I.Subiectul:Obiectul de studiu al politologiei.

1.Identificați obiectul de studiu al politologiei.

Ca obiect de studiu al politologiei este considerată politica ca subsistem al sistemului

social global. Politica o putem urmări ca mod de organizare şi conducere a comunităţilor
umane globale, ca acţiune politică manifestată în relaţiile între clasele şi categoriile
sociale, între acestea şi instituţiile politice, relaţii care se pot manifesta în direcţia luptei
pentru obţinerea puterii politice.Obiectul politologiei îl constituie sfera politică a vieții
sociale.Într-un sens larg,obiectul politologiei îl reprezintă cerecetările politicii ca un
fenomen public integru,ca manifestare a legăturilor și relațiilor lor interne și externe,ca
determinare a legităților de bază a dezvoltării politice.Într-un sens restrîns ,obiectul
politologiei îl constituie legitățile de formare și dezvoltarea a puterii politice,formele și
metodele funcționării ei într-o societate de stat organizată. În linii generale putem
afirma, că obiectul politologiei sunt faptele, fenomenele, procesele care în integritatea
lor formează realitatea politică.Obiectul politologiei este totalitatea fenomenelor,
evenimentelor, proceselor, organizaţiilor care pot fi supuse observării în sfera
economică, socială, spirituală a societăţii și care sunt nemijlocit antrenate în relaţiile
politice sau au vreo atitudine faţă de domeniul politicului.

2.Determinați etapele constituirii și evoluției politologiei ca știință.

Politologia ca ştiinţă a apărut şi s-a dezvoltat pe măsura evidenţierii tot ma iaccentuate

a politicului în viaţa socială şi a dezvoltării celorlalte ştiinţe despre societate.

1. perioada antichităţii- apariţia elementelor constituiente ale gîndirii politice

2. perioada feudală- dominaţia fenomenului religios asupra celui politic
3. perioada Renaşterii – punerea bazelor politologiei ca ştiinţă politică modernă, prin
lucrarea elaborată de Nicollo Machiavelli „Principele” 1513.
4. epoca Modernă – se lărgeşte sfera de cuprindere a cunoştinţelor politice
5. perioada contemporană- politologia cunoaşte o largă dezvoltare şi se conturează
ca ştiinţă socio-umană distinctă.
Individualizarea politologiei ca ştiinţă a început la mij sec XIX.
Emanciparea ştiinţei politice a avut loc în 2 etape:

I. mij sec XIX, vizează separarea politologiei împreună cu sociologia de restul

ştiinţelor socio-umane
II. sf sec XIX separarea ştiinţei politice de sociologie, formarea ca ştiinţă în sensul
actual cu domeniul de interes şi de studiu marcat.
Politologia, ca stiinta, a aparut si s-a dezvoltat pe masura evidentierii tot mai pregnante
a politicului în viata sociala si a dezvoltarii celorlalte stiinte despre societate. Aceste
împrejurari au facut ca politologia sa nu apara de la început ca o stiinta distincta în
raport cu alte stiinte sociale si, în mod deosebit, cu alte stiinte politice. De aceea, o
perioada îndelungata de timp, politologia se regaseste sub denumirea de stiinta politicii
sau ca parti ale altor stiinte.

3.Estimați rolul politologiei în Republica Moldova.

Este evident faptul că în Republica Moldova știinţa politică este destul de tânără, se
află la etapa de constituire a ei.Și evident putem evidenţia direcţiile principale ce
confirmă încetăţenirea statutului social în comunitatea știinţifică a politologiei în
Republica Moldova după proclamarea independenţei sale la 27 august 1991.În aspect
intelectual, instituţional, cultural putem spune, că politologia în Republica Moldova
este recunoscută ca disciplină știinţifică și de studiu cu obiectul și problematica sa. Și-a
ocupat locul său destoinic în comunitatea știinţifică a ţării. Este inclusă în programele
de studii în școala superioară ce contribuie la răspândirea cunoștinţelor politice,
socializarea politică a cetăţenilor, formarea culturii democratice politice, dezvoltarea
activismului politic etc. Au fost create două centre știinţifice de cercetare în domeniul
știinţei politice în cadrul Istitutului de Filozofie, Sociologie și Știinţe Politice al
Academiei de Știinţe a Moldovei și al Universitaţii de Stat din Moldova. În Moldova s-a
constituit o structură eficientă de pregătire a cadrelor în domeniul politologiei,
relaţiilor internaţionale și administraţiei publice. În Republica Moldova se editează
literatură diversă ce ţine de domeniul disciplinei. Datorită celor relatate anterior,se
evidențiază rolul politologiei în Republica Moldova,care este extrem de esenția și care
justifică ideea unui viitor mai bun.

2.Subiectul:Fucțiile politologiei:

1.Determinați funcțiile de bază ale politologiei

Știința politică îndeplinește în societate un șir de funcții sociale importante.Realizarea

eficace a acestor funcții contribuie la dezvoltarea stabilă a societății,la stabilirea păcii
civile și a consensului social.
Ştiinţa politică realizează o serie de funcţii.
 Cognitivă- cunoaşterea şi interpretarea realităţii politice în mod obiectiv
 Normativ-aplicativă – căile, mijloacele privind organizarea şi conducerea politică cît
mai eficientă a societăţii
 Axiologică – crearea unor noi valori politice care vor crea şi fundamenta cultura
politică
 Funcţia prospectivă – materializează funcţiile explicative şi cognitive ale st. Politic,
previziunea constituie baza pentru orientarea eficientă a activităţii politice
 Funcţia praxiologică –oferă soluţii (aplicative) pentru îmbunătăţirea sistemului
politic, modele alternative de dezvoltare social-politică pentru
reformarea/transformarea radicală a s.p.
 Funcţia educativ-civică şi patriotică.
Politologia se află în relaţii de comunitate şi interacţiune cu alte ştiinţe sociale: istoria,
filosofia, economia, relaţie ce decurge din faptul că toate aceste ştiinţe au drept obiect
de studiu societatea.

2.Comparați funcția teoretico-prospectivă cu cea normativ-axiologică

Funcţia teoretico-prospectivă exprimă capacitatea ştiinţei politice de a

prevedea posibilele evoluţii ale p roc e se l o r p ol i t i c e . E a e st e v a l a b i l ă
p e n t ru
i nt e rv a l e sc u rt e d e t i m p , d e mi c ă a m p l i t u d i n e şi d e p i n d e d e c a l i
tatea analizelor teoretice şi de performanţele ei explic
ative.
P e c î n d f u n c ţ i a n o r m a t i v - axiologică derivă din necesitatea
raportării la o tablă de valori, a realizării unei analize critice ş i c h i a r a
propunerii unor noi valori. Prognoza politică se face în
n u m e l e u n u i s i s t e m d e valori, implică formularea unor judecăţi de
valoare şi o anumită ierarhizare a faptelor politice,se formulează reguli şi
principii pentru comportamentul politic, pentru acţiunea politică, anumite
propoziţii ale ştiinţei politice se convertesc în norme.

3.Proiectați prin funcția de pronosticare dezvoltarea procesului politic din Republica

Moldova.

Efectuînd o proiectare prin funcția de pronosticare referitor la dezvoltarea procesului

politic din Republica Moldova,în opinia mea dezvoltarea proces politic trebuie să fie
bazat pe concursul ideilor și a capacităților oamenilor, nu să fie substituit prin
bani,deoarece cu toții ne dorim să avem un proces politic bazat pe concursul ideilor și a
capacităților oamenilor, nu să fie substituit prin bani. Atunci cînd procesul politic are la
bază banii sau oricare alt tip de influențe, sigur lucrul ăsta nu doar trebuie să fie
constatat, dar trebuie să fie și remediat. Un proces politic autentic într-o societate
democratică are la bază implicarea a tot ce înseamnă capacitate şi valoare.Astfel în R.M
procesul politic va evolua și progresa considerabil,vizualizînd calea prosperă a marilor
realizări atît din punct de vedere spiritual cît și material.

3.Subiectul:Concepțiile principale în definirea politologiei:

1.Expuneți domeniul științei politice

Definirea obiectului unei stiinte in general si, in mod deosebit, al unei stiinte sociale este
o problema complexa care impune precizarea mai multor elemente, precum: domeniul
distinct pe care il studiaza si din ce unghi de vedere; categoriile, procesele sociale si
legile specifice; locul stiintei respective in sistemul stiintelor sociale, in general, si in
cadrul sistemului stiintelor din domeniul de activitate respectiv.
Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global.
2.Deosebiți concepția ,,Politologia-știința despre putere,, de concepția ,,Politologia-
știința despre sistemul politic

-Comparînd aceste două concepții constatăm că în esență se aseamănă,însă vizavi de

aceasta între ele există și cîteva deosebiri.Pornind de la concepția ,,Politologia-știința
despre putere,, rezultă că politologia este știința despre structura,distribuirea și
realizarea puterii în societatea politică,realizată prin interacțiunea instituțiilor puterii
publice,a societății și a indivizilor. Este o orientare destul de raspandita in cadrul
gandirii politice contemporane, atat nord americane George Catalin, Harold Lasswel
cat si din Europa apuseana M. Duverger, R. d’Aron etc. Argumentul fundamental in
cazul acestei orientari este acela ca puterea constituie obiectivul oricarei actiuni politice,
ca aceasta se afla in centrul politicii. Si fata de aceasta orientare marea majoritate a
cercetatorilor si politologilor aduc contra argumente. Ca si statul si puterea politica este
doar o componenta a sistemului politic si nu politicul ca atare. In nici un caz, ea nu este
in masura sa acopere sistemul politic.
-Ceea ce privește de concepția ,,Politologia-știința despre sistemul politic,,aici
Domeniul politic se prezintă sub trei aspecte: sistem politic, acţiune politică şi gândire
politică, între acestea existând o strânsă interdependenţă. Politologia este o stiinta de
sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si politicii, a genezei, esentei proceselor,
legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia studiaza si explica
natura si 1esenta politicului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in
realitatea complexa. Ea nu este nici o pseudostiinta, asa cum o prezinta ideologul
francez Gaston Bouthaul sau un capitol teoretic al sociologiei ca la R. Aron. Evident ca
nici politologia nu este in masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea
este singura care o face de la nivel de ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere
este unica stiiinta din cadrul stiintelor politice capabila prin studiul ei, sa acopere
intreaga sfera de cercetare a politicului.

3.Evidențiați părțile negative ale concepției ,,Politologia-știința statului,,

Concepția ,,Politologia – știința statului,,este o orientare mai veche, ea fiind prezenta

inca dinainte de Montesquieu ea aducand in sustinerea sa urmatoarele argumente: -
insasi etimologia termenului de politologie polis-stat si logos-stiinta, adica stiinta care
are ca obiect de studiu statul, puterea si institutiile sale; - statul ar fi cea mai veche si
mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol central in sistemul politic, fapt
ce ar presupune de asemenea studiul acestuia de politologie.
O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai multi politologi care la randul lor
aduc contra argumente:
- termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul, continutul actual, ci el se
referea la politica, putere, conducere in general, iar statul era conceput si ca o
comunitate sociala, nu numai ca o institutie politica; - asa cum o dovedesc ultimele
cercetari statul nu este cea mai veche institutie politica a societatii, ea a fost precedata
de altele. Chiar daca este cea mai importanta institutie a sistemului politic, dar nu
unica, importanta ei decurge tocmai din existenta celorlalte si interactiunea cu
acestea; - statul este studiat si de alte stiinte cum ar fi cele economice, juridice,
filosofice fapt ce ne poate conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca
obiect de studiu statul; - politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare nejustificata
a obiectului acestei discipline. Importante elemente ale sistemului politic ca partidele
politice, puterea, spiritualitatea politica, norma, conduita si activitatea politica ar
ramane in afara obiectului sau de studiu.Astfel această concepție nu poate fi
considerată una aproape de adevăr în ceea ce privește studiul și apariția politologiei.

4.Subiectul:Politica ca fenomen social

1.Interpretați conceptul de politică ca fenomen social.

Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice a societatii, impus

de aceasta din necesitatea conducerii si administrarii rationale a activitatilor sociale, a
satisfacerii aspiratiilor si intereselor umane, în contextul unui sistem social aflat în
permanenta miscare, schimbare si transformare.

2.Determinați funcțiile,structura și nivelul de organizare a politicii.

Functiile politicii:#exprimarea ceor mai imp

interese ale tuturor grupurilor si paturilor
sociale#integrarea diverselor paturi sociale,realizarea,
sustinerea integritatii sociale#socializarea politica a
fiecarui individ in parte,dezvoltarea acestuia
a spirtului de activism social politic #dirijarea,
reglementarea proceselor sociale,asigurarea dialogului
civilizat dintre cetatean-stat,grup social-gr social etc.
#asigurarea dezv societatii in ansamblu si a fiecarui
individ in parte.
Structura politica:detine forma,continut si
process.Forma politica e structura organizational
(statull,partidele politice),precum si norme,legi,
ce confera stabilitate si ii permit sa regleze
comportamentul politic al cetatenilor.Continutul politic
se exprima in obiectivele si valorile ei,in motivatia
si mecanismele de adoptare a deciziilor politice,in
 problemele ce le solutioneaza.La ransul sau,procesul politic
isi gaseste reflectare in caracterul complex,multivectoral
si conflictual al activitatii politice,de manifestare si
realizare a relatiilor diferitor grupuri sociale,organizatii si indivizi.
Nivelul de organizare.Politica poate fi realizata la cateva
nivele: nivelul inferior-presupune solutionarea probelemelor
locale(conditiile de trai,transportul public,scoala,
universitate).Activitatea politica la acest nivel se
realizeaza in principal de indivizi,desi,o parte poate
fi realizata si de asociatii locale;nivelul regional-necesita
interventia din partea statului.Cel mai active politica
la acest nivel se realizeaza de grupuri si asociatii,
cointeresate in dezvoltarea economica a regiunii;
nivelul national-ocupa locul central in teoria politica,
fiind determinat de situatia statului ca fiind principa
l institutie de reprezentare a diversitatii resurselor
existente;nivelul international-principalii subiecti ai
activitatii politice se prezinta a fi statele suverane.

3.Evoluați rolul politicii în dezvoltarea societății moldovenești.

În 1905 se înfiinţează Societatea Moldovenească din Basarabia printre membrii fondatori

numărîndu-se protopopii I.Baltag, N.Laşcu, consilierul de stat C.Soare, avocatul
C.Kiriac, Al.Krupenskii ş. a.De-a lungul anilor societatea moldovenească s-a dezvoltat
considerabil prin intermediul politicii și nu numai.Rolul politicii pentru societate
moldovenească este motivat prin respectarea,orientarea, conducerea si păstrarea în stare
de functionare a societatii pentru îndeplinirea anumitor scopuri de interes
general;apararea societatii împotriva unor agresiuni posibile sau desfasurarea de relatii
politice, economice, culturale etc. reciproc avantajoase cu alte societati,etc... O condiţie
importantă a dezvoltării societăţii este concilierea civilă şi cooperarea diferitelor forţe
social-politice, dar şi consolidarea societăţii în ansamblu. Această conciliere este posibilă
numai în baza unui consens larg în societate, dar şi a ideilor şi valorilor primordiale. Iar
să genereze aceste sau alte interese, valori şi norme sînt în stare numai actorii socio-
politici maturizaţi şi/sau instituţiile politice de origine moldovenească, create de ei.În
primul rînd, astfel de subiecte sînt partidele politice şi organizaţiile, puterea politică în
general şi instituţiile puterii de stat. Anume de voinţa lor politică, dar şi de dorinţa lor în
mare măsură depinde eficienţa reformelor propuse şi realizate, sănătatea socială a
populaţiei şi reacţia lor la orice acţiuni ale statului.Pentru ca politica de stat să fie realizată
în interesul poporului este nevoie să se creeze condiţii necesare pentru ca cetăţenii să aibă
posibilitatea să se exprime, să transmită doleanţele şi propunerile sale inclusiv pînă la
nivelul conducerii ţării, să participe la elaborarea şi realizarea celor mai importante
proiecte naţionale. De aceea, dezvoltarea progresivă a Republicii Moldova necesită
formarea unor sisteme de contact ale statului cu societatea civilă şi, mai ales, cu partea
lui cea mai politizată, în mare parte cu partidele politice. În procesul de dezvoltare
politică, partidul în acelaşi timp, se prezintă ca o asociaţie voluntară a societăţii civile, o
structură a societăţii civile, dar şi ca subiect al relaţiilor cu puterea.
5.Subiectul:Puterea politică

1.Determinați esența puterii politice

Puterea politică constituie un subsistem al puterii sociale cu rol

determinant în reglarea şi funcţionarea vieţii sociale, ea reprezentând capacitatea
unor grupuri de oameni de a-şi impune voinţa în organizarea şi conducerea de ansamblu
a societăţii. Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice a societatii,
impus de aceasta din necesitatea conducerii si administrarii rationale a activitatilor
sociale, a satisfacerii aspiratiilor si intereselor umane, in contextul unui sistem social aflat
in permanenta miscare, schimbare si transformare. In acest scop, puterea politica a creat
un sistem de institutii statale si ne-statale, politice si ne-politice cu rolul de a asigura
functionalitatea sistemului social.
Puterea politica are rolul de a ordona si orienta evolutia sociala in raport cu directiile
miscarii sociale sau cu diverse momente de discontinuitate (revolutii, stari de tranzitie,
reforme). Puterea este proprie oricărei societati, fund o proprietate a relaţiilor sociale,
rezultat al conflictelor şi tensiunilor cu care se confruntă societatea umană, necesitând
găsirea unor metode şi forme de rezolvare a lor. Totodată puterii i se mai adaogă şi o
necesitate externă, dat fund faptul, că societatea are nevoie de a se proteja de pericolele
externe, reale sau potenţiate. Puterea se instituţionalizează în cele mai diverse domenii,
de aici şi o diversitate de expresii, care o identified putere politică, legislative,
economică, judecătorească etc. Puterea politică constituie capacitatea de a-i obliga pe
actorii unui sistem social dat să-şi Tndeplinească obligaţiunile pe care le impun obiectivele
colective.

2.Comparați manifestarea funcțiilor puterii politice

Pentru realizarea rolului său în societate puterea politică îndeplineşte mai multe
funcţii.Acestea au un rol și mod de manifestare diferit.
Prin urmare prin funcţia decizională este definită pr i n c i p a l a a c t i v i t a t e a u n e i
a u t o r i t ă ţ i p o l i t i ce ,c a r e c o n s t ă î n l u a r e a d e d e c i z i i . A c e s t e a s e t r a d u c
î n mo d o f i c i a l p r i n l e g i , d e c r e t e s a u r e g l e me n t ă r i . E l a b o r â n d ş i aplicând
asemenea hotărâri puterea politică îşi manifestă capacitatea de a arbitra între interese
antagoniste şi de a coordona multiplele dimensiuni ale vieţii în societate.
Funcția organizatorică constă în capacitatea puterii de a stabili formele
organizatorice cele mai adecvate şi de a mobiliza grupurile sociale pentru a
acţiona în conformitate cu programul adoptat.
Prin funcţia ideologică se efectuează propagarea valorilor programatice în
scopul atragerii de noi adepţi.
Funcţia coercitivă ,constă în aplicarea diferitor mijloace de constrângere pentru a
determina pe cetăţeni să acţioneze în conformitate cu deciziile adoptate.
Funcţia de control se urmăreşte modul în care linia stabilită este respectată şi a măsurilor
cese impun, conform legii.
Și funcţia de pregătire a specialiştilor este atribuită pentru organizarea
vieţii sociale în conformitate cuvoinţa puterii politice.
Prin intermediul acestor funcții are loc manifestarea puterii politice,care deși
diferă,scopul este același de a se afirma în societate.
3.Evoluați legitimarea puterii politice,raportînd-o la situația politică din R.Moldova.

Legitimarea puterii politice în Republica Moldova nu este nici pe departe una ideeală,nu
din considerentul că nu este corect elaborată,ci din motivul că societatea nu ține cont de
respectarea strictă a ei și uneori își exprimă neglijența de a contibui la vre-o
schimbare.Cu toții cunoaștem cum ar trebui să fie de fapt elaborată și respectată și ce
urmărește de fapt puterea politică. momentul actual puterea politică în R.M puterea
politica este axată pe :1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea
politica o are de a-si subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de
a le constitui drept instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul
de a lua si aplica decizii, de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte
puteri din interior, cat mai ales din exterior. Altfel spus puterea politica este suverana,
unica, indivizibila, exclusiva si inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea ii
asigura impunerea, randamentul si eficienta, elemente necesare oricarui act de
conducere a societatii. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nuclee ale
puterii.
4. Puterea politica in exercitarea atributiilor sale are un caracter relational si
asimetric.Infaptuirea puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi
parteneri: conducatorii sau conducerea si condusii si supunerea, adica aceia asupra
carora sa se impuna, sa se realizeze in interiorul ei. Relatia conducere-supunere, care
formeaza cele doua loturi ale puterii, se realizeaza: "intre cei care exercita puterea si
ceilalti membri ai grupului se stabileste o relatie specifica; ea consta in comunicarea si
executarea hotararilor… a comunica o hotarare pentru executare inseamna a conduce. A
raspunde acestei comunicari, efectuand actiunile curente prin hotarare, inseamna a te
supune"
6.Subiectul:Puterea ca fenomen

1.Relatați particularitățile caracteristice ale puterii

Privita prin prisma rolului pe care il detine in ansamblu vietii sociale,puterea constituie
un atribut social in afara caruia nu poate existaactivitate umana ordonata.Puterea eate
un fenomen social fundamental,care organizeaza sireglementeaza viata
sociala,fixand scopul activitatilor umane ,mijloacele pentru realizarea lor ,strategia
dupa care se actioneaza in acest sens.Trebuie mentionat ca puterea este in principal
un fenomen politic,fiindcea mai importanta componenta a institutiilor politice,fiind
folosita pentrumentinerea si consolidarea unei anumite ordinii sociale,pentru
aigurareafunctionarii unor institutii sociale

2.Stabiliți deosebirile între izvoarele și resursele puterii

Izvoarele și resursele puterii înfățișează o serie de asemănări,însă pe lîngă acest fapt

există între ele și deosebiri.Resursele puterii constă în acei oameni care ai dezvăluit și
cerectat esența lor .Resurse ale puterii” se referă nu numai la organele de stat, dar şi la
alţi subiecţi care acţionează în afara
structurilor statale, şi care evoluează ca purtători ai puterii politice în aria competenţei
lor. De aceea în compartimentul dat ne vom referi pe alocuri şi la forţele politice
neguvernamentale, care în activitatea lor politică uzitează diverse resurse politice
conform legislaţiei în vigoare. Menţionăm, de asemenea, că în paralel cu sintagma
„resurse ale puterii” este folosită sintagma „pîrghii ale puterii”, pe care unii autori o
consideră sinonimă cu prima, ceea ce ni se pare incorect. De menţionat că în politologie
şi sociologie s-au conturat cîteva clasificări ale resurselor puterii care nu numai diferă
între ele, dar şi converg pe unele poziţii. Conform celei mai răspîndite abordări
divizarea resurselor puterii apare în felul
următor: utilitare, coercitive şi normative
1)Resursele utilitare includ bunuri materiale şi sociale necesare pentru viaţa de toate
zilele. Acest gen de resurse este utilizat nu numai de forţele politice aflate la putere, dar
şi de cele care aspiră la ea: şi unele şi altele tind să vină sau să se menţină la putere prin
„cumpărarea” nu numai a unor politicieni aparte, dar şi a diverselor pături ale populaţiei
2)Resursele coercitive reprezintă mijloace foarte importante de asigurare a
securităţii naţionale, ordinii publice, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
3) Resursele normative includ mijloacele de influenţă asupra lumii interne, orientărilor
valorice, convingerilor, conştiinţei şi comportamentului omului. Subiectul puterii aplică
aceste mijloace pentru a-l predetermina pe obiectul puterii să-i accepte revendicările şi
să-i
realizeze obiectivele trasate.
4) Resursele economice presupun disponibilitatea mijloacelor materiale şi
financiare necesare pentru dezvoltarea economică şi asigurarea bunăstării poporului.
Izvoarele sunt acele surse din care se extrage informația,esența
puterii,textele,documentele,manualele...iar resursele sunt acei oameni care au contribuit
la acest proces....etc.
3.Analizați mijloacele de înfăptuire a puterii în Republica Moldova.

Puterea în R.M In raport cu celelalte forme ale puterii sociale, puterea politica are
urmatoarele trasaturi:
1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-si
subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le constitui drept
instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. Altfel spus puterea politica este suverana, unica, indivizibila, exclusiva si
inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. .
4. In societatile democratice, puterea politica se intemeiaza pe lege, pe drept. Ea
exprima si promoveaza vointa, aspiratiile interesele majoritatii cetatenilor. In societatile
totalitariste, fundamentarea pe lege este doar teoretica, in realitate ea este o incalcare a
legii sub toate formele si aspectele ei.

7.Subiectul: Legitimitatea și autoritatea puterii

1.Explicati categoriile de legitimitate și de autoritate a puterii.

Max Weber distinge trei tipuri-ideale
ale dominaţiei legitime (sau trei tipuri
de legitimitate): legitimitate tradiţională,
charismatică şi raţional-legală.
Dominaţia legitimă tradiţională Liderul
politic (monarhul, conducătorul, stăpânul)
este desemnat în acord cu regulile
tradiţionale (ritualurile tradiţionale) şi
este urmat datorită statutului său tradiţional.
Supunerea este faţă de persoana liderului.
Acţiunile liderului, legile promulgate sunt “
percepute”
drept legitime în măsura în care respectă
prescripţiile tradiţiei.
Legitimitatea charismatică: se bazează pe
devoţiunea faţă de capacităţile excepţionale
ale unei persoane (liderul) în virtutea
cărora acesta este perceput ca un personaj
 extraordinar dotat cu puteri şi calităţi
“supra-naturale”, supra-umane sau cel
puţin excepţionale. În cazul legitimităţii
charismatice, liderul trebuietrebuie să
dovedească în mod regulat aceste calităţi,
puteri etc
Legitimitatea raţional-legală se bazează
pe credinţa în legalitatea şi raţionalitatea legilor
promulgate ca şi pe îndreptăţirea celor
ce deţin poziţii de autoritate de a emite acte
legislative, norme, reguli (o ordine juridico-
politică). Supunerea nu este datorată
persoanelor din funcţiile conducătoare (liderilor)
ci unei ordini impersonale, o ordine
configurată de un sistem consistent
(necontradictoriu) de legi şi reguli abstracte
şi impersonale elaborate într-un proces
colectiv de luare a deciziei

Autoritatea politică este modalitatea concretă de manifestare a puterii politice,

capacitatea acesteia de a-şi impune voinţa în societate.

Autoritatea trebuie văzută sub două aspecte: al legitimităţii (îndreptăţirii) şi al

efectivităţii (existenţei de fapt).
Autoritatea este o relație care poate fi analizată cel puțin din două perspective:

 a celui care emite un ordin sau o comandă (persoană sau instituție)

 a celui ce receptează acest ordin.
Operaţionalizarea conceptului de putere introduce două noi concepte
corelative: autoritatea şilegitimitatea. Din perspectivă analitică, autoritatea se prezintă
ca o relaţie diferenţiată ce presupune un raport între posesorul autorităţii, subiectul
autorităţii şi domeniul autorităţii. Dacă posesorul autorităţii este specializat într-un
domeniu anume, el deţine o autoritate epistemică.

2.Demonstrați deosebirile dintre legitimitatea și autoritatea puterii și interacțiunea

dintre ele

Între legitimitate politică şi autoritate politică există o srânsă legătură: cu cât o putere
politică este mai legitimă, cu atât autoritatea sa politică este mai mare. Legitimitatea
reflectă modul în care o societate defineşte legalitatea unei guvernări şi dreptul sau
autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transformă puterea în autoritate.
Legitimitatea politica constituie un principiu conform caruia un sistem de guvernare, o
putere politica se exercita pe baza unui drept conferit de guvernati, de cetateni, pe baza
unor intelegeri legiferate. Prin aceasta cetatenii recunosc dreptul de guvernare al puterii
politice.Legitimitatea unui regim nu poate fi recunoscuta odata pentru totdeauna, ea
trebuie supusa mereu unei revizuiri deoarece trebuie sa existe mereu o concordanta intre
valorile proclamate initial si realizarile sale ulterioare.Iar autoritatea politica este
modalitatea concreta de manifestare a puterii politice, capacitatea acesteia de a-si
impune vointa in societate. Este caacitatea de a obţine ascultarea în absenţa
constrângerii.Autoritatea este o putere bazată pe prestigiu, pe respect. Autoritatea
presupune existenţa legitimităţii. Autoritatea implică dreptul de a comanda, dar rămâne
dependentă de recunoaşterea sa.
Autoritatea este o relație care poate fi analizată cel puțin din două perspective:

 a celui care emite un ordin sau o comandă (persoană sau instituție)

 a celui ce receptează acest ordin.
. Legitimitatea este convingerea că ordinea dată este întemeiată, iar autoritatea apare ca
o exercitare a dominaţiei legitime într-un grup de dominaţie.

3.Analizați autoritatea puterii politice din Republica Moldova.

Autoritatea puterii în R.M se manifestă prin dreptul de a comanda,însă a rămâne

dependentă de recunoașterea sa. Guvernul Republicii Moldova reprezintă autoritatea
executivă a statulu.

Autoritatea politica este o ipostaza a puterii politice; ea reprezinta modalitatea concreta

de manifestare a puterii.

Forta puterii politice este cu atât mai mare cu cât autoritatea politica se realizeaza
mai ales prin convingere, prin adeziunea membrilor societatii la activitatea puterii
politice. Cea mai simpla definitie a autoritatii ar putea fi: capacitatea puterii de a obtine
ascultare fara constrângere. Stabilitatea societatii este legata în mod direct de forta puterii
ca autoritate politica. Altfel spus,autoritatea politica este ipostaza puterii când se bazeaza
pe forta argumentelor si nu pe argumentul fortei.Autoritatea politica, fiind un drept
recunoscut al puterii, este expresia unor relatii sociale si se distinge de celelalte forme de
autoritate prin:

27 modalitatile sale de constituire;

28 cauzele aparitiei;

29 functia speciala;

30 aria de manifestare (societatea globala).

Experienta istorica arata ca autoritatea politica nu estenelimitata. Ea se schimba daca

vine în conflict cu vointa majoritatii, caci autoritatea care înabuse personalitatea omului
 nu poate duce decât la declinul societatii.În concluzie, autoritatea politica apare ca
vointa a grupurilor sociale aflate la conducere, vointa extinsa la scara societatii globale
si prezentata ca vointa a tuturor si deci legitima.

8.Subiectul:Partidele politice

1.Identificați factorii care au contribuit apariția și evoluția partidelor politice

În apariţia şi evoluția partidelor politice au contribuit următorii factori:

- Lupta antifeudală. În cadrul acestei lupte burghezia avea nevoie de sprijinul

maselor populare care însă trebuiau conştientizate, organizate şi conduse.

Partidele politice au constituit tocmai

acele instrumente prin care burghezia a organizat şi condus lupta generală antifeudală.
La rândul ei, vechea clasă feudală, pentru a-şi apăra privilegiile şi interesele în lupta cu
burghezia, şi-a creat şi ea propriile sale partide politice;

- Noul sistem de constituire şi exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe noi

valori şi principii, ca cel al reprezentativităţii, al eligibilităţii, al democratismului au impus
necesitatea constituirii partidelor politice moderne.

Partidele politice se interpun între

marea masă a alegătorilor şi organismele şi instituţiile reprezentative democratice. Tot
partidele sunt cele care creează prin reprezentanţii lor aleşi instituţiile politice
(parlamentul, guvenul, instituţia şefului statului) şi tot ele, prin aceiaşi reprezentanţi, le
asigură funcţionalitatea;

- În multe ţări, partidele politice s-au născut din cerinţa realizării unor sarcini şi
obiective ale luptei de eliberare naţională, de constituire sau desăvârşire a statului
naţional. În aceste situaţii, partidele politice au fost singurele care au avut identitate
proprie, cu o unitate de scopuri, interese şi idei, toate grupate pe un fundament politico-
ideologic acceptat şi însuşit de membrii săi.

2.Determinați tipurile de partide politice

Tipuri de partide politice Partidele se diferenţiază în funcţie de doctrină şi de program, de
modul lor de organizare internă şi după tipurile de conflicte pe care le
exprimă.Principalele criterii de divizare,în bara cărora vor fi identificate tipurile de
partide sunt următoarele:
*Conform genezei(Maurice Duverger) :1)Partide de creație internă(în interiorul corpului
reprezentativ/parlamentul)
2)partide de creație externă(în afara corpului reprezentativ/parlamentul)
*Conform criteriului organizațional(Maurice Duverger):1)Partide de cadre.Sunt
formațiuni politice formate dintr-un număr relativ mic de membri activi,dar care
excelează prin prestigiu,carismă,posibilităli financiare și aptitudini manageriale
2)partide de masă.Organizații social-politice ce se bazeză pe numărul mare de membri
activi
*Conform doctrinei(ideologiei)împărtășite:1)Partide liberale.Sunt formațiuni politice de
dreapta ce au apărut în rezultatul modernizării politice și a dezvoltării capitaliste a
societății(sec XVIII-XIX)...2)Partide conservatoare,care se află la baza evoluției
ideologice a organizațiilor social politice contemporane...3)Partide creștin-
democreate.Sunt formațiuni de natură conservatoristă,care la moment nu au nimic în
comun cu Biserica,însă progreamul lor politic conține anumite valori ale eticii
creștine:personalitatea,solidaritatea,familia,tradiția.
4)partide social-democrate.Sunt partide socialiste de natură reformistă care au apărul la
sfîrșitul sec al XIX,prin desprinderea de la ideile socialiste marxiste...5)Partide
comuniste.Sunt partide politice ale căror program politic au la bază învățăturile lui Marx
și Engels,formulate în a 2 jum.a sec XIX-lea...6)partide ecologiste.Sunt partidele politice
tinere,care au apărut în a 2 jumătatea a sec.XX,pentru a face față problemelor de natură
ecologică ce se fac simțite în societățile postindustriale...7)Partide ,,agață-totul,,
desemnează formațiunile politice care nu se orientează în mod strict spre o anumită
doctrină politică sau spre un anume segment social .
*Conform reprezentării parlamentare...1)Partide parlamentare.Sunt partidele care în
rezultatul alegerilor parlamentare reușesc să obțină un anumit număr de mandate
parlamentare....2)partide extraparlamentare.Sunt formațiuni care nu se bucură de
reprezentare parlamentară.
*Potrivit criteriului exercitării funcțiilor de conducere:...1)Partide de guvernare.Sunt
partidele care exercită sau participă la exercitatea puterii politice ...2)partide de
opoziție.Partidele care nu participă și nici nu susțin guvernarea.
*Potrivit criteriului teritorial administrativ : 1)partide de reprezentare națională.Sunt
partide care dispun de organizații teritoriale și sprijin electoral pe întreg cuprinsul
țării...2)partide regionale.Sunt partidele care acționează doar într-o anumită regiune a
țării.
3.Evoluați funcționalitatea partidelor politice în societatea moldovenească
contemporană.
În Republica Moldova sunt 30 de partide politice, înregistrate la Ministerul Justiţiei.
Numărul total de membri este de peste 300 de mii. Partidele cu cei mai mulţi votanţi,
care, de altfel, au intrat în Parlament sunt: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal,
Partidul Democrat, Alianţa Moldova Noastră şi Partidul Comuniştilor.

Partidul Politic serveste interesele unor clase, grupuri sociale, comunitati umane.
Aceasta inseamnaca el serveste intereselor unor anumite categorii sociale, dar aceste
interse sunt aceleasi cu aleintregii comunitati. Tocmai aceasta este problema
fundamentala, faptul ca partidul exprima vointapolitica a cetatenilor. Clasa, grupul
social sunt acelea din care este alcatuit partidul. Este normal caacest grup sa urmareasca
anumite interese si obiective, dar aceste obiective vor fi unele generalevalabile pentru
intreaga populatie.Obiectivele partidelor politice sunt acelea de a dobandi si de a
mentine puterea politica. Definireapartidului nu poate fi conceput fara nominalizarea
scopului acestuia. Din cele mai vechi timpuripartidele au urmarit castigarea puterii
politice pentru a putea astfel conduce, influenta, pentru a-siputea impune propriul
program, propria viziune despre conducerea societatii (materializata in legivotate in
Parlament, in cazul in care partidul reprezenta majoritatea parlamantara). Doar
simpladobandire a puterii nu este suficienta fara o anumita continuitate (este nevoie de
timp pentru a-tiputea impune propriile convingeri). Totusi acest lucru nu trebuie
sa devina permanent pentru a nucadea in extrema partidului unic, nemaifiind asigurata
alternanta la guvernare, periclitandu-se insusiconceptul de democratie reprezentativa.Alt
scop al partidului politic este acela al organizarii si conducerii societatii. Dupa obtinerea
voturilorelectoratului, devenind partid de guvernamant va dispune de parghii
eficiente prin care va putea sa-si institutionalizeze platforma, politica lui devenind
politica de stat, astfel va impune ca vointaobligatorie societatii legile votate (in
conformitate cu Consitutia actuala, evident).

9.Subiectul:Particularitățile esențiale și funcțiile partidelor politice:

1.Explicați particularitățile asențiale ale partidelor politice

 Un partid politic nu este o comunitate ci o asociaţie de comunităţi

 Un partid politic este o uniune de grupuri mici dispersate pe întreg teritoriul unei
ţări (asociaţii locale, organizaţii teritoriale, comitete locale, etc.)

 Aceste organizaţii sunt legate între ele prin instituţii centrale sau regionale cu rol
coordonator.

2.Determinați funcțiile partidelor în companiile electorale

Partidele nu îşi conduc campaniile electorale mereu ... în virtutea respectării conceptului
de "cetăţean responsabil". Ele sunt permanent supuse tentaţiei de a se adapta
necesităţilor. Deseori, acestea preferă să "boteze" informaţiile livrate cetăţenilor cu
promisiuni populare, renunţând să "umple paharul" cetăţenilor cu "un vin de calitate".În
schimb, partidele se adresează de multe ori laturii emoţionale. Prin comercializarea
campaniei electorale - precum şi prin unele slogane parţial neserioase şi simplificări
grobiene - există, pe de o parte, pericolul unei depolitizări generale, iar pe de altă parte,
campaniile negative conduse de partidele democratice desfiinţează principiul atât de
necesar al toleranţei. Chiar dacă încercarea partidelor de a se "vinde" cât mai bine este
de înţeles, ele nu ar trebui să uite nici pe perioada alegerilor ideea de fair-play. Ceea ce
nu înseamnă în nici un caz să se teamă de confruntări. Alternanţa partidelor la guvernare
este legitimă şi chiar necesară (...). Ea nu trebuie să însemne însă neapărat şi un "schimb
de putere". A accepta acest lucru, indiferent de partidul pentru care am votat, face parte
din regulile de joc indispensabile ale democraţiei.

3.Evidențiați funcțiile partidului în sistemul politic totalitar

Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparţine în mod total unei persoane
sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolută
sau dictatură, în regimurile totalitare distanţa între stat şi societate este practic anulată,
în sensul că puterea întrupată de stat, prin partidul unic, pătrunde până şi în viaţa
particulară a fiecărui cetaţean. Ideologia totalitaristă este opusă conceptului de societate
deschisă.

10.Subiectul:Sistemele de partide

1.Expuneți principiile relațiilor reciproce ale partidelor în sistemele partinice

democratice.

Gradul sporit de participare a unui segment al populatiei (in principal persoane cu un nivel
de educatie peste medie) s-a regasit inca de la inceputul anilor saptezeci in cresterea
numarului de initiative civile la nivel local si regional (de exemplu impotriva construirii
de centrale atomice), care aveau si continua sa aiba ca scop evitarea situatiilor conflictuale
si a planificarilor defectuoase. Cu ajutorul opiniei publice urmau a fi astfel influentate
deciziile luate de partide si de parlamente. Initiativele civile stimuleaza, pe de o parte,
cresterea angajamentului politic, avand asadar un aport considerabil la inlaturarea apatiei
care caracterizeaza unii cetateni. Ele sunt expresia unei constiinte cetatenesti sporite, care
nu se lasa transformata intr-un obiect din mana statului sau a administratiei. Pe de alta
parte, majoritatea initiativelor civile au cate o singura sfera de preocupare - iar acest lucru
este cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca acestea nu au primit un mandat din partea
populatiei, asa cum se intampla in cazul partidelor. Ele urmaresc niste obiective relativ
delimitate in spatiu si timp. Rolul initiativelor civile intr-o democratie, relatiile acestora
cu partidele sunt diferite. Ele pot juca un rol strict neutru, de colaborare cu toate partidele,
ele se pot sprijini pe sustinerea unui singur partid, unele dintre ele respingand chiar si
ideea de sistem de partide in general

2.Clasificați sistemele de partide după numărul de partidelor,care luptă pentru putere

sau care influențează puterea .

Pana acum ne-am intrebat care sunt elementele definitorii pentru un partid ce
tipuri de partide distingem si care sunt functiile indeplinite de partide in cadrul
sistemului politic. Am presupus astfel ca exista mai multe partide, un sistem de partide.
Pentru ca doar astfel definitiile, tipologiile si functiile descrise au un sens. Doar in
societatile pluraliste, libere si democratice pot exista partide ca cele pe care le-am
descris. 'Partidele de stat' din dictaturi sau partidele marxist-leniniste, partidele unice,
din statele socialiste sunt construite pe un cu totul alt model, acestea netrebuind sa faca
fata concurentei nici unui alt partid. Are sens sa vorbim despre partide doar daca acestea
functioneaza in cadrul unui sistem de partide concurente. Atunci cand un partid
monopolizeaza procesul de formare a vointei politice sau cand nu exista decat un singur
partid, concurenta nu poate exista. Conceptul de sistem monopartidist este in fond o
contradictie in termeni. In genere, stiinta deosebeste intre sistemul bipartidist si cel
multipartitidist. Sistemul bipartidist nu presupune insa existenta doar a doua partide;
prin acest concept intelegem ca in sistemul politic al unui stat alte partide nu joaca nici
un rol: nici la guvernare si nici in opozitie. Faptul ca intr-un stat se cristalizeaza un sistem
bipartidist sau multipartidist depinde de traditie, de aspecte socio-culturale,
institutionale, socio-economice si confesionale. Sistemele bipartidiste sunt considerate
a fi 'sisteme concurentiale', iar cele multipartidiste, 'sisteme consensualiste'. Cea mai
raspandita clasificare a sistemelor de partide distinge: partidul unic, bipartitismul si
mutipartitismul.

3.Proiectați un sistem partinic în .R.M. după carcterul relațiilor dintre partide

Partinic-
Care reprezintă și apără interesele partidului pe care îl reprezintă, care corespundecu spi
ritul, ideologia, programul acestui partid.
SISTEMUL BIPARTIDIST

Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre
doua partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de
acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. Un asemenea
sistem a fost traditional in Romania din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pana in
1948 ( mai intai si -au disputat optiunile electoratului, Partidul Conservator si Partidul
National-Liberal, apoi, dupa iesirea de pe scena politica a Partidului Conservator, in
variantele sale organizatorice, Partidul National-Taranesc si Partidul National-Liberal ).

5.4 PLURIPARTIDISMUL

Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu forta
aproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de
partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simpla existenta
a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice. Alaturi
de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai mici reprezentate sau
nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii deoarece nu au o baza
sociala larga.

11.Subiectul:Pluripartitismul

1.Determinați esența Pluripartitismul

Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu forta
aproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de
partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simpla existenta
a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice. Alaturi
de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai mici reprezentate sau
nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii deoarece nu au o baza
sociala larga.

2.Stabiliți părțile pozitive și negative ale pluripartitismului

Pluralismul Oamenii sunt diferiţi , au nevoi, interese , valori, opinii şi aspiraţii diferite.
Ei nu au aceeaşi identitate şi nu trăiesc aceleaşi experienţe sociale.

Pluralismul presupune :
- recunoaşterea diferenţelor socio-culturale ;
- condiţii pentru menţinerea şi afirmarea acestor diferenţe ;
- reprezentarea diferenţelor la nivelul factorilor de decizie..
De cele mai multe ori există pluralism de : – opinie ;
- valori ;
- organizaţii.

Avantajele pluripartidismului Dezavantajele pluripartidismului

- posibilitatea de a alege între
diferite opinii ;
- critica celor aflaţi la conducere ;
- alegeri libere;
- împiedicarea apariţiei dictaturii;
- diferenţă la nivelul factorilor
de decizie.
- rivalităţi şi tensiuni generate de
competiţia politică ;
- bani cheltuiţi şi timp consumat;
- confuzie;
- intrigă şi ură;
- lipsa de unitate la nivelu societăţii.

3.Evoluați rolul pluripartitismul în societatea moldovenească contemporană

sistemul pluripartidist contribuie la amplificarea funcţiilor de conducere şi organizare

socială, de participare a cetăţenilor la viaţa politică, de influenţa conştientă a evoluţiei
întregii societăţi. Partidele urmăresc să soluţioneze principalele probleme cu care se
confrunta ţara, îmbinînd metodele de guvernare specifice democraţiei reprezentative cu
mijloacele de coerciţie conforme actelor normative în vigoare, să dirijeze şi să
controleze dinamica societăţii în spiritul anumitor valori şi idealuri proprii întregii
naţiuni sau doar unor forţe şi grupări sociale din interiorul acesteia.
Trecerea de la un sistem unic de partid la unul pluripartidism a avut totuşi un efect
benefic pentru întreaga societate moldovenească. Primul articol despre apariţia
pluripartidismului în Moldova “Nu confruntare ci colaborare” a fost publicat în
“Literatura şi Arta” la 15 septembrie 1988
Semnificativ este că în etapa iniţială de constituire a pluripartidismului, extremele
spectrului politic, dreapta şi stînga, se realizează, iar centrul – intr-o măsură mică sau
deloc.
În perioada incipientă a formării multipartidismului în Republica Moldova, orientările
în domeniul politicii externe nu puteau servi decît tangenţial drept criteriu de clasificare
a partidelor politice.
În Moldova procesul formării pluripartidismului a avut un caracter expluativ, impulsiv.
Numai pe o perioadă de timp foarte scurtă în republică s-a format un număr mare de
organizaţii politice.
Motivul principal al apariţiei lor constă în următoarele: în condiţiile publicităţii,
democratizării vieţii sociale, neîmpăcarea maselor cu tradiţionala etatizare a
organizaţiilor social-politice care s-a petrecut, politizarea în cea mai mare parte a
societăţii, ce a şi adus la naşterea multor partide politice şi organizaţii social-politice. În
acesta şi constă esenţa sistemului pluripartidist, care a atins un nivel anumit al
standardului european.

12.Subectul:Monopartitismul

1.Determinați esența monopartitismului

Actual, sistemul de partid este structurat şi evaluat funcţie de 2 criterii substanţiale:

numărul de partide
(monopartidiste, bipartidiste, pluripartidiste)
Monopartidismul-
fundamentarea vieţii politice pe un singur partid politic.Există două situaţii în care în
cadrul statului este format un singur partid politic:
Perioada istorică – în lupta antifeudală, burghezii s-au grupat într-un singur partid,
liberal
Lupta pentru clauza naţională, pentru a asigura articularea de interese
c î t ma i e f i c i e n t ă , d a r ş i o luciditate în viaţa politică.Monopartidismul poate fi
atesta şi în perioade de criză. Acest sistem este caracteristic regimului
fascistgerman şi italian, precum şi regimurilor comuniste din Europa de est Asia şi
America Latină.
2.Stabiliți părțile pozitive și negative ale monopartitismului

Sisteme monopartidiste
Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe
existenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste
in imprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:
-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al
aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta
burgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;
-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor
obiective ale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea
subdezvoltarii, etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate
programatica coerenta s-au grupat intr-un singur partid politic.
Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost
chiar necesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice.
Important este ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la
instaurarea unor regimuri dictatoriale;
-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare
pentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fost
cazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia.
Unipartidismul a fost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor
comuniste din Europa rasariteana, Asia si America Latina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice.
Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand Frontul
Renasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in
timpul asocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.
Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 1948-
1989.
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.

3.Evoluați rolul monopartitismului într-un regim politic totalitar

Sisteme monopartidiste:
Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe
existenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste
in imprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:
-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al
aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta
burgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;
-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor
obiective ale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea
subdezvoltarii, etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate
programatica coerenta s-au grupat intr-un singur partid politic.
Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost
chiar necesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice.
Important este ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la
instaurarea unor regimuri dictatoriale;
-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare
pentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fost
cazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia.
Unipartidismul a fost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor
comuniste din Europa rasariteana, Asia si America Latina.
Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice.
Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand Frontul
Renasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in
timpul asocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.
Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 1948-
1989.
Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.

13.Subiectul:Cultura politică

1.Relatați despre esența conceptului de cultură politică

Cultura politica=totalitatea faptelor concrete

ale omului referitor la institutiile politice,
oranduirea politica a societatii,procesele si
evenimentele politice;e gradul de intelegere,ce
constituie formele si metodele de realizare de catre
oameni in viata de toate zilele a unor anumite
teorii si conceptii politice(iscusinta omului de a
folosi cunostintele politice accumulate de el).

2.Analizați structura culturii politice

Cultura poitica e rezultatul unei experiente istorice

a societatii,care are 3 dimensiuni conform
autorilor Almond si Verba:cognitive(un ansamblu
de cunostinte despre sistemul politic si
 fenomenele politice),afectiva(stari psihice ce
insotesc atitudinile,independent de orice judecata
rationala aupra politicii),evaluative(aprecierea
fenomenelor politice prin referiri la un system
de valori). Componentele evalutive-axiologice
ale culturii politice:valorile politice(Valoarea
este cea care da posibilitate individului sa
transforme necesitatea obiectiva in necessitate
subiectiva, facand astfel legatura intre planul
obiectiv al necesitatii si cel subiectiv al vietii
interioare a individului. Asimiland necesitatea,
realitatea sociala, valoarea il ajuta pe om nu
numai sa cunoasca aceasta realitate, sa si-o
interiorizeze, ci prin mijlocirea ei si-o transforma
in fapte de constiinta si o obiectivizeaza in
practica prin actiune si comportament. Prin urmare,
orice actiune umana individuala sau colectiva,
orice comportament este determinat de un
sistem de valori. Structurand intreaga viata sociala
a oamenilor, valorile se constituie ca element
declansator si director al activitatii umane,
iar prin incorporarea lor in actiunea
umana devine scop si tel al oricarei activitati.

3.Evoluați tipurile de cultură politică existente în societatea contemporană.

Exista 3 forme de culture politice :
cultura parohiala[provincial,locala](e caracteristica
unei societati care in care nu se poate vorbi,in
sens propriu,de o cultura politica nationala.
In cadrul acesteia nu exista o constientizare
a politicii nationale si nici un interes p
t sistemul politic.Cunostintele,sentimentele,
evaluarile-s orientate spre anumite etitati
locale[cultura politica ale societatilor tribal
africane]);cultura de supunere[de sobordonare]
(e o cultura la nivel national.In acest caz oamenii
sunt constienti de existent sistemului politic,
dar raman pasivi,deoarece ei nu cred,ca
pot sau ar trebui sa influenteze deciziile politice)
;cultura de participare(membrii societatii tind
sa fie in mod explicit orientate catre system
ca intreg si catre ambele structuri si pocese,
politic si administrative.Cu alte cuvinte,catre
aspectele input-autput ale sist politic.Membrii
individuali tind sa fie orientate catre un rol “activist”
al sinelui in organismul politic.)

14.Subiectul:Structura culturii politice

1.Descrieți structura culturii politice

Cultura politică are o structur ă complex ă, înglobând mai multe elemente, precum
valori,norme, simboluri, convingeri politice. Ea îndeplinește în societate mai multe
funcţii importante,existând semne specifice ale caracteristicii funcţionale ale culturii
politice în perioada de tranziţie.

2.Caracterizați subculturile politicii după V.Amelin

Subculturile politice pot avea ca suport o clasă socială, o etnie, o grupare religioasă etc.
care, prin reacție la procesul de omologare și generalizare a valorilor politice oficiale, își
edifică propriile lor sisteme de valori care reprezintă o sublimare a nevoilor, atitudinilor
și stilului lor de viață la nivelul vieții comunitare. Subculturile politice rezumă concepția
despre lume și viață a unor colectivități închise. După cum arată V. Măgureanu, “ele nu
se opun valorilor oficiale, nu le contestă, dar instituie un fel de paralelism între valorile
grupului, practicate și recunoscute de membrii săi, și valorile oficiale, de stat, care au
relevanță pentru comunitățile respective doar în cazurile care privesc interesul general
sau național.” În orice caz, o subcultură politică are o matrice, un tipar care conferă
colectivității și organizației ei politice o identitate, o personalitate. Identitatea unei
subculturi politice se poate baza pe moștenirea sa etnică (cultura promovată de Partidul
Romilor, de U.D.M.R. etc.), pe condiția sa economică (cultura politică a aristocrației, a
săracilor din ghetou, cea promovată de partidul clasei de mijloc etc.), pe apartenența la o
provincie (cultura politică promovată de Partidul Moldovenilor, cultura politică
transilvană din secolul al XVIII-lea, a Țării Bascilor etc.) și la o istorie (invocată
frecvent în discursul liderilor mai ales).
Subcultura politică posedă o limbă distinctă, o simbolistică specifică (sigle, steaguri,
steme, ceremonii, portrete ale liderilor, culori, imnuri, uniforme, mituri, lozinci, formule
de salut, forme distincte de comunicare menite să întărească sentimentele de identitate și
să protejeze această comunicare de persoanele din afara organizației și comunității
politice respective).
3.Evidențiați rolul culturii politice în democratizarea societății

Rolul culturii politice în societate este inestimabil. Acest rol este dublu:
„comunităţii îi oferă o structură sistematică de valori, norme, idealuri şi
simboluri, care asigură funcţionalitatea şi coerenţa instituţiilor sale, în timp ce
individului îi pune la dispoziţie cîteva linii directoare pentru comportamentul
său în sfera publică şi cea politică”. Cultura politică poate să accelereze sau să
frîneze procesul democratizării societăţii. Dar şi procesul formării culturii
politice civice este, la rîndul său, influenţat de mai mulţi factori din societate.
Cultura politică influenţează mediul social în care se află şi, fireşte, ea însăşi
este afectată de acest mediu. Formarea, funcţionarea şi dezvoltarea culturii
politice depinde atît de factori politici, cît şi de unii factori extrapolitici. Între
factorii, care influenţează, într-o anumită măsură, cultura politică se pot
evidenţia: poziţia geopolitică a ţării, caracterul relaţiilor sociale, structura
socială şi politică a societăţii, specificul culturii naţionale, particularităţile
psihologiei naţionale. Un aspect important al culturii politice este stilul
corelaţiilor dintre societate şi stat, ce se exprimă atît în atitudinea cetăţeanului
faţă de stat, cît şi a statului faţă de cetăţean. Existenta si functionalitatea unei
culturi politice, constituie o conditie esentiala in fiintarea si functionalitatea
unui regim politic democratic. O adevarata si autentica cultura politica nu poate
exista si functiona decat intr-un regim fundamendat pe principii si valori
democratice. Numai intr-un asemenea regim, ea poate sa-si puna in valoare
continutul si esenta sa democratica, utilitatea si eficienta sociala. Numai o
asemenea cultura si constiinta politica este in masura sa asigure o participare
activa, in cunostinta de cauza si responsabila a cetatenilor la viata politica, in
crearea si dezvoltarea unui pluralism politic si ideologic, in aparitia si
impunerea unor noi paradigme doctrinare si programatice, in realizarea unei
confruntari de opinii, idei si conceptii. Ca forma de guvernare, regimul politic
democratic nu se poate realiza fara o solida cultura politica. Ea se implica atat in
fundamentarea si structurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea
componentelor sale. Eficienta functionarii unui sistem politic democratic este
indisolubil legata de modul cum membrii societatii isi insusesc normele si
valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii al membrilor
societatii la viata politica, eficienta si responsabilitatea acestora este in mod
direct legata si de nivelul lor de cultura politica. In ultima instanta, cultura
politica se materializeaza in participare, in actiune si comportament politic.

15.Subiectul:Sistemul politic

1.Distingeți conceptul de sistem politic

Sistem politic=ansamblu complex,ramificat al

institutiilor politice,comunitatilor social-politice,
a formelor de interactiune si relatii intre ele pentru
realizarea puterii politice.
Observam ca conceptual de sist politic e rezultatul
a 2 tendinte:*tendinta diferentierii structural si
specializarii institutionale;*tendinta de integraree,de
organizare a comunitatii politice intr-o unitate centraliozata

2.Determinați elementele structurale ale sistemului politic

Elementele structural ale sist politic:institutii politice

de guvernamant(indica gradul de organizare a
societatii la un anumit moment.Principala institutie i
n jurul careia se grupeaza si celelalte e statul.Un loc
important il ocupa si partidele.Nu orice organizatie
sau institutie din societate este si una politica,ci
numai acelea care se implica in problema puterii politice);
relatiile politice(acele legaturi care se stabilesc intre
diferite categorii si grupuri sociale si care asigura
actiuni vizand satisfacerea lor in raport cu
puterea politica.Relatiile-s raporturi intre grupuri
de indivizi,intre parrtide si organizatii politice,intre
acestea si puterea politica.De asemenea,sunt
relatii politice legaturile dintre natiune si nationalitati,
respective relatii interetnice.Toate aceste legaturi
desfasurandu-se pe plan intern,se regasesc sub
denumirea de relatii nationale,spre deosebire
 de relatii interstatale care-s relatii politice
international.);conceptiile politice(reflecta modul
de organizare si administrare a societatii)

3.Evoluați sistemul politic din R.Moldova

16.Subiectul:Sistemul politic democratic

1.Descrieți particularitățile caracteristice ale sistemului politic democratic

Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionalizarea sa

pe fondul si prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei.. Existenta
democratiei este exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca
guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.
Acest principiu se deosebeste de procedurile democratice care sunt mijloace ce permit
punerea in evidenta a vointei poporului. In ceea ce priveste celelalte proceduri ca:
separarea puterilor, limitarea
mandatului pentru reprezentantii alesi in sistemul puterii politice, precizarea anumitor
reguli constitutionale etc.--acestea ajuta la
functionarea in bune conditii a sistemului democratic. Democratia
reprezinta un sistem de institutii si relatii prin care membrii societatii actioneaza, fie
direct ca autoritate eliberatoare de politici(democratia directa), fie prin reprezentanti,
care elaboreaza politica in numele celor care l-au ales(democratie reprezentativa).
Concomitent se asigura prin decizii globale, evolutia directionala a societatii,
mobilizand resursele umane si materialele necesare in sustinerea deciziilor strategice
pentru dezvoltarea sociala controlata, negentropica. prin capacitatea de raspuns la
cererile si presiunile care se exercita asupra sa, politicul asigura integrarea schimbarilor
intrsociale--din mediul social intern—sau extrasociale--din viata internationala--prin
transformari care vizeaza modificarea sau innoirea relatiilor si comportamentelor
sociale institutionale.

2.Demonstrați specificul sistemului politic de tranziție spre democrație

Perioada de tranzitie spre democratie

presupune schimbari radical in economie,
in sfera politica,de producer,in cea sociala
si se contureaza o etapa calitativ noua a
dezvoltarii civilizate.Asupra constituirii sist
politic democratic influenteaza negative
un sir de factori,de ordin obiectiv si
subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si
 contra reformelor;diferenta prea mare de
opinii privind modalitatile si ritmul
reformelor;nivelul redus al culturii politice,
al constiintei civice characteristic cetatenilor,
fortelor politice si elitelor lor.Problemele
tranzitiei la un sist politi c democratic pot
fi rezolvate in baza promovarii consecutive
a reformelor democratice in toate
sferele vietii societatii.In complexul
multidimensional al trasnformarilor rolul
principal revine reformelor politice.
Reformarea sferei politice asigura conditiile
necesare pt reformarea celorlalte laturi ale
vietii in societate.Sist politic ipoate functiona
cu success doar adaptandu-se conditiilor
transformarilor democratice,in cazul dezvoltarii
capacitatii de a reactiona adecvat la diverse
situatii provocate de fortele sociale si
politice.E important ca reformele promovate
sa fie sustinute de societate,sa fie
consfintit acordul societatii civile fata de
continutul si metodele transformarilor
democratice din statul dat.

3.Evidențiați rolul statului în funcționarea sistemului politic din R.Moldova

Odată cu obţinerea independenţei şi a suveranităţii, Republica Moldova a fost pusă în

faţa unor cerinţe imperative şi de mare necesitate de a întreprinde, într-un mod radical,
reformări în sistemul său nou creat în scopul de a crea un stat prosper şi democrat după
un model occidental. Însă, acest scop nu a fost atins nici pînă în prezent, deoarece
crearea instituţiilor democratice a fost tergiversată şi ineficient efectuată, în rezultatul
căreia nu s-a putut realiza nici buna funcţionare a sistemului politic şi nici a celui
economic din Republica Moldova.

Făcînd o retrospectivă regimului democrat, care s-a dezvoltat în Republica Moldova,

trebuie de spus că în doar 10 ani sistemul democrat a funcţionat în 5 regimuri[5]:

1) parlamentar (27 aprilie1990 – 3 septembrie 1990);

2) semiprezidenţial / semiparlamentar (3 septembrie 1990 – 5 martie 1991);

3) prezidenţial (5 martie1991-29 iulie 1994);

4) semiprezidenţial / semiparlamentar ( 29 iulie1994 – 5 iulie 2000);

5) parlamentar ( 5 iulie 2000 – prezent).

Acest fapt ne demonstrează clar de ce pînă în prezent democraţia în Republica Moldova

nu a avut mari succese, deoarece toată energia decizională se pierdea în transformări de
regimuri şi de instituţii democratice. Buna funcţionare a sistemului democrat nu avea o
funcţionare eficientă deoarece structura şi instituţiile sale nu erau deplin finisate. Pe
parcursul anilor de independenţă, Republica Moldova a lucrat mult şi într-un mod dificil
la crearea instituţiilor sale democratice cum ar fi: partidele politice, alegerile
democratice, sistemul legislativ, drepturile omului, modul de guvernare etc. În prezent
parcă dezvoltarea acestor instituţii este în faza de încheiere.

O problemă aparte în ceea ce priveşte partidele politice constă în aceea că în Republica

Moldova încă nu este dezvoltată, la nivelul corespunzător, conştiinţa politică. Acesta
este şi motivul de ce nu dispunem de un sistem de partide stabil, de tipul celui american,
german sau britanic. Pentru Republica Moldova este specific faptul că partidele politice
caută propria lor bază socială, electoratul, ale căror interese trebuie să le apere.

Deci, făcînd o analiză a sistemului politic prezent, putem spune că există o mulţime de
carenţe la aspectul funcţional. Şi, deşi, situaţia politică din Republica Moldova se
reducea, în trecut, doar la demonstraţii, greve, instabilitate, lupte crîncene de partid,
astăzi putem vedea o schimbare la acest capitol cînd partidele cu reprezentanţă în
organele statale întreprind o acţiune de reformare şi de construire a valorilor
democratice şi a celor social-economice .

17.Subiectul:Sistemul politic totalitar

1.Definiți noțiunea de sistem politic totalitar

Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparţine în mod total unei persoane
sau unui grup de persoane.

Sistemul politic totalitar

Cultură politică dubioasă şi contradictorie cu valori pseudoumaniste,
deoarece ele suntimpuse cetăţenilor prin constrîngere
Absenţa asociaţiilor benevole ale cetăţenilor

2.Stabiliți cauzele stabilirii sistemului politic totalitar

Statul totalitar, de regula, o fuziune de stat--partid unic, distruge tesutul
social,anihileaza individul, controleaza infailibil toate detaliile malignei sale inginerii
societale. Chiar daca exixta similitudini intre analizele
sociologice si patologice ale totalitarismului, totusi contributii ca cele lui H. Atunci
merita relevate in sensul ca particularitatile totalitarismului se exprima in:
a)dizolvarea legaturilor proprii societatii civile prin dezorganizarea sistematica a
multiplelor asociatii, cluburi, grupuriprofesionale sau confesionale;
b)disolutia solidaritatii locale prin politici ce submineaza raporturile traditionale ale
lumii taranesti;
c)promovarea de forme de integrare economica, institutionala (partidunic, ideologie
sociala acceptata de toti, planificare, centralizare
a tuturor activitatilor);
d)ierarhizarea societatii insotita de supunerea individului la rigorile organizarii
piramidale;
e)promovarea unor forme de mobilitate sociala care asigura formarea de elite noi care
impartasesc idealul totalitar. La aceste elemente se
adauga o combinatie de monopoluri exercitate de putere: monopolul
politic, prin partidul unic, monopolul ideologiei, monopolul mass-media monopolul
politienesc. Caracteristic sistemului politic totalitar este fuziunea puterilor(legislativa,
executiva si judecatoreasca), iar
unitatea puterilor se identifica in fapt cu puterea personala a conducatorului.
Impactul social al totalitarismului s-a rasfrant prin consecintele sale in toate
componentele societatii.

3.Constituiți deosebirile sistemului politic autoritar de cel totalitar

Sist pol autoritar:centralizarea intregii

puteri politice intr-un centru unic de adoptare
a deciziilor politice;extinderea maxima a
competentelor puterii executive,realizarea
stricta a principiuolui nomenclaturist,excluderea
alegerii organelor representative,limitarea
activitatii partidelor si organizatiilor de opozitie,
limitarea drepturilor si libertatilor cetatenilor
Sist pol totalitar:supracentralizarea puterii si
instaurarea conducerii totalitare a unui lider sau
cerc limitat de indivizi,crearea mecanismului
structurii puterii in baza unipartidista
cu o subordonare ierarhica stricta si disciplina
severa;subordonarea tuturor institutiilor politice
si structurilor puterii partidului aflat la
guvernare si liderului lui;reglarea totalitara a
intregii vieti economice intr-un centru unic,
lichidarea tuturor formelor de pluralism,implicarea
in viata private a cetatenilor;impunerea
societatii a unei ideologii oficiale,tendinta spre
ducerea in eroare a populatiei prin convingerea
in unitatea regimului si a societatii,a elitei
guveratoare si maselor,partidului si poporului.
18.Subiectul:Conflictul politic

1.Determinați esența conceptului de conflict politic

Interpretările care se dau noţiunii de conflict diferă de la un autor la altul sau de la o

teorie la alta. Conflictul a fost, pe rând, considerat discordie sau competiţie (G.
Simmel), "maladie socială"(T. Parson), factor important în definirea grupurilor mici (R.
Aron) e.t.c. De asemenea, conform teoriilor psihologiste, conflictul este expresia
refulării instinctelor primare sau a frustrărilor individuale sau, conform celor
funcţionaliste, el este o sursă a schimbării sociale. Dacă ne luam după teoriile marxiste,
conflictul este expresia contradicţiilor sistemului social, a luptei de clasă, generate de
accesul inechitabil la resurse.
Conflictul politic, în esenţa sa, nu se deosebeşte de alte procese sau fenomene similare,
exprimând un antagonism, o relaţie opozantă între două sau mai multe entităţi ale căror
interese sunt contrarii în privinţa deţinerii şi gestionarii unor resurse.
Entităţile care se află în conflict dacă sunt şi se manifestă în spaţiul politic, iar conflictul
este monitorizat şi gestionat de instanţe politice, dobândeşte aspect politic, fiind încadrat
şi definit ca având natură politica în tipologia conflictelor.
Sursa generatoare de conflicte sociale o reprezintă puterea.

2.Demonstrați tipurile și funcțiile conflictului politic

Tipurile: Din punct de vedere al ariei de manifestare,

conflicte politice: interne,externe;din punct de
vedere al formei de manifestare:inchise,deschise,
din punct de vedere al domeniului de manifestare
:conflict de interes(persista in tarile inalt dezv
economic si cu stabilitate politica,unde in calitate
de norma politica apare”tocmeala”cu privire la
impartirea bunurilor economice.Acest tip de conflict
se solutioneaza usor,deoarece mereu e
posibil de a fi gasit un compromis),conflict de valori
(e characteristic pt statele dezvoltate cu un
sist pol instabil.Solutionarea lor necesita eforturi
 considerabile),conflict de indentificare(e
characteristic pt societatile in care subiectii
politici se identifica ca un grup din societate si nu
cu societatea in general.Acest tip de conflict
apare in conditiile opunerii,opozitiei,contrastului
rasial,etnic sau lingvistic),in dependent de
nivelul participantilor:conflicte international
l(subiectii-state si coaliti ide state),
conflicte statale(subiectii-institutii de stat,
partied politice),regionale(subiectii-institutii
politice regionale,puteri politice regionale,locale).
Functiile:positive(stabilizarea relatiilor in societate,
rezolvarea contradictiilor care apar intre
diferite interese,reevaluarea intereselor/valorilor,
crearea/cristalizarea/accelerarea de noi structure
politice,evidentiaza esenta calitatilor adevarate ale
subiectilor),negative(dezintegrarea si instabilizarea
societatii,sacrificarea de resurese umane si material
(viata fiecaruia e o valoare-n sine),instaurarea
regimurilor totalitare si autoritare).
3.Argumentați rolul și funcționalitatea conflictelor politice în societățile contemporane

Daca in perioada societatii totalitare de tip

sovietic problema conflictelor n-a fost cercetata
in toata amploare ei,in Occident are loc o studiere
multiaspectuala a teoriei conflictelor déjà
la sf sec al XIX-inceputul sec XX.
In societatile contemporane,conflictele au mai
mult valori positive decat negative,deoarece,
chiar si dupa parerea diferitor autori cum ar
fi Cozer,constata ca nu exista grupuri sociale
fara relatii conflictuale si ca conflictele au
o influenta benefica asupra functionarii
sistemelor sociale.Stabilitatea sociala,
in acceptiunea sa,depinde de nr de relatii
conflictuale existente in societate si de
tipul legaturilor dintre ele.Cu cat mai mare
e numarul de conflicte in societate,cu atat e mai
putin probabila divizarea societatii in 2 tabere
opuse cu norme si valori total diferite.Un alt autor
mentiona ca nu existent ,ci lipsa conflictului e o
stare anormala pt societate.Viata sociala prezinta
un permanent comflict ,deoarece-I schimbatoare.
In societatile umane nu exista permanenta,
deoarece nimic in aceste societati nu e stabil.
Conflictul,considera un alt autor,e acel nucleu
creator care realizeaza controlul si solutionarea
rationala a problemelor sociale.

Testul 19:Structura si functiile statului

1. Descrieţi elementele structurale ale statului
1.Elementele structural ale statului:teritoriul
(dimensiunea materiala care cuprinde:solul,s
ubsolul,spatial acvatic si coloana de
aer de’asupra solului si spatiului acvatic.
El e indivizibil,invilabil,exceptional si inalienabil),
populatia(dimensiunea spiritual a statului.In afara
de autohtoni,pe acest teritoriu locuiesc cetateni ai
altor state,indivizi cu dubla cetatenie,apatrizi.Atat
timp cat ei locuiesc pe teritoriul acestui stat sunt obligati
sa respecte legile lui),suveranitatea(suprematia puterii
de stat.Puterea de stata e a)universal si absoluta ,
extinzandu-se peste toate pers fizice si juridice de
pe terit sau;b)suprema,detinand prerogative de a
anula oricare manifestare a altor puteri de pe
teritoriul sua;c)exceptional,asa cum detine mijloace
exceptionale de influenta ce nu le are nimeni atul in
societate;d)institutionalizata si decizionala,asa cum
statul dispune de un aparat special,care nu e identic
cu populatia si care e chemat sa garanteze
realizarea legii,iar in caz de necessitate o face prin
constrangerea fizica ca dr exceptional).
2.Determinaţi funcţiile statului în societatea politică totalitară şi cea democratică
Functiile statului in societatea politica totalitara:
*asigura slabirea inegalitatii sociale,*crearea
unui mediu favorabil pt dezv personalitatii
Functiile statului in societatea politica
democratica:*legislative(adopta sist legisl al societatii),
*executive(realizarea activitatii de
organizare a executarii legilor si a altor decizii
adoptate),*judecatoreasca(supravegheaza
aplicarea corecta a legilor si sanctionarea inclacarilor
acestora),*economica(e organizatorul direct al
activitatii economice in cazul proprietati de stat,
asigura cadrul politic,organizatoric si juridic
prin care agentii econom isi desf activittea),
*administrative(satisface necesitatile populatiei atat
la nivel central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a capacitatilor
creative),*de aparare a ordinii sociale,*ecologica,
*de aparare a tarii,a independentei si suveranitatii
statale,a integritatii teritoriale si ordinii de drept,
*externa(intretinerea si dezvoltarea rel cu alte
state,apararea intereselor statului in relatiile
internationale)*asigura realizarea dr si libertatilor
fundamentale ale omului,*egalitatea tuturor in
fata legii si a justitiei,*garanteaza responsabilitatea
reciproca dintre stat-cetatean*apararea juridical a
personalitatii,*superioritatea legii si dreptului
3.Analizaţi structura statului din Republica Moldova
Conform Constitutiei,art 1 RM e un stat suveran
si independent,unitar(structura de stat) si indivizibil.
Forma de guvernamant a statului e republica.ea e
un stat de drept ,democratic(regim politic),in care
demnitatea omului,drepturile si libertatile lui,libera
dezvoltare a personalitatii umane,dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme si-s
garantate.Referitor la forma de guvernamant,dupa
cum observam,In Constitutie,nu e indicat ce fel
de republica este.Cu toate ca multi sustin ca ea e
republica parlamentara,deoarece seful statului e ales
de Parlament,observam ca aceasta contine/nu
contine si alte elemente(ex:guvernul n-are atributii
suplimentar),ceea ce ne determina s-o catalogam
drept mixta,deoarece ,in 1999,s-a elaborate proiect
de lege de modificare a constitutiei ce prevedea
largirea atributiilor presedintelui.In 2000,au
avut loc schimbari:seful de stat sa fie ales de
parlament,Guvernul a fost imputernicit sa adopte
ordonante,Guvernul numea 2 judecatori
in locul Presedintelui.

20.Subiectul:Bipartitismul

1.Identificați caracteristicile bipartitismului

Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre doua
partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de
acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. Un asemenea
sistem a fost traditional in Romania din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pana in
1948 ( mai intai si -au disputat optiunile electoratului, Partidul Conservator si Partidul
National-Liberal, apoi, dupa iesirea de pe scena politica a Partidului Conservator, in
variantele sale organizatorice, Partidul National-Taranesc si Partidul National-Liberal ).

2.Stabiliți părțile pozitive și negative al bipartitismului

Părți pozitive-are proprietatea de a discputa puterea politică democratic, favoriza un

echilibru in viata politica prin succesiunea celor doua partide de guvernareeste astazi
clasic ilustrat de catre Statele Unite ( Partidul Democrat si Partidul Republican ) si Marea
Britanie ( Partidul Laburist si Partidului Conservator ),…… acest sistem este rigid.
Părți negative-poate crea conflicte între părțile puterii,uneori democrația încalcă
limitele,ceea ce conduce la dereglarea sistemului….

3.Evoluați rolul bipartitismului în sistemul politic din S.U.A. sau Marea Britanie

Conceptul de bipartidism nu indică numărul total de partide dintr-o ţară sau alta, ci redă
sintetic trăsăturile principale ale sistemelor pluraliste cu două partide puternice.

Sistemul bipartidist este întîlnit în aproape toate fazele dezvoltării democratice a SUA. El
îşi are izvorul istoric în perioada luptei maselor populare, conduse de burghezie, pentru
înlăturarea absolutismului feudal, atunci cînd forţele politice progresiste se constituiau
într-un partid al afirmării noii societăţi, iar forţele conservatoare, într-unul de apărare a
stărilor de lucruri existente sau de adaptare a acestora la noile condiţii istorice.........
În Marea Britanie nu există o lege a partidelor. Partidele sunt înţelese ca o expresie a
iniţiativelor sociale, pentru care statul nu poartă nici o răspundere şi pe care nu are
datoria de a le finanţa.

Sistemul de partide

Sistemul de partide britanic este considerat a fi un sistem bipartidist, pentru că în

perioada postbelică nu au existat decât două partide, Partidul Conservator şi Labour
Party, care au alternat la guvernare. Numărul partidelor din Parlament este însă mai
mare, astăzi devenind destul de dificil să vorbim despre o competiţie inter-partinică care
funcţionează în acelaşi fel pe tot cuprinsul Regatului Unit.

Testul 21:Statul-elementul principal al sistemului politic

1. Reproduceţi noţiunea de stat
Stat=organizatorul principal al activitatii
comunitatii umane care stabileste reguli
de conduit generale si obligatorii,organizeaza
aplicarea si executarea acestora si in caz de
necessitate rezolva litigiile aparute.
2.Comparaţi clasificarea statelor după forma guvernării şi organizarea administrativ –
teritorială
Dupa organizarea administrative exista
urmatoarele formatiuni statale:stat unitary
(unitate politica deplina,e indivizibil si presupune
o putere politica piramidala.Toate unitatile
territorial-administrative au acelasi statut si
dispun de o anumita autonomie in
domeniul gospodaresc si soial-cultural.Cetatenia e
,de obicei,unica),federatia(uniune de
state unde Constitutia federatiei coexista
cu constitutiile subiectilor federatiei;exista
dubla cetatenie;dubla structura a puterii.
Parlamentul e bicameral.Subiectii federatiei nu-s
si subiecti air el international,ei nu pot desface
sau iesi unilateral din federatie),confederatie
(caz aparte de asociere a statelor,care respecta
suveranitatea membrilor sai pe arena international
si creeaza organism commune,chemate sa
realizeze coordonarea politicii lor in anumite
 domenii de activitate.Conform dr international,
confederatia nu e stat in sensul deplin al
cuvantului,ci constituie o trecere a oranduirii de stat
spre definitivare).
Dupa forma de guvernare:republica(forma de
guvernare,in care toate organelle puterii supreme
de stat sunt alese de popor sau se constituie
de catre institutia reprezentativ
nationala.Exista 3 forme de guvernare
republican:prezidentiala(alegerea sefului
statului de cetateni;seful statului e
concomitant si seful guvernului.Functia de
prim-ministru lipseste.Guvernul constituit
deprezident e responsabil doar in fata
lui.Prezidentul nu detine dr de dizolvare
a parlamentului),parlamentara(declara
supremaitia puterii legislative.Parlamentul
constituie Guvernul din membrii partidului
majoritar.Guvernul e responsabil pt
activitatea sa in fata legii.seful statului e ales
de Parlament),mixta(contine in cadrul sau
characteristic atat ale rep prezidentiale cat si
parlamentare));monarhia(juridic puterea suprema
prin mostenire o detine monarhul.Monarhia
se realizeaza ca absoluta si constitutional.
Monarhia absoluta –lipsa totala a organelor
representative si concentrarea puterii de stat
in mainile monarhului.Sub influenta procesului
de modernizare,in unele tari monarhia
evolutioneaza in constitutional ,care,se imparte
in dualista si parlamentara.In monarhia
dualista coexista puterea monarhului
si puterea parlamentului.In monarhia parlamentara,
formal,monarhul e organul supreme al puterii
execute ve.Real,insa,puterea executiva apartine
prim-ministrului,puterea legislative-parlamentului,
iar monarhul indeplineste doar sarcinile
 ceremonial ale puterii de stat.)
3.Caracterizaţi statul din Republica Moldova după funcţiile lui prioritare
Statul,ca un obiect de drrept are urm trasaturi:
*e sist organizatoric cu ajutorul caruia se asigura
conducerea sociala,*sist organizatoric care exercita
puterea pe un teritoriu delimitat al unei
comunitati umane,*detine monopolul elaborarii
si aplicarii dreptului,*sist organizatoric care
pt exercitarea puterii de stat poate utilize
forta de constrangere[:*legislative(adopta sist
legisl al societatii),*executive(realizarea
activitatii de organizare a executarii legilor si a
altor decizii adoptate),*judecatoreasca
(supravegheaza aplicarea corecta a legilor
si sanctionarea inclacarilor acestora),*economica
(e organizatorul direct al activitatii
economice in cazul proprietati de stat,asigura
cadrul politic,organizatoric si juridic prin care
agentii econom isi desf activittea),*administrative
(satisface necesitatile populatiei atat la nivel
central cat si local),*cultural(asigura conditii
de instruire si educatie,de afirmare a
capacitatilor creative),*de aparare a ordinii sociale,
*ecologica,*de aparare a tarii,a independentei
si suveranitatii statale,a integritatii teritoriale si
ordinii de drept,*externa(intretinerea si dezvoltarea
rel cu alte state,apararea intereselor statului in
relatiile internationale)
22.Subiectul:Regimul politic

1.Identificați esența noțiunii de regim politic

Regim politic=forma complete de organizare

si functionare a sistemului,puterii politice.
Modul de constituire si actiune a organelor
de stat in raport cu cetatenii,acest mod fiind
determinat de raportul de forte dintre cetateni,
societate civila si stat.
2.Comparați tipurile de regim politic.

In perioada contemporana,putem evidential

3 tipuri fundamentale de regimuri politice:
regimuri nedemocratice( totalitare,autoritare )
si democratice.
Totalitarismul-regimul care controleaza si
reglementeaza in totalitate sferele politica,
sociala,economica si cultural a societatii.
In viziunea unor politologi,totalitarismul are urm
caracteristici:*existent unui partid revolutionary
d masa unic,care impune monopolul de
conducere societatii,*existenta unei singure
ideologii revolutionare,imbratisata de majoritate
populatiei,*prezenta unui lider charismatic,
*lichidarea partidelor si grupurilor de interes rivale,
*fuziunea puteriloretc
Autoritarismul-regimul in care functionarea
puterii nu e in conformitate cu principiile si
normele statului de drept,iar mecanismul
formarii organelor de stat se bazeaza pe
excluderea cetatenilor de la alegerea
nemijlocita a reprezentantilor puterii.
Aici avem un grup de persoane sau un
individ ,care fie a mostenit puterea,fie au
acaparat-o prin procedee neconstitutionale
sau au venit la putere in urma falsificarii
massive a alegerilor.Guvernul se allege
porin sine insusi.Trasaturile:*de obicei,
seful statului e ales pe viata;ft des exista
cultul personalitati,*puterea nelimitata,
absenta controlului puterii din partea
cetatenilor,*societatea civila ft slaba,
*mass-media controlata,*alegeri controlate
sau falsificate,*economia e organizata centralizat,
*incalcarea permanenta a drepturilor omului.
Reg democratic-poate fi regasit in sistemul
drepturiloe si libertatilor omului,in accesul liber
 si egal al cetatenilor la viata politica,in
determinarea prin vointa lor a dinamicii si
calitatii regimului politic.Un regim politic
poate fi democratic numia in masura in
care democratia,libertatea si egalitatea,ca
valori ale democratiei,pluralismul politic
si parlamentarismul fundamenteaza existent
societatii civile.Esenta democratic a regimului
politic presupune ca statul sa fie liber,iar puterile
sale sa nu fie avaparate sau subordinate nici
unuia sin gruparile care le disputa.
3.Estimați specificul regimului politic din R.Moldova

Regimul politic actual din RM,analizat prin

prisma abordarii institutionale,poate fi calificat
ca un regim politic veritabil,
deoarece are setul necesar de institutii
democratice:Parlament,pluripartitism,alegeri
democratice libere,mass-media etc. Analiza
regimului politic prin prisma aspectelor
normative ale democratiei si abordarii functionale
evidentiaza faptul ca regimul are un sir de
carente la capitolul democratie si
democratizare.Regimul politic poate fi
caracterizat ca unul de tip mixt,in
care elementele democratice se interfereaza
cu elemente autoritare.Unii politologi
considera ca in Md s-a instaurat o
democratie dirijata,in cadrul careia
opozitia si mass-media sunt acceptate
doar formal de putere,creand un décor
democratic necesar.Se face vadita si
o functionare inadecvata a principiului
separarii puterilor in stat.Crearea unui
cadru legislativ adecvat Constitutiei si
normelor de dr international solicita diverse
actiuni care ar asigura consolidarea
regimului democratic constitutional.In
 baza Constitutiei RM,in 1995 a fost
fondata Curtea Constitutionala,avand
menirea sa evite unele dereglari ale
echilibrului politico-juridic si social,sa
mentina procesul de colaborare a ramurilor
puterii.Ea “garanteaza suprematia
Constitutiei,asigura realizarea principiului
separarii puterii de stat in putere legislative,
executive si judecatoreasca si garanteaza
responsabilitateaa statului fata de cetatean
si a cetateanului fata de stat”.Analiza unor
petitii inaintate Curtii Constitutionale in
anii 1996-1997 evidentiaza un sir de devieri,
de ex:unele decrete prezidentiale depaseau
prerogativele Presedintelui,Guvernul apela
la modificari in bgetul de stat,desi doar
Parlamentul poate adopta decizii referitoare
la rectificarea lui,uneori chiar adoptand decizii
ce tin de competent Parlamentului.
Finalmente,poate fi adusa concluzia ca regimul
politic din RM reprezinta un regim de tip mixt,
sub forma unui melanj dintre elemente
democratice si autoritare,cu o tendinta spre o
democratizare partial dirijata.E putin sa avem
institutii democratice,mult mai important e continutul
si funtionarea democratic a acestor institutii.
23.Subiectul:Conștiința politică

1.Descrieți esența conștiinței politice

1.Constiinta politica=system de cunostinte

teoretice si cotidiene(obisnuite,empirice)
cu ajutorul carora are loc recunoasterea
politica de subiectii sociali(indivizi,grupuri sociale,
comunitati)/process de reflectare a realitatii
politice tinand cont de interesele sociale ale omului
2.Stailiți legătura dintre elementele conștiinței politice

Constiinta politica include ideile,teoriile,

opiniile,interesele,convingerile,sentimentele
politice.Ea reprezinta un nivel inalt de expirmare
si reflectare a intereselor sociale,influenteaza asura
altor forme de constiinta sociala.Constiinta
politica ca si alte tipuri ale constiintei sociale,are
structura sa,alcatuita din diverse niveluri,dimensiuni
de natura atat static,cat si dinamica,fapt ce-I
ofera insusire polistructurala.
I.Criteriul exponential,ce caracterizeaza structura
cpnstiintei politice din punct de vedere al
purtatorilor ei.Atfel distingem:constiinta
politica de masa(a)diversitatea elementelor
sale de continut,adica spectrul larg de idei,
conceptii,reprezentari,stari de spirit,sentimente
ale factorului uman de masa ;b)caracterul
contradictoriu;c)dinamismul sporit al constiintei
politice de masa,uneori cu urmari evident
destabilizatoare pt componentele ei statice;astefel
de constiinta politica e influentata de mai multi
factori,indeosebi de zguduirile sociale existente,de
evenimentele si situatiile concret-istorice),de grup
(e tipul generalizat al constiintei unor sau altor grupe
concrete,mai stabile si mai organizate,legate direct
de politica.Purtatorii ei pot fi grupuri mari
si mici cu un rol determinat in societate) si
individuala(caracterizeaza insusirile,calitatile
personalitatii de a intelege si aprecia in felul
sau politica,de a active cu scop bine determinat
in plan politic);IICriteriul de nivel,axat pe
anumite limite de reflectare a realitatii politice,
ce caracterizeaza continutul mai multor niveluri
ale constiintei politce,cu un grad diferit de
patrundere in esenta acesteia.In cadrul
constiintei politice sunt 4 niveluri:-nivel statal
(format de catre organelle special ale statului,
insarcinate sa elaboreze sis a fundamenteze
politica acestuia)-nivel teoretico-stiintific
(format de catrea numiti subietci sociali
in baza cercetarii ci destinatie speciala a
procesului politic.Suportul constiintei politice
teoretice si,totodata,factorul-cheie de functionare
a ei il constituie sistemul de cunostinte
stiintifice despre societate,om ,natura,despre
interactiunea aacestora.Nivelul de manifestare
a nivelului teoretico-stiintific o constituie
ideologia in ansamblu);-nivelul empiric
(bazat pe practica nemijlocit a diferitelor comunitati
sociale.Acest nivel reflecta realitatea politica
prin senzatii,iluzii,emotii,reprezentari);
-nivelul cotidian(se formeaza in baza experientei
de viata a oamenilor.El caracterizeaza totalitatea
acelor idei,pareri,stari de spirit,sentimente
care apar nemijlocit din viata cotidiana,pt ca
in cele din urma sa exprime atitudinea
multipla a indivizilor comunitatilor
sociale fata de procesele sociale,in ansamblu
,si de cele politice,in particular.
Modalitatea de exprimare a constiintei
politice obisnuite e de natura atat psihologica ,
cat si ideologica);IIICriteriul diversitatii structural
conform caruia structura constiintei politice
subsume mai multe substructure cu specificl
lor in ce priveste continutul.Astfel,il lit de
specialitate se mentioneaza 3 substructuri:
gnoseologica(ce caracterizeaza elementele
structural ale constiintei politice din
punct de vedere al reflectarii veridice a realitatii
sociale),axiological(atesta in opiniile si
reprezentarile subiectilor sociali atitudinea lor
evaluative,semnificativ-valorica fata de diferitele
aspecte ale vietii politice);sociologica(acata ad
litteram pe componentele constiintei politice
ca factori ai comportamentului politic).Toate aceste
substructure depend una de alta si se
completeaza reciproc.Structura constiintei politice,
privita prin prisma celor 3 criterii-exponential,
de nivel si polistructural-e complexa,multivalent
si contradictorie.Ea poate fi inteleasa la justa
valoare doar abordand-o ca pe un tot,in interactiune
permanenta a componentelor sale.
3.Evoluați rolul conștiinței politice în formarea societății civile din Moldova

Societatea civilă este ansamblul formelor de

organizare care asigură "o solidaritate și
o capacitate de reacție spontană a indivizilor
și a grupurilor de indivizi față de deciziile
statului și, mai în general, față de tot
ce se petrece în viața de zi cu zi a țării.
"(Nicolae Manolescu).In acest sens,
constiinta politica joaca un rol important
in formarea societatii civile din Moldova.
Pornind de la faptul ca RM e un stat in
tranzitie spre democratie trebuie de subliniat
unele trasaturi ale constiintei politice.
*Perioada de trecere de la sistemul si
regimul totalitar spre cel democratic adduce
cu sine schimbari in constiinta politica de
masa,de grup si individuala,transformari
substantiale in modul de gandire al diferitelor
gruuri sociale,lideri si indivizi in parte,
in conceptia lor despre lume,in convingerile,
valorile,orientarile lor politice.In conditiile
tranzitiei postcomuniste eclectismul si bifurcarile
excessive din cadrul constiintei politice de
masa,de grup si individuale intruchipeaza
situatii frecvente de manifestare a fenomenului
Standart Dublu.Acesta reflecta mari decalaje
intre declaratii si fapte,mentalitate si
comportament,precum si intre insisi factorii
in parte ai mentalitatii sau ai comportamentului,
fapt urmarit la o buna parte a elitei politice,
a liderilor politici,dar si a maselor.Cea mai
 complicate problema a societtii in tranzitie spre
democratie porneste astazi de la o simbioza
spontana ce exista intre fenomenul
democratizarii si cel al acumularii
mentalitatii democratice ca nucleu al
constiintei.TRansformarile democratice din
cadrul constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul ei de
receptivitate si stabilitate vis-à-vis de ceea ce
e nou,de imperativele timpului.In acest
sens,ne preocupa modul de gandire a elitei,de
percepere de catre ea a lumii sociale,de
evaluare si transformare a acesteia.O
problema serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza caracterul
transformarilor democratice,e cea a asimilarii
modului synergetic de gandire,a imbinarii acestuia
cu gandirea dialectica.Sistemul de pregatire a
cadrelor politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a cunostintelor
despre sinergetica,despre ceea ce numim autorganizare,
autoreglare in evolutia sociopolitical.
24.Subiectul:Structura conștiinței politice

1.Explicați structura conștiinței politice din punct de vedere al subiectului

Constiinta politica poate avea conotatii multiple la fel ca si expresia "a face politica". Se
poate aprecia ca si constiinta politica este în functie de nivelul de cultura, de percepere a
evenimentelor, de actualitatea informatiei si de dorinta de participare si de implicare
constienta în mersul societatii în general.
Totusi, la nivelul discutiilor stiintifice, prin constiinta politica întelegem totalitatea ideilor
si atitudinilor în legatura cu autoritatea, disciplina, responsabilitatile guvernamentale si
alte situatii asociate comunicarii culturale.
Ca dimensiune subiectiva a politicului, constiinta politica este pâna la urma proprie
fiecarui cetatean.

Alaturi de constiinta politica putem vorbi de constiinta de clasa, o notiune care are o arie
de acoperire mai restrânsa decât prima, având un grad de specializare mai ridicat. Asadar,
constiinta de clasa exprima, în sens general, "starea de a fi constient de diviziunile sociale
din societate si de apartenenta la o clasa sociala anume"4. Aceasta a fost o notiune mult
vehiculata de promotorii si sustinatorii ideologiei comuniste, fiind asociata adeseori cu
interesele clasei muncitoare.

2.Demonstrați diferența dintre conștiința politică empirică și teoretică

Constiinta politica empirica-purtatorii acestei c

onstiinte sunt majoritatea societatii,adica
cei care n-au cunostinte in domeniul politicii,
Particularitatile:idei contradictorii,idei
framentare,are support emotional,stabilitate
si inertie prin comportament politic.Modul
de manifestare e psihologia sociala.
Constiinta politica teoretica-continutul
acesteia e cu ideologii politice.Ea
se formeaza in baza studierii,cercetarii
politice,fenomenelor,proceselor politice
si particularitatile caracteristice sunt:are
un scop determinat,are dimensiune mitica
si utopica,sistematizarea in idei,capacitate
de prognosticare.Exista o permanenta
interactiune intre constiinta politica empirica si teoretica.
3.Analizați conștiința politică a elitei politice de opoziție din R.Moldova

TRansformarile democratice din cadrul

constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul
ei de receptivitate si stabilitate vis-à-vis de
ceea ce e nou,de imperativele timpului.In
acest sens,ne preocupa modul de
gandire a elitei,de percepere de catre
ea a lumii sociale,de evaluare si
transformare a acesteia.O problema
serioasa a constiintei politice a elitei
conducatoare,care nemnijlocit vizeaza
caracterul transformarilor democratice,
e cea a asimilarii modului synergetic
de gandire,a imbinarii acestuia cu gandirea
dialectica.Sistemul de pregatire a cadrelor
 politice trebuie sa se centreze pe
acumularea si folosirea de catre ele a
cunostintelor despre sinergetica,despre
ceea ce numim autorganizare,autoreglare
in evolutia sociopolitical.E important ca
cei de la conducere,precum si cei care pretend
sa vina la putere,sa fie capabili de a
se orienta in situatii sociale neordinare,de
a constientiza,analiza,si avalua de pe pozitia
sinergeticii intreaga gama de procese si
evenimente sociopolitice.
25.Subiectul:Societatea civilă

1.Determinați conceptul de societate civilă

Există diferite definiţii ale conceptului de "societate civilă". În limbajul comun, sensul
atribuit este adesea unul reducţionist, mulţi oameni înţelegând prin "societate civilă"
organizaţiile nonguvernamentale. Şcoala londoneză de economie, Centrul pentru
Societatea Civilă, utilizează ca definiţie de lucru: "Societatea civilă se referă la un set de
instituţii, organizaţii şi conduite situate între stat, afaceri şi familie. Aceasta include
organizaţii non-profit, organizaţii filantropice, mişcări sociale şi politice, alte forme de
participare socială şi civică".

2.Stabiliți legătura dintre societatea civilă și demonstrați,pornind de la principiile de

funcționare a Societății civile.

Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cetăţenilor noi roluri
şi relaţii sociale, prin diferite modalităţi de participare la viaţa publică.

În cadrul societăţii civile, cetăţenii intră într-o ţesătură de raporturi sociale, participând
benevol la activitatea unei multiplicităţi de asociaţii, organizaţii, cluburi, în vederea
promovării unei diversităţi de obiective şi interese.

Societatea civilă deține o stînsă legătură cu democrația.Și țînind cont de faptul că

democrația este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de
bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.

De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața

legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separația puterilor în stat.Din
cele menționare democrația contribuie la înflorirea societății civile,prin intermediul ei
societatea civilă capătă noi priorități și posibilități de a se afirma la nivelul dorit.
 Rolurile organizatiilor societatii civile in democratie. Caracteristici. Intre rolurile
pe care organizatiile societatii civile le indeplinesc intr-o societate democratica, pot fi
mentionate:

- servirea unor interese publice diverse: promovarea schimbarilor democratice in

activitatea si relatiile sociale; apararea si promovarea drepturilor omului; furnizarea de
diferite servicii sociale; protejarea mediului natural etc.;

- reprezentarea intereselor acelor cetateni care, fara sprijinul organizatiilor societatii

civile, ar putea fi exclusi de catre factorii de putere de la dezbaterile si deciziile care ii
privesc.

3.Estimați rolul societății civile în societatea moldovenească contemporană

Majoritatea statelor din Europa de Est a înfruntat trei ipostaze ale tranziţiei: trecerea
de la dictatură la democraţie, trecerea de la economia planificată la cea de piaţă şi,
desigur, alte transformări legate de dezintegrarea URSS-ului. Acest proces complex a
fost facilitat de societăţile civile, care au jucat un rol major în ceea ce priveşte
constituirea temeliei democratice a statelor ex-sovietice.Cu toate acestea, la
momentul actual, societatea civilă parcurge o etapă destul de dificilă de consolidare în
unele din aceste ţări.Republica Moldova se caracterizează prin existenţa unei societăţi
civile cu capacităţi destul de reduse având în vedere lipsa de capacităţi instituţionale
eficiente şi de necesităţi tehnice vitale pentru activitatea acesteia.

Procesul de dezvoltare al clasei de mijloc în Republica Moldova este unul pe termen

lung, care depinde în mare măsură de politica statului din acest domeniu. Combinînd
eforturile sale, reprezentanţii clasei de mijloc pot aduce o contribuţie semnificativă la
dezvoltarea societăţii civile, care, prin definiţie, este un sistem de autoorganizare şi de
autoadministrare. Identificarea caracteristicilor clasei de mijloc şi dezvoltarea acestuia în
societatea moldovenească contemporană, precum şi pentru determinarea poziţiei şi rolul
său în dezvoltarea societăţii civile, rămîne o prioritate strategică a tranziţiei spre o
democraţie consolidată.

26.Subiectul:Structura societății civile

1.Descrieți elementele principale ale societății civile

Societatea civilă este reprezentată de instituţiile şi organizaţiile sociale şi civice care

constituie temelia unei democraţii funcţionale. Organizaţiile societăţii civile se implică
în luarea decizilor privind dezvoltarea socială sau a deciziilor de interes public.
Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cetăţenilor noi roluri
şi relaţii sociale, prin diferite modalităţi de participare la viaţa publică. Societatea civilă
este formată din cetăţeni, care, asociaţi sub diferite forme, participă la viaţa publică,
influenţează politicile, apără şi promovează interesele populaţiei.

2.Comparați structura societății civile din societatea de tranziție cu cea din țările
democratice

Strategia dezvoltării de mai departe a societăţii civile este determinată şi de necesitatea

normalizării relaţiilor dintre societatea civilă şi puterea politică. În perioada de tranziţie
apare o situaţie periculoasă, atunci cînd puterea politică nu poate face faţă uneia dintre
funcţiile sale principale − de reglementare a relaţiilor sociale, nu foloseşte întreaga
capacitate managerială, iar societatea civilă nu are posibilitatea să controleze acţiunile
structurilor puterii.
Analiza schimbărilor care au loc în Republica Moldova, în special în sfera politică, arată
că formarea societăţii civile are loc lent, iar pentru multe din problemele legate de aceasta
nu au fost găsite soluţii. Uniunile de tineret, de creaţie şi asociaţiile sau au încetat să
funcţioneze, sau sînt în criză, noile structuri se aprobă extrem de lent. Sindicatele, care
în perioada sovietică erau sub controlul deplin al statului, nu au devenit instituţii cu
drepturi depline pentru a susţine interesele salariaţilor.
3.Carcterizați societatea civilă din R.Moldova.

Societatea civilă este ansamblul formelor de organizare care asigură "o solidaritate și o
capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile
statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării......
Societatea civilă este organizata pe principiul voluntariatului, fiind independenta de
autoritatile de stat. Unul din momentele principale cand societatea civila se implica este
cel al alegerilor electorale. Se poate afirma ca societatea civila este o sfera (un spatiu,
domeniu) a vietii sociale, reglementata de o anumita ordine legala (un set de reguli,
cutume), dar "autonoma" in raport cu statul, in care se manifesta spontan initiativa
voluntara a indivizilor si grupurilor umane, intr-o diversitate de forme de
organizare/asociere (economice, profesionale, politice, civice, culturale, educative,
religioase, informationale, etc.) cu scopul satisfacerii intereselor, aspiratiilor private si
de grup.

28.Subiectul:Elita politică

1.Relatați despre conceptul de elită politică

Elita politica=oameni deosebiti prin pregatire

si talent in domeniile lor de activitate,
care se remarca prin crearea de valori
spiritual,material pentru intreaga
societate.Au acces la mecanismele si
tainele puterii,dominatiei.Poseda anumite
 functii de conducere si eu un anumit volum
de putere.Sunt purtatori de inalte calitati morale.
2.Stabiliți structura funcțională și clasificări ale elitei politice

Componenta personala a elitei politice

se schimba permanent,insa structura
ei functional ramane,practice,neschimbata.
In ansamblu,ea se constituie din politicieni
de profesie de rang superior(inzestrati
cu functii de putere si imputerniciri
respective)si functionary superiori de stat
(pregatiti professional pt a participa la
intocmirea si realizarea programelor politice,
la elaborarea strategiei dezvoltarii sociale
si comunitatii umane).In principiu,grupurile
functionale ale elitei politice sunt reprezentate
de conducerea superioara,de parlament,de govern,
de elita de partid,de elita regional etc.
In functie de nivelul dezv raporturilo
vertical si a celor orizontale,in tarile
democratice pot fi evidentiate 4 tipuri
principale de elita politica:*elita
democratic stabile(reprezentativitatea
sporita si integrare inalta a grupului),
*elita pluralista(reprezentativitate inalta
si integrare scazuta a grupului),*elite
dezintegrate(ambii indici se afla la un
nivel scazut).Tipologizarea nelitei politice
poate fi efectuata in vaza anumitor criteria:
# in dependent de volumul de putere:
elita politicaq superioara,de mijloc si
administrative;#in functie de atitudinea
fata de putere-elita pol guvernanta,
neguvernanta(pasiva),de influenta,de opozitie
(contrelita);#dupa nivelul componentei:
superioara(nationala),de mijloc(regionala),
locala;#in functie de exprimarea intereselor
maselor:profesionala,demografica,etnica,
 religioasa;#dupa caracterul manifestarii:
democratic,liberal,autoritara.totalitara;#in
dependent de calitatile personale:carismatica,
oligarhica,profesionala,aristocratic.
3.Evoluați modalitățile de selectarea și recrutarea a elitei politice în R.Moldova

Noua clasa politica a RM,fiind aleasa in

1990,in mod liber pt prima data in a doua
jum a sex XX,a alcatuit noile structure ale
puterii de stat si a adoptat un set de
documente politice si acte normative de
o importanta majora,set care a pus bazele
dezvoltarii tinerii democratii.Aceasta elita
nu constituia un grup politico-cultural nou,
deoarece in interiorul ei a avut loc o
redistribuire a rolurilor politice provenite
in mare parte din vechea elita managerial.
Odata ce la functiile de conducere au fost
folosite,in majoritatea cazuilor,chiar de la bun
inceput cadrele vechi,reprezentantii elitei
politice vechi si-au pastrat pozitiile
privelegiate in noile structure politice.
Mai multi analisti politici si cercetatori
afirma,iar practica politica confirma faptul
ca sansele de reusita ale tranzitiilor spre
democratie sunt direct dependente de
transformarea elitei dezbinate intr-o
elita unificata consensual.La sf sec
XX-incep sex XXI clasa politica din RM,
reprezentand o democratie neconsolidata,
intrunea toate elementele proprii unei
elite politice dezintegrate,care concepea
politica in termenii neacceptarii
compromisului si eliminarii reciproce a
fractiunilor rivale.Mai apoi refuzul ,negocierii
si compromisului e deposit prin
diverse intrumente politice pentru
crearea Aliantei pt Democratie si
 Reforme si activitatea Mesei Rotunde
cu Statul Permanent.
Incercarile primelor elite politice
posttotalitare de autonomizare a
tranzitiei democratice in tara
noastra nu prea au avut sorti de
izbanda.In pofida faptului ca au
fost elaborate mai multe proiecte
de reformare a diferitelor sfere si
domenii de activitate sociala,programe
de reestructurare si renovare a
sectoarelor economice si sociale ale
republicii,nici una din acestea n-a
fost promovata si implimentata pana
la un bun sfarsit.Problema tine nu
numai de existenta unui set intreg de
obstacole,riscuri si amenintari care
se pot transforma in factori defavorizanti
si de esec in democratizarea societatii.
La aceasta se mai adauga o serie de
motive obiective si subiective care
favorizeaza blocarea tranzitiei democratice.
Dupa Mosca,fiecare clasa politica tre sa
se legitimize printr-o anumita formula politica.
Conditiile actuale drastic ale vietii
economice si sociale a rep dicteaza
necesitatea elaborarii,aprobarii si
promovarii unei formule politice,a unei ideologii
nationale,concept considerat de analisti
drept o strategie a tranzitiei democratice.
29.Subiectul:Sistemul electoral

1.Determinați esența sistemului electoral

Sistem electoral=totalitatea normelor si

regulilor care reglementeaza desfasurarea
alegerilor si distribuirea mandatelor
2.Argumentați avantajele și dezavantajele sistemului electoral majoritar și a celui
proporțional

Sistem electoral majoritar:se considera

invingator acel candidat,ce a acumulat majoritatea
de voturi conform legii.Majoritatea e
diferita.Exista sisteme electorale ce necesita
majoritatea absoluta(50%+1 vot sau mai multe)
,majoritatii relative(obtine victorie acel,care
acumuleaza voturi mai multe,decat
oricare alt concurrent implicat in competitie),
majoritatii calificative(un nr fixat care tre
sa fie mai mare decat majoritatea absoluta).
AVANTAJ:contribuie la formarea sistemului bipartidist
Sistemul electoral proportional:presupune
votarea pe listele de partid si repartizarea
mandatelor intre partid strict conform nr
proportional voturilor obtinute.EL are 2 varietati:
#sist electoral proportional la nivel
national(alegatorii voteaza pt partidele
politice la nivel national,circumscriptiile
electorale nu se evidentiaza);#sistemul
electoral proportional(bazat pe circumscriptii
cu mai multe mandate).AVANTAJ:
contribuie la dezvoltarea pluralismului
politic si la pluripartidism;DEZAVANTAJ:
e greu de gasit consens,solutie

3.Evoluați sistemul electoral din R.Moldova

Procesul electoral in RM e gestionat de catre

COmisia Electorala Cetrala,ea e autoritatea
suprema in domeniul electoral.Pt organizarea
alegerilor la nivel subnational sunt organizate
comisiile electorale la circumscriptie si
birourile electorale ale sectiilor de votare.
Alegerile parlamentare:Dr de vot in alegerile
parlamentare il detin toti cetatenii RM care au
 implinit 18 ani.Sunt lipsitit de vot pers
care-s recunoscute fara discernamant si cele
condmnate la privatiune de libertate,
ambele prin hotarare definitive a
instantei de judecata.Listele de
alegatori,pt toate tipurile de alegeri,
se constituie prin intermediul
inregistrarii de stat.Dr de a fi candidat
il au pers care detin dr electoral
active si au domiciliul in tara,cu
exceptia militarilor ce-si fac serviciul
in termen.In alegerile parlamentare
exista candidati-insitutii si candidate-
independenti.Partidele politice-s
personificate prin intermediul listelor
candidatilor in deputati.Aceste liste-s
contituite de partidele politice fara vre-o
implicare din exterior si contin
persoanele care eventual vor devein
deputati.Finantele concurentilor electorali
in RM se realizeaza in special din
fonduri private.Accesul concurentilor
electorali la mass-media reprezinta o
combinare a timpului de antenna platit si a
celui acordat.In RM,votarea e una traditional,
completata de votarea la urnele mobile
de vot si votarea la sectiile de votare
deschise in reprezentantele diplomatice
ale RM.Alegerile se considera nevalabile
daca la ele au participat mai putin de ½ din
nr persoanelor inscrise in listele electorale.
Pragul electoral constituie 4% pt partidele
politice si 8% pt blocurile electorale.
Alegerile locale:In cadrul alegerilor locale
se aleg primarii,consiliile locale si cele rationale.
Dr de vot e identic cu cel din alegerile parlamentare,
cu exceptia militarilor ce-si fac serviciul in
 termen.Dr electoral pasiv include censul dr
electoral active si censul de varsta-18 ani in
cazul candidatilor la functia de consilier si 25 ani-in
cazul candidatilor la functia de primar.
Alegerile prezidentiale:Presedintele e desemnat
de catre Parlament prin scrutiny majoritar in baza
majoritatii calificative.La functia de Presedinte
al RM poate candida orice cetatean al RM cu
dr de vot,care are 40 ani impliniti,a locuit sau
locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai
putin de 10 ani si poseda limba de stat.
Candidatul,pt a fi inregistrat,e necesar
sa dispuna de sustinerea a cel putin 15
deputati.Candidatul care intruneste 3/5
voturi(61 voturi),se considera ales.Se admit
2 tururi de scrutin.In cazul in care nici in
turul second nimeni nu acum uleaza nr necesar
de voturi,se organizeaza alegeri repetate.
Daca si dupan alegerile repetate Presedintele
RM nu va fi ales,Presedintele ein exercitiu
dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor
in noul PArlament.
Referendumul:Referendumul in RM e putin
utilizat.In RM,referendumul se poate
desfasura la nivel national si la nivel local.
Referendumurile republican pot fi constitutionale,
legislative so consultative.Referendumul
republican poate fi initiat de un nr de cel
putin 20000 de cetateni ai RM,un nr de ce
putin 1/3 din deputatii din Parlament,de
Presedintele RM si de Guvern.
Asadar,in RM sistemul electoral e ,
in mare parte,adecvat realitatilor
social-politice.El stabileste in
conformitate cu principiile democratice
cadrul desfasurarii alegerilor.Concomitent,
sist electoral moldovenesc e caracterizat de
o instabilitate sporita.In perioada fiecarei
legislature se aduc modificari sist electoral
.Sist electoral md reflecta starea de
moment a tarii,in el reflectandu-se valorile
si conceptiile principalilor actori politici.
30.Subiectul:Grupuri de interese și grupuri de presiune

1.Explicați scopul grupurilor de presiune

Grupurile de presiune sunt grupuri sociale cu un grad variabil de formalitate, care cautã
sã. promoveze si/sau sã apere interesele speci- fîce ale membrilor lor, prin exercitarea
unei presiuni asupra puterii politice sau asupra administratiei. Ele intrã în interactiune cu
institutiile statului si cu partidele po1itice, dar nu participã direct la cucerirea sau
exercitarea puterii, ci actioneazã asupra acesteia, o influenteazã, rãmânând însã exterioare
ei. Grupul de presiune actioneazã din interese proprii s chiar dacã se declarã nepolitic,
este angajat politic, de vreme ce "adoptã. o anume politicã pentru un anume interes sau o
anume conduitã politicã". Activitatea grupurilor de presiune este publică,dar acțiunile lor
în cele mai dese cazuri sunt sunt tenebre.Ele se străduie să-și peomoveze oamenii săi ,,de
încredere,,în diferite structuri ale puterii care ulterior vor apăra interesele acelor grupuri
de peresiune și cu ajutorul cărora pot fi influențate deciziile politice.Grupurile utilizează
diverse metode.Ele pot iniția companii de proporții pentru a convinge elita conducătoare
că cerințele lor sunt legiteme și legale utilizînd în acest scop mass-media și tot arsenalul
Public Relations.

2.Comparați grupurile de presiune cu partidele politice

Partidele si grupurile de presiune fac parte dintre componentele de importanta majora ale
realitatii politice. Este un adevar incontestabil ca primele o domina cu autoritate.
Fenomenul pe care il reprezinta – caci este vorba, fara indoiala, de un fenomen – nu numai
ca nu poate fi ignorat, dar trebuie luat in calcul ca unul definitoriu al societatii
contemporane. Ca si partidele, grupurile de presiune sunt puse in situatia de a face fata
acestei provocari, prin influentarea sistemului politic pentru apararea intereselor celor pe
care ii reprezinta. Grupurile de presiune au cîteva trăsături esențiale :caracterul benevol
al societății,existența unui grup organizat în baza unor interese comune,promovarea și
apărarea intereselor proprii,presiunea exercitată asupra puterii,scopul.

-Grupurile de presiune sunt grupuri sociale cu un grad variabil de formalitate, care cautã
sã.promoveze si/sau sã apere interesele speci- fîce ale membrilor lor, prin exercitarea unei
presiuni asupra puterii politice sau asupra administratiei.
-Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului
consimţământ, ceacţionează programatic, conştient şi organizat pentru a servi intereselor
unor clase, grupuri sociale, comunităţiumane, pentru dobândirea şi menţinerea puterii
politice, în vederea organizării şi conducerii societăţii, conform cu idealurile proclamate
în platforma program.Un partid politic este o organizaţie care încearcă sa obţină putere
politică în cadrul unuiguvern, deobicei prin participare în campanii electorale.
3.Analizați specificul grupurilor de presiune din R.Moldova

Grupurile de presiune redau cerintele

si doleantele,dispozitiile poporuluii
adresate gubvernarii,in acelasi rand
influenteaza procesul legilativ.Joaca un
rol important in selectarea expertilor
si a specialistilor la posturile administrative
si ministerial.In afara de aceaasta,
grupurile de presiune sustin si
mobilizeaza oamenii la realizarea programelor
guvernamentale.Atunci cand urmaresc
aceste scopuri nobile,precum
ocrotirea mediului ambient,resprectarea
drepturilor omului,implimentarea
diferitor programe sociale,grupurile de
intres sunt constructive si favorizeaza
sicietatea,insa atunci cand urmaresc
scopuri inguste,private,cu beneficiu
economic,dorind sa detina monopolul
asupra activitatilor economice,
grupurile exercita functii distructive.Dupa
declararea independentei,activitatea
grupurilor de interes din RM a fost
stimulata atat de pozitia slaba a sist de
partied nou-format,cat si a partidelor
politice noi.In perioada edificarii
tanarului stat RM grupurile de presiune
erau mai puternice si mai active,pt ca in
procesul de tranzitie,cand legislatia e
imperfect,mecanismul de sustinere a
dr nu functioneaza,iar capitalurile privatizarii
se cer a fi luate.Procesul de formare a
intereselor de grup in Md era insotit de
un process continuu de formare a
coalitiilor de interese care influentau puterea
politica.Specificul grupurilor de presiune
de presiune din RM e determinat de
 legatura lor directa cu domeniile vietii sociale
si depinde de mentalitati,traditii,precum
si de prioritatile si scopurile societatii.
Specific pt multe grupuri de presiune
din RM e aplicarea neprofesionista,sporadic
a tehnicilor di a metodelor de influenta.
La momentul de fata se resimte tot mai
puternic necesitatea reglementarii legale
a activitatii grupurilor de presiune.
Lobbysmul moldovenesc contemporan
nu e reglementat de vre-un act legislative,
de aceea e lipsit de controlul societatii;
respectivin cele mai dese cazuri se
reduce, la acte de coruptie intrigi si
lupte de material compromitatoare.
Grupurile de presiune indeplinesc
efficient rolul cand reprezinta
multitudinea de interese existente in
societate:economice,sociale,ideologice,
cultural,entice,ecologice,religioase,de ramura.
Reprezentarea pe larg a intereselor nnu
numai garanteaza inffluenta adoptarii deciziilor
politice,dar si asigura fluxul de informative si
sustinere de care au nevoie organelle puterii
de stat.De aceea,grupurile de interes
/presiune sunt in acelasi timp baza
sistemului politic si un component important
al lui,care asigura transmiterea operative a
cerintelor catre elementele institutionale ale sistemului.