, partea covirsitoare a mass-media, sponsorizeaza partidele politice.
Puterea sociala.Autoritatea preutului asupra credinciosilor, invtatorului asupra elevilor, parintilor asupra copiilor repre o relatie de dependent, care

are la baza diferentele bio-pshilogice. Puterea politica.Apare din combinatia a doua elemente: a oamenilor care concetreaza in sine puterea, a
organizatiilor prin care puterea se concentreaza si se realizeza.
Nucleul puterii politice il repre puterea de stat care are urmatoarele trasaturi:

Forta-politia, armata, securitatea;

Legalitatea- utilizarea violentei in limitele statului;
Generalitatea posibilitatea de a circula in toate procesele sociale;
Suveranitate- suprematia puterii de stat in raport cu alte puteri.
Metodele de exercitare a puterii: Metodele puterii se clasifica dupa variate principia. Foarte raspind ita e distribuirea in trei metode de
baza: impunerea (violenta),convingerea, stimularea(interesul material).
15. Legimitatea si dominatia puterii.

Legimitatea puterii e o notiune ce caracterizeaza nivelul de consens, de intelegere intre conducatori si cei condusi. Legimitatea este aprecierea
pozitiva a puterii de catre cetatean. Termenul de legimitate, tradus din franceza inseamna legalitate. Legimitatea este o conditie necesara a
stabilitatii si eficientei puterii. Max Weber evidentia trei tipuri de legimitate: traditionala( regale), legala (presedintele, birocratul), carismatica
(conducatorul maselor).
Legitimitatea traditionala.In aceasta situatie, la baza puterii se afla obicieiul, raporturile puterii se reglenteaza prin mecanisme stabilite de
traditie.Individual se supune din obisnuinta, fiindca recunoaste puterea ca ceva natural dat de la Dumnezeu.
Legitimitatea legala.In cazul acesta, motivul supunerii nu este obisnuinta sau actul perceput de supunere al parintilor. Motivul supunerii este
constientizarea de catre individ a intereselor sale politice, economice.
Legitimitatea carismatica.Acest tip presupune atribuirea unor calitati exceptionale purtatorului puterii. Charisma in forma ei pura este capacitatea
de a atrage masele dupa sine, fara a utiliza istrumentele puterii.
Factorii legitimitatii: timpul sau durata/succesul.

16. Sistemul politic-esenta, structura, mecanismul de functionare.

Sistemul politic repre totalitatea raporturilor intre institutiile statale si neguvernamentale, care indeplinesc functii politice concrete de aparare si
armonizare a intereselor unor grupuri sociale si clase. Reprezinta totalitatea structurilor politice (stat, partide, miscari politice, cultura). Structura
sistemului politic consta din urmatoarele component:

Subsistemul institutional care include principalele institutii politice si interactiunile intre ele.
Subsistemul normativ uneste normele, traditii, obiceiurile, principiile morale.
Subsistemul cultural este constituit de valorile, miturile, simbolurile, atitudinile, idealurile politice.
Subsistemul communicational- discursurile liderilor politici, lozincele politice.
Subsistemul functional refllecta latura functionala a sistemului politic, metodele utilizate.

17. Tipologia sistemelor politice, coninut i diferenieri.

1

Dup caracterul relaiilor cu mediul extern:

Sistem politic nchis

Sistem politic deschis ( Republica Moldova)

Dup principiul de clas:

Sistem politic sclavagist

Sistem politic feudal

Sistem politic capitalist ( Republica Moldova)

Sistem politic socialist.

Dup cultura politic:

Sistem politic anglo american

Sistem politic european continental

Sistem politic preindustrial regim autoritar ( Republica Moldova)

Sistem politic totalitar regim totalitar.

Sistemele politice pot fi de diferite tipuri:

Dupa nivelul libertatilor cetatanesti: democratia, autoritatea, totalitare;

Dupa nivelu de deschidere spre exterior: inchise, deschise;

Dupa nivelul culturii politice: anglo-americane, totalitare.

18. Notiunea de regim politic si elementele de baza ale regimului politic.

Regimul politic repre modul deorganizare si functionare a sistemului politic.Repre totalitatea metodelor si procedeelor utilizate de putere in
procesul de conducere. Elementele de baza ale regimului politic:

Regimul politic reflecta nivelul drepturilor si libertatilor cetatanesti ce exista intro tara;
Regimul nu poate fi limitat la forma de guvernare;
Regimul este un mechanism ce asigura functionalitatea integra a tuturor componentelor sistemului politic.

Clasificarea regimurilor in taditionale, mobilizationale, autonome reflecta relatiile dintre elita si societate. Regimul politic utilizeaz un set ntreg
de metode, pentru a-i atinge scopurile propuse. Uneori, regimurile autoritare pot apela i la metode democratice, pot slbi controlul, dar i la cele
nedemocratice represiile totale, cenzura, asigur mobilizarea popula iei pentru a realiza unele obiective propuse. Dar, aceasta nu afecteaz modul
de formare i organizare a puterii (dac regimul e autoritar, poporul e restric ionat n formarea puterii, puterea e concentrat, nu separat, legea
frecvent e nclcat) esena regimului i institu iile sale , mecanismul de func ionare a puterii.

19. Regimurile politice nedemocratice: totalitarismul si autoritarismul.

Totalitarismul repre sistemul politic, in care statul controleaza foarte dur toate sferele societatii- politica, sociala si culturala. In asemenea system,
exista si tendinta de control a tuturor sferelor vietii fiecarui individ in parte. Totalitarismul este un produs al societatii industrial si presupun,
disparitia claselor, structurilor sociale. La baza totalitarismului se afla masele si omul de masa, a carui caracteristica de baza era izolare, lipsa unor
relatii sociale. Tipurule totalitarismului: de dreapta-socialismul national german, fascismul Italian, de stinga-stalinism in URSS, Maoism in China.
Autoritarismul repre regimul in care functionarea puterii nu este in conformitate cu principiile si normele statului de drept, iar mecanismul
formarii organelor de stat se bazeaza pe excluderea cetatenilor de la alegerea reprezentatilor puterii. De obicei presedintele, seful statului, este ales
pe viata sau pt citeva decenii, avind prerogative exceptionale de putere. Seful statului de altfel nicinu trebuie sa depuna effort pt venerarea sa,
20.Principiile si formele de baza ale democratiei. Evolutia democratiei in R. Moldova
Principiul suveranitatii poporului semnifica ca puterea suprema in stat apartine poporului.Gaseste expresie juridical si industriala in Constitutie ca
lege suprema a Tarii.Toti liderii, deputatii o realizeaza puterea in numele poporului.
Majoritatii in doptarea deciziilor si supunerea minoritatii de catre majoritate in procesul realizarii cestora. Fie care organ de conducere, care adopta
decizii printro majoritatea relative de voturi, este democratic, indiferent daca e vorba de parlament, consiliu municipal sau adunare de partid.
Principiul separarii puterilor in legislativa, executive, judecatoreasca puterea executive nu are dreptul sa se amestece in treburile judecatii nici in
cele ale parlamentului.
Alegerile periodice ale organelor de stat au loc pe baza de vot gal, sectret si cu canditaturi alternative, desfasurate in anumitte intervale de timp,
stabilite de lege. Fiecare individ are dreptul sa fie ales si sa aleaga. Acesta pozitie eronata, e numita ,,electoralism convingere ca alegerile prin sine
insesi pot directiona activiatatea politica a in Albia concurentei constructive intre elite, oferindule legitimitate si putere din numele intregii societati.

Egalitatea tuturor in fata legii presupune ca in societatea democratica nu exista caste, stari sociale si clase privilegiate care sar bucura de anumite
favoruri, sau ar beneficia de tratate deosebite din partea organelor juridice. Toti sunt egali, indifferent de virsta, gen, rasa, etnie, religie, starea sanatatii.
Principiul pluralismului politic, social si economic pluralismul este nucleul democratiei, generind competivitatea politica si economica, fapt care
este o garantie a progresului.
Garantarea drepturilor si libertatilor undamentale ale omului acest aspect este cel mai important, fiindca reflecta gradul de reacordare a puterii la
interesele cetatenilor. Orice stat care nu se autolimiteaza prin asemenea norme si care nu respecta procedurile democratice, nu este un stat democratic.
Controlul societatii civile asupra statului semnifica democratie variabila, vointa societatii civile si deciziile politic ear trebui sa coincide.
21. Notiunea de stat, esenta, functiile si atributele sale. Teorii privind geneza statului.
Cuvintul stat poate fi folosit pt a desemna o entitate istirica sau o idee filozofica, comunitate umana.Termenul Stat (stato) apare pt prima data in
Principile lui Niccolo Machiaveli.Statul institutia central a sistemului politic care realizeaza conducere societatii, utilizindn diverse mijloace
(dreptul, violenta).Atributele statului sunt: teritoriul, populatia, puterea politica. Functiile interne statului:

Politica- obiective generale ale dezvoltarii;

Juridica- emiterea legilor care asigura cadrul legal;
Sociala- asigurarea armoniei sociale;
Culturala
Economica

Functiile externe:

Stabilirea si mentinerea unor contacte diplomatice, economice, culturale;

Apararea teritoriului statului.

Statul este un sistem organizational, care realizeaza I mod suveran conducerea unei societati( a unui popor, stabilizat in interiorul unor frontier
permanente),detinind in acest scopa tit monopolul crearii, precum si monopolul aplicarii dreptului.
Teorii privind geneza statului:
-

Teoria teocratica- specific apt crestinism

Teoria patriarhala- statul ca o mare familie
Teoria contractulu social- intelegerea dintre oameni
Teoria irigationala- aparitia statelor si agricultura
Teoria marxista- aparitia statului prin factori materiali.

22. Tipologia statelor.

Exista mai multe criteria de clasificare a statelor:

Dupa modul de productie: sclavagiste, feudale, capitaliste, sociale;

Dupa regimul politic: democrate, totalitare, autoritare, semiautoritare;
Dupa functii: minimal, de drept, social, politienesc;
Dupa relatii intre stat-societate civila: paternalist,, corporative, cosocial;
Dupa functionalitatea institutiilor de stat: stat esuat, stat functional
Dupa forma de guvernare: moharhie, republica;
Dupa organizarea teritorial-administrativa: state uitare, state federale si state confederative.

23. Societatea civila: esenta, niveluri, tipuri. Geneza societatii civile in R. M.

Societatea civila este evident in opozitie cu statul .problema de baza in cazul acestei abordari consta in definirea hotarelor societatii civile. Alti autori
privesc societatea civila ca fiind o stare a societatii in intregime, indentificind in acest caz statul de drept si societatea civila ca fiind o stare a societatii
in intregime, indentificind ib acest caz statul de drept si societate civila ca o unitate intreaga. Nivelurile societatii civile: Economic o constituie
patronatul, sindicatele, asociatiile consumatorilor.Social il constituie diverse asociatii sociale care se divizaza in: teritoriale, sectoriale, problemative,
valorice. Cultural este reprezentat de biserica, cluburile sportive, mass- media. Social politic este reprezentat de miscarile social politice, grupurile
lobbyste, cluburii, cercuri politice.

Tipuri :Societatea traditionala ( Africa, America Latina, Asia de Sud ) e una agrara in care predomina economia naturala, pescuitul, cresterea
animalelor, industria extractiva. In plan politic predomina monarhiile si autocratiile.In plan social structure sociale. In general relatiile sociale se
caracterizeaza prin latenta, emotivitate, colectivitate, orientarea spre trecut Societatea moderna se caracterizeaza in plan economic
prin:predominarea productiei in masa, superioriotatea industriei asupra agriculture,circulatia monedei nationale unice.plan politicstatul reprezentativ
birocratic, aparitia statelor nationale. plan socialsuperioritatea legilor asupra traditiilor, invatamintului de masa, serviciul militar in masa
societatea post moderna rolul central il joaca informatia care devine si resurasa a puterii. Acest tip se distinge in economie prin faptul ca: predomina
bussinesul mic si mijlociu; trecerea centrului de greutate din sfera productiei in cea serviciilor; prezenta unui numar mare de lucratori cu calificarea
inalta.
Societatea de consum reprezinta societatea in care predomina valorile materiale, statutul si rolurile jucate de indivizi se apreciaza in functie de
capitalul de tinut si in special de cantitatea si calitatea consumului care delimiteaza un cetatean de altul.
Geneza in R.M.
Temelia economica a societatii economia de piata sa institutionalize gratie mai multor legi: Conceptia trecerii la economia de piata, Lege cu privire
la proprietate, Lege cu privire la privatizare.
1. economia de piata se plaseaza stability in categoria tarilor cu economie ,, in mare parte nelibera si mentine indicile libertatii economice la
nivel foarte redus specific statelor autoritare. Ca effect societatea civila din moldova nu are o caliatate fundamentala exitenta unui proprietar deplin
cu un nivel decent al veniturilor, fapt care face cetateanul dependent de stat.
2. clasa de mijloc este foarte firava. Privatizarea sa realizat incorrect, sa distantat substantial nivelul de venituri, in Moldova nucleul clasei de
mijloc este de aproximativ 7-8%. Clasa de mijloc este foarte restrinsa ca arie, care reprezinta 70-80% din populatie.
3. Statul de drept este fragil, justitia este subordonata politic,legislatia este fregvent violate de actorii politici si sociali.
4. Capitalul social din Moldova este foarte slab structurat.
5. Spatiul public slab cristalizat avem un spatiu mediatic autoritar,respectiv aproape lipseste spatiul public.
6. Cultura politica este una preponderent autoritara,fragmentara, cu puternice elemente parohiale si de supusenie, care nu favorizeaza evolutia
dinamica a societatii civile.

24. Functiile grupurilor de interes si clasificarea lor.

Majoritatea grupurilor de interes au doua functii de baza- mobilizarea opiniei oublice in spatele politicii.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Functia de reprezentare
In organelorde putere despre prob cu care se confrunta grupurile;
Influienta puterii politice;
Functia de participare
Functia de socializare
Functia de stabilire a agendei;
Functia de monitorizare a programelor.

Grupurile de interese pot fi clasificate dupa mai multe sfere:

1)

Dupa sfera de activitate:

a. Economice
b. Sociale
c. Socio-culturale
d. Din sfera politica.

2) dupa vointa de asociere:

a.
b.

binevole
involuntare.

3) dupa criteriul valoric:

a.
b.

economice
cu valori nemateriale.

4) dupa aria de influienta

a.
b.

Nationale
Regionale.

25. Notiunea de partid politic. Evolutia istorica a partidului.Structura si functia.

Partidele (lat cuvint pars-particica,partire, a diviza)politice sint actorii principalii ai procesului politic, formeaza guvernul, rezolva problemele sociale
majore. Partidul este o organizatie relatuv durabila, formata din personae care impartasesc aceia conceptie ideologica, actioneaza in vederea cuceririi
puterii si a aplicarii programului propriru in politica externa si interna.
Structura partidului- partidul are 2 niveluri
1. Nivelul orgational care include institutiile, organizatiile partidului

Liderul partidului: la comunisti- Secretar General, la fascisti-Fuhrer,Duce,la social-democrati,luberale si conservatori-presedinte.

Congresul este organ legislative supreme- care stabileste strategia generala a partidului, allege presedintele partidului.

Comisia de revizie si control vegheaza cheltuielile partidului.

2.nivelul social se constituie din:

militanti sau activisti-sunt membrii partidului si participa activ in toate activitatile:mitinguri, companii electorale sedinte si congrese.

Aderenti- sunt membri pasivi ai partidului sivoteza partidul la alegere.

Simpatizanti- nu sunt membri de partid, dar voteaza cu acest partid la alegere

Functiile partidului

Articulare intereselor- consta in depestrea diverselor intereseexistente in societate,

Agregarea intereslor- transformarea intereselor in programe ploitice.

Acapararea si realizare puterii

Selectarea elitelor la functiile statale.

Socializarea politica

Formarea ideologiei si a cursului politic.

26. Tipologia partidelor politice.

Se impart in:
a) electorale - nu au nici o ideologie , oporind doar cu niste lozinci electorale cu scopul de a atrage masele
b) carismatice unesc membrii sai in jurul unui lier puternic
c) ideologice sau conceptuale sunt partidele care activeaza in baza unui program ideologic.
Dupa temperamental politic sunt:

revolutionare care incearca sa modifice radical sistemul politic extern

reformiste care propun modificarea treptata a sistemului politic extern

conservatoire care pledeaza pentru pastrarea sistemului politc extern

reactionare care propun intoarcerea la trecut

Dupa criteriul de clasa partidele sunt:muncitiresti-taranesti-bergheze-feudale-aristocratice

demodat,poate fi utilizat pentru tarile lumii .

si intelectuale. Acest criteriu Marxist este relativ

Dupa disciplina interna vom deosebi

1.Partidele cu disciplina rigida
2.Partidele cu disciplina slaba
Dupa pozitia pe esichierul politic:
1. partidele de dreapta
2. partidele de stnga
3. partiede de centru
4. partide extremiste
Dupa rolul realizat in cadrul sistemelor politice:
1. partid de guvernare
2. partid de opozitie
29. Liderismul politic, esenta, functiile si trasaturile.
Notiunea de lider provine de la termenul englez leader ce desemneaza conducator, cel ce indica drumul. Notiunea de lider include multiple
semnificatii: Individul care, datorita unor calitati personale deosebite, detine pozitii de frunte in anumite sfere sociale: lider de box etc, persoana
carei un grup sau o comunitate ii incredinteaza dreptul de a lua decizii mai importante. Inrudita cu notiunea de lider este notiunea de liderism, prin
care se subintelege mecanismul interactiunii liderului cu sustinatorii lu, sau procesul de exercitare a influientei si puterii asupra celorlalti. Liderul
persoana ce se caracterizeaza prin influienta sa asupra aparatului de partid si capacitatea de a realiza functii guvernamentale importante.
Liderismul repre pozitia sau functia detinuta de subiect in structurile de conducere a societatii, care-I permit adoptarea deciziilor vitale ce afecteaza
interesele unor grupuri sociale mari. Un liderism de success este atunci cind sunt prezente calitati ca: inteligenta, simtul umorului, exterior
prezentabil, vorbire fluienta, sunt ft motivate, plini de energie, capacitatea de asi asuma responsabilitati.
Functiile liderului politic: integrarea societatii si organizarea maselor, formularea si adoptarea deciziilor politice optime, comunicarea puterii cu
masele, perfectionarea sistemului politic.

30. Tipologia liderilor politici.

Problema tipologiei lederismului totdeauna a prezentat interes. La baza clasificarii fenomenului au fost utilizate diferite criteria:
1.
2.
3.
4.
5.

Liderul traditional (monarhul)- se bazeaza pe credinta in sfitenia si vesnicia traditiilor.

Liderul birocratic (presedintele)- liderism legal, bazat pe legalitatea ordinii existente.
Liderul carismatic (conducatorul maselor)- se bazeaza pe credinta in capacitatile exclusive ale conducatorului care dispune de
charisma, haruri divine. Puterea carismatica apare atunci societatea trece prin situatii de criza.
Lider autoritar este autocrat in adoptarea hotaririlor.
Lider orientat spre scop- specializat in formularea sugestiilor.

31. Elita politica, notiune si abordari teoretice.

Notiunea de elita provine de la cuvintul latinelegeri- a alege. In limbajul cotidian, notiunea are o raspindire larga in diferite domenii. Majoritatea
abordarilor prinvind fenomenului elitei politice pot fi reduse la doua: valorica si structural-functionala. Reprezentatii abordarii valoricesustin
caelita repre perrs care se deosebesc prin superioritaea intelectuala, morala. Reprezentantii abordarii structural-functionale considera ca elita
repre indivizii care se afla in structurile de decizie ale puterii. In present conceptual de elitaeste adeseori substituit de asa termini ca elit
conducatoare, patura conducatoare. Elita este un grup minoritar de oameni, neomogen, priveligiat, care detine pirghii de influienta asupra
societatii: ministry, presedinti, spicher, consilieri politici si deputati. Trasaturile: un grup relative mic, un statut social inalt, capacitate
organizatorice si talent, determina cursul politic al statlui. Functiile:

1.
2.
3.
4.
5.

Functia strategica- determinarea programuluipolitic de activitate;

Functia comunicativa- aptitudini de a comunica cu grupuri mari de oameni;
Functia integrative- consta in asigurarea stabilitatii societatii;
Functia organizatorica- capacitatea de mobiliza si organizarea maselor;
Functia de formare a aparatului de conducere- inaintarea liderilor politici.

32. Tipologia elitelor politice si sistemelor de selectare.

In literature de specialitate, elitele sunt clasificate dupa mai multe criteria
Dupa atitudinea fata de putere:

Elita guvernatoare- exercita in mod direct puterea;

Elita de opozitie.

Dupa interese:

Profesionala
Etnica
Religioasa
Militara
Economica
Culturala.

In viata politica, sunt utilizate doua sisteme de selectare: sistemul antreprenorial si cel al ghildelor. Sistemul antreprenorial- permite selectarea
membrilor elitei in dependent de calitati personale, are un nr redus de cerinte, calitatile personale sunt prioritare. La baza selectariinu se pune
competenta profesionala a candidatului, ci calitatea reprezentatului. Sistemul ghildelor( notiune imprumutata de la comercianti). Sistemul
presupune urcarea treptata a candidatului la putere. Caracterul inchis, selectarea pretedentilor pt functii superioare, exclude conflictele din cadrul
elitei. Este specific pt tarile democrate.

33. Elita politica din RM: evolutie si starea actuala.

In fosta URSS elita politica o constituie nomenclatura, adica cadrele superioare din conducere de toate nivelurile. Desemnarea in postul de
conducere nu cerea de la individ calitati exceptionale,conta doar provinienta sociala. Ca si majoritatea republicilor din URSS, elita conducatoare
din Moldova, in anii 1985-1991, era compusa din cinci grupuride baza:

Nomeclatura de partid si de stat;

Nomeclatura economica;
Intelectualitatea creative priveligiata;
Capii lumii interlope;
Comandatii militara, ultimii avind influienta sesizabila in Transnistria.

Prevalarea numerica a moldovenilor in nomenclatura de partid esra acompaniata si de influienta crescinda a intelectualitatii creative. Perpetuarea
nomenclaturii la putere in RM se datoreaza si lipsei de experinta politica a unor segmente elitare, lipsa cunostinttelor manageriale pe care de
detineanuoa elita. La etapa actuala putem evidentia urmatoarele grupuri elitare care formeaza elita conductoare in RM.
Structura elitei politice din R.M etapa actuala
La etapa actuala, putem evidentia urmatoarele grupuri elitare care formeaza elita conducatoare in R.M.:

elita de provenienta nomenclaturista\comunista(Voronin, Snegur)

elita de provenienta umanitara(Rosca, Ghimpu)

elita de provenienta economica(Filat, Strelet )

elita de provenienta tehnocrata(Leanca, Lupu)

oligarhii- reprezinta indivizii cu resurse financiare importante care au pozitii dominante in business, detin mass-media, partide politice si
influenta asupra puterii. Accesul la putere le permite sa detina resurse fabuloase.(Plahotniuc, Oleg Voronin)

34. Conceptul de etnie, poporatie, natiune, minoritatea nationala.

Etnia este o grupare de indivizi care au aceeasi originine si o traditie culturala comuna. Unii cercetatori completeaza definitia, afirmind ca etnia
(din greaca etnos-popor) repre o comunitate stabile de oameni, constituita ostoric pe un anumiit teritoriu, care poseda particularitati generale si
relative stabile de limba, cultura, mod de viata. Se cunosc doua forme ele etnosului: organismal etno-social( tribul, poporatie, natiune), etnicostotalitatea indivizilor care constiientizeaza apartenenta lor.
Poporatia- este o forma de comunitate culturala, lingvistica, teritoriala, economica, specifica perioadei antice si miedevale, in plan istoric.
Poporatia nu este o simpla uniune de triburi, ci o organizare comunitara calitativ noua a oamenilor. Poporatia exista si azi doar ca in tarile
subdezvoltate.
Natiunea este o comunitate de oameni democratica, care se grupeaza in jurul unui etnos ce poseda o limba nationala ca mijloc de comunicare,
lipsita uneosri de spatiu propriu, care are o cultura ce reprezinta o simbioza organiza a etniilor integrate si isi constientizeaza comunitatea
trecutului, prezentului, viitorului. Natiunea este o comunitate umana, membrii careia sunt uniiti prin legaturi material(teritoriu, stat, interese
economice commune) si spiritual (traditie, istorie, cultura) si au constiinta ca formeaza o entitate.
Minoritate nationala este natiunea care se afla pe teritoriul statal strain. De obicei, minoritatile isi au ziarele, cartile nationale, dar literatura de
baza o citesc in limba natiuni majoritare, la fel se realizeaza si educatia. Natiunea estte un produs al nationalismului. Nationalismul este o ideologie
si politica de preamarire a proprieinatiuni, promovarea valorilor nationale.

35.Problema i politica naional sfer specific a relaiilor sociale.

Totalitatea problemelor cu care se confrunta un anumit popor, intr-o anumita etapa istorica(problema migratiei, demnitatii nationale).
Nationalismul este o ideologie care promoveaza valorile nationale: istoria, obiceiuri si traditii.El poate fi de 2 tipuri:
politic- pleteaza pu un stat national, drepturi nationale;
etnic- puritatea singelui, a traditiilor, xenofobie(ura fata de straini.)
Cauzele sociale ale aparitiei nationalismului:
1.Rezistenta grupurilor traditionale era amenintata de ansamblul modernitatii, clasele noi si netraditionale se dezvoltau rapid in societatile urbane
ale tarilor dezvoltate;
2.Migratiile masive. Nationalismul apare in situatia in care este amenintat grupul etnic autohton;
3.Crizele sociale. Nemultumirile maselor sunt coagulate de elitele conducatoare care declansau conflictele etnopolitice.
Nationalismul poate usor degenera in sovinism. Sovinismul este o forma de nationalism de pe pozitiile natiei mari si puternice. Daca nationalismul
poate fi ofensiv cit si defensiv- sovinismul este doar ofensiv. Nationalismul proslaveste propria natiune sovinismul dispretuieste alte popoare.
Nationalismul este o incercare de a intari barierele nationale sovinismul are tendinta de a inabusi celelalte natiuni.

36. Procesele entice in lumea contemporana.

Procesele de transformare si evolutie etnica continua, ceaza structure entice complexe in majoritatea statelor lumii. Dupa o component etnica exista
trei grupuri de tari:
1.
2.
3.

Unitare- unde prevaleaza o etnie( Franta, Germania, Rominia)

Bivalente- doua etnii de baza ( Afganistan, Pakistan, Iran)
Polietnice- nu prevaleaza nici o etnie( Iugoslavia, fosta URSS, Filipine)

Procesul de aparitie a unor noi etnii si comunitati nationale e in continuare desfasurare. Globalizarea, deficitul resurselor, democratizarea fiind
adesea un catalizator in plus pt emergent diferitor discursuri nationalize. Procesele de transformare etnica sunt in plina desfasurare.Toate aceste
schimbari au dus la aparitia unor natiuni modern datorita globalizarii

37. Structura etnica si particularitatile relatiilor entice in RM.

La etapa actuala RM se confrunta cu citeva problem cu citeva problem grave de ordin national. Pe de o parte, asistam la lipsa unei idei nationale
care ar uni intreaga populatie a republicii, pe de alta parte, exista o puternica scindare a constiintei nationale atit la nivel de elita, cit si la nivel de
mase. Situatia interetnica din repubilca ramine si astazi tensionata, in pofida unor progrese visible atinse in sferea aceasta. In RM structura etnica
este ft pestrita, populatia majoritara o costituie moldovenii, romanii, ucrainenii, rusi, gagauzi.
La nivelul elitelor politice avem citeva curente care interpreteaza diferit esenta problemei nationale. Promordialistii sau adeptii natiunii etnice in
Moldova se impart in 2 mari grupuri:
1.Unionistii-(sint reprezentanti de PL, PNL, PNR)acestia considera ca limba vorbita de populatia majoritara a tarii este romina si respectiv
natiunea este romina.
2.moldovenisti (PCRM, PSRM)-care considera ca moldovenii nu sunt doar un grup atnic aparte, dar formeaza si o natiune aparte, care vorbeste
limba modoveneasca. Argumentele sint simple: moldovenii au markeri sau identificatori nationali propriul stat, recunoscut international. Or,
statul este elementul si trasatura fundamentala a natiunii. In plus moldovenii au constiinta nationala, exprimata prin recensamintul din 2005, in care
75% populatiei isi zic ca sunt moldoveni

38. Alegeri: functii, principii, obiective.

Alegerile constituieprocedura de formare a organelor puterii si a conducerii cu ajutorul exprimarii vointei politice a cetatenilor, respectind anumite
reguli ale sistemului electoral. Rolul alegerilor nu se limiteaza la simpla ipostaza de izvor al puterii, ci si de reprezentarea intereselor diferitor
grupuri sociale. La alegerile generale au dreptul sa participle toti cetatenii. Rolul principal al alegerilor democretice e sa reflecte opiniile si
cerintele cetatenilor, sa asigure prezenta principalelor grupuri sociale in organelle puterii, la fel, sa formeze o conducere eficienta.
Principiile generale a organizarii alegerilor: libertatea alegirilor, existent candidaturilor alternative, competia electorala, periodicitatea si
regularitatea alegerilor, egalitatea posibilitatilor partidelor politice si candidatilor.
Eficienta alegirilor depinde de un sir de factori: economici, sociali, morali, psihologici, politici.
Principiie votului democratic
Generalitatea. Toti cetatenii, indiferent de rasa, gen, nationalitate au dreptul sa participe activ sau pasiv la alegeri. Generaitatea e limitata de citeva
cazuri: se permite participarea la vot a persoanelor care au atins majoratul, se interzice participarea la vot a persoanelor private de libertate.
Egalitatea. Fiecare cetatean are dreptul doar la un vot .
Votul secret. Decizia alegatorului nu trebuie sa fie nimanui cunoscuta, ceea ce asigura libertatea alegatorului, siguranta cetatenior.
Votarea directa. Alegatorul poate vota un candidat anume la functia electiva. Votul democratic ar trebui sa fie universal, liber, egal, direct, secret
si semnificativ.

39. Campania electorala: concept, etape, tehnologii, strategii.

Strategia electorala repre viziunea generala asupra campaniei, in care se stabilesc actiunile preconizate pt atingerea scopului principal. Campania
electorala se desfasara in trei etape: etapa preparatorie- in care are loc analiza electoratului, etapa de baza- inaintarea si inregistrarea
candidatului, etapa finala- asigura iesirea din campania electorala a partidului. Strategii- intilniri cu alegatorii, agitatia verbal, foile volante,
brosurile, calendarele, publicitate vizuala( afise, panouri, banere), ziarul campaniei electorale, organizarea evenimentelor, internetul si contactele
telefonice, zvonurile, bancurile, Campania mediatica. Dupa strategiile utilizate voi numi si tehnologii murdare, pure si contra-tehnologiile.

40. Sistemul politic esen, structur, mecanismul de funcionare.

Sistemul politic- reprezinta totalitatea raporturilor intre institutiile statale si neguvernamentale, care indeplinesc functii politice concrete de aparare
si armonizare a intereselor unor grupuri sociale si clase.
Subsistemul institutional- include principalele institutii politice si interactiunile intre ele.
Subsistemul normativ uneste normele, traditiile, obiceiurile , principiile morale care regleaza si determina viata politica a societatii.
Subsistemul cultural este constituit din valorile, miturile, simbolurile, atitudinile, idealurile politice existente in societate, modelele de
comportament politic.
Subsistemul comunicational discursurile liderilor politici, lozincile politice, interactiunile intre institutiile politice si mass- media, modele de
comunicare si interactiune intre elementele sistemului politic.(conferinte de presa, interviu)
Subsistemul functional- reflecta latura functionala a sistemului politic, acele metode utilizate de sistemul politic in procesul de realizare a
conducerii, adica regimul politic.(regimul politic)
Sistemele politice pot fi de diferite tipuri:
Dupa nivelul libertatilor cetatenesti: democratice, autoritare, totalitare;
Dupa nivelul de deschidere spre exterior: inchise, deschise;
Dupa nivelul culturii politice: anglo-americane, euro-continentale, totalitare, patriarhale( preindustriale) si partial industriale.

Doctrina politica- reprezinta un system de idei, teze, principia sau conceptii mai mult sau mai putin argumentate si prezentate in modalitati diverse
cu privire la realitatea politica.
Functiile doctrinelor:
1
Mobilizare/ orientarea cetatenilor p- indeplinirea unor sarcini;
2
Justifica anumite actiuni a unor politicieni sau a unor comunitati umane;
3
Propune valori si programe de actiune;
4
Propune alternative de conducere a statului.
Trasaturile doctrinelor politice:
Nici o doctrina nu are caracter de universalitate
Intre fundamentarea teoretica si aplicarea practica exista diferente, mergindu-se uneori la variante doctrinale;
Intre diferite doctrine politice exista un transfer de teze.
Clasificare doctrinelor politice:
1
Democratice si nedemocratice
2
Progresiste si neprogresiste.
41. Sistemele electorale: tipuri, particularitati,avantaje.
In prezent exista urmatoarele tipuri de sisteme electorale: majoritar ( patidul trebuie sa obtina majoritatea voturilor de pe teritoriul districtului),
proportional( se prezinta a fi mai democratic, in acest sisem nu se perde niciun vot, fiecare influienteaza continutul organului electoral), mixt
( multe state tind sa foloseasca la maximum avantajele fiecarui system electoral in parte sis a diminueze neajunsurile prin mixaj), consensual
( alegatorii voteaza nu numai pt un candidat, ci pt toti candidatii si aranjeaza lista lor dupa prpriul gust).
42.Noiune de politic mondial. Ordine politic mondial. Esena i caracterul lumii contemporane.
Politica mondiala- reprezinta activitatea subiectilor internationali orientata spre rezolvarea problemelor globale, asigurarea securitatii nationale,
stabilirea unei ordini mondiale.
Ordine politica mondiala- un ansamblu de principii practice, procese, care stau la baza relatiilor dintre subiectii dreptului international si care
asigura coegzistenta pasnica, armonizarea intereselor internationale si a comunitatii mondiale.
Esenta politicii mondiale:
Abordarea pragmatismului politic politica mondiala este determinata de interes national. In masura fortei pe care o poseda, statul lupta pentru
putere/ influenta in lume.
Abordarea biologica- politica mondiala este determinata de instinctul de supravietuire si a dorintei de asi extinde dominatia asupra altui stat.
Abordarea marxista- la baza relatiilor internationale sta lupta contrariilor (contradictii dintre state dezvoltate si slab dezvoltate).

43. Relatiile international: tipuri si niveluri.

Relatiile internationalesunt totalitatea legaturilor economice, politice, culturale, juridice, militare ale statelor, organizatiilor neguvernamentale si a
intreprinderilor pe arena mondiala. In cadrul sistemului, relatiile dintre state repre o structura complexa, formata din multitudinea actorilor politice
de pe arena international. De obicei, se vorbeste despre astfel de forme ale relatiilor mondiale: colaborarea, concurenta, neutralitatea.
Formele si tipurile relatiilor international:
Dupa forma de activitae, relatiile international se pot materializa in:

Relatii politice
Relatii economice
Relatii militaro-strategice
Relatii culturale

Dupa modul de producer- RI sunt determinate de sistemul relatiior economice existente in diferite perioade:

Sclavagiste
Feudale
Capitaliste
Socialiste

46. Cultura politica- notiune si elemente caracteristice: simbolurile, miturile politice, traditiile politice.
Termenul de cultura politica a fost introdus ai anilor 60 Cultura politica reprezinta, in viziunea lui Almond, reteaua orientarilor, atitudinilor,
valorilor, convingerilor prin care individual se raporteaza la sistemul politic. Cultura politica este sistemul politic interiorizat de indivizi in

cunostinte, sentimente si evaluari ale populatiei sale. Cultura politica se refera si la stilul politic, la modelele comportamentale insusite si transmise
social-politice, la limbajul politic folosit. Elementele culturii politice sunt: elemente material, institutionale ( forma statului, simbolurile politice),
componentele nemateriale ale culturii(mitul, traditia).
Simbolurile politice- sunt semen, obiecte, imagini care evoca altceva decit este realitatea.
Mitul- mitul politic este o deformare, sau o interpretare eronata, a realitatii.
Traditia este o altacomponenta esentiala a culturii politice, ft rar , codificata in anumite norme scrise sau legi.
Traditia politica moldoveneasca are urmatoarele elemente specific:

Traditia centralismului politic- in Moldova, puterea economica, proprietatea depindeau de aflarea individual spre factorii
externi care ar solutiona problemele celui ce e la putere.
Orientarea spre factorii externi care ar solution problemele interne.
Lipsa unei continuitati politice interne la nivelul elitei politice.
Orientarea spre solutionarea rapida, favorabila a problemelor in societate.

47. Tipologia culturii politice. Cultura politica in RM.

Prima tipologizare a culturii politice, devenita clasica, a fost cea a politologilor americani. Aceasta clasificare consta in plasarea culturilor intr-o
ierarhie stricta in fruntea careia, se afla modelul american:

Cultura patriarhala. Specificul de baza al ei este lipsa interesului in societate vizavi de sistemul politic.
Cultura de supusenie. Indivizii au cunostinte despre sistemul politic, dar nu participa in sistemul politic.
Cultura politica participative. Individual detine cunostinte profund despre sistemul politica dar participa active la viata politica.
Cultura european-continentala. Se caracterizeza prin existent mai multor subculturi politice.
Cultura politica civica. Cunostinte profunde despre sistemul politic, interesul manifestat fata de politica.

Cultura politica din RM are urmatoarele trasaturi: caracterul fragmentar, lipsa consensului si culturii omogene. In RM atestam existent unor
grupuri cu orientari politice necoincidente, propriile valori, autonomie sporita fata de cultura dominant. In Moldova avem o constiinta de tranzitie,
specificul careia se constituie de criza de valori, excluderea majoritatii populatiei din procesele politice, raspindirea larga a conceptiei egalitariste.