I.Evolutia lumii contemporane determina ca una din prerogativele
fundamentale ale politologiei ca stiinta si disciplina de invatamint o constitutie studierea politicii politica fiind unul din cuvintele cele mai folosite in lexiconul social. Specificul stiintei politologice determina functiile acestei stiinte in societate: 1. Functia gnoseologica (cognitiva) contribuie la reflectarea adecvata a realitatii politice, definitivarea legitatilor obiective, prognozarii fenomenelor politice; 2. Functia axiologica se refera la evaluarea orinduirii politice ,evenimentelor si comportamentul politic. Axiologia este o teorie a valorilor, deci functia axiologica contribuie la statuarea unor valori in societate prin valorificarea politicii la fenomen in societate 3. Functia socializarii politice de formare a unei atitudini civice, a culturii politice democratice a populatiei. 4. Functia creativa de formare si inventie a unor noi teorii, conceptii, reforme politice 5. Functia educativa - ajuta la formarea unei inalte culturi politice si constiinte politice contribuie la implicarea responsabila a fiecarui cetatean in activitatea politica. 6. Functia futurologica (de prognozare)- contribuie la concretizarea unor prognoze care privesc viata politica, eficienta regimului politic, aprecierea elitei politice de catre societate, constatarea unor fapte consumate si stabilirea asteptarilor pentru viitor.
II. Compararea functiei teoretico-prospectiva cu cea normativ-
axiologica Ambele functii au directia de aplicare cu scopul de a stabili niste adevaruri despre fenomenul politic intr-o societate, functia axiologica referindu-se la evaluarea evenimentelor politice si propunerea solutiilor pertinente pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic, pe de o parte, iar functia teoretico-prospectiva, propunind modele si alternative de dezvoltare sociala. Indeplinirea complexa a acestor functii ajuta la reformarea sistemului existent sau chiar la transformarea radicala a acestuia.
Dezvoltarea procesului politic din Republica Moldova prin functia de
prognosticare Republica Moldova se afla astazi, mai mult decit oricind intr-un moment critic, din punct de vedere politic, deoarece, din partea societatii se simte necesitatea acuta de a progresa, dorinta de a depasi criza atit economica cit si politica, insa cel mai mare inamic al acestui deziderat ramine a fi elita politica, inversunata a deveni o elita oligarhica. La momentul actual e ste dfificil sa vorbi, despre o ulterioara evolutie, deoarece suntem la o etapa de tranzitie deja de 21 de ani. Politica de fatada abordeaz problematica aspiraiilor de integrare european a rii prin prisma dezvoltrii umane; caut s elucideze dinamica relaiilor strnsecu statele vecine, s sporeasc gradul de nelegere a complexitii procesului de integrare european i impactul acestuia asupra dezvoltrii umane, asupra capacitilor societii de a asigura condiiile i premizele necesare pentru ca toi oamenii s poat tri i activa n condiii decente, bucurndu-se de oportunitile existente i de cele noi, precum i s-i realizeze potenialul creativ, insa poarta o grava amprenta de deziderat neimplinit in scurt timp. Doar atunci cind elita politica nu va detine puterea doar prin intermediul pirghiilor economice, vom putea vorbi despre o eventuala reformare, evolutie, dar pina in acel moment suntem la etapa de stagnare continua si dureroasa pentru socuetatea civila.