Tema: Obiectul de studiu

Dezvoltă o gândire de grup

V. Sainsus, dr. conf univ

Planul temei
1. Obiectul stiinței politice

2. Legități, categorii și funcții ale științei politice

3. Istoria gândirii politice

3. Politica, știința politică, ideile politice în R Moldova și spațiu românesc
Obiectul de studiu
• Politologia studiază esența și manifestările politicului în contextul unei societăți la un moment și din perspective
istorică.
• Politologie – provine le la cuvintele grecești polis – stat, cetate și logos știință semnificand știința despre stat.
Apariția revine lui Aristotel (384-322îH) Platon Cicero și Toma D Aquino sunt considerați întemeetorii politologiei.
• Noțiunea inițială a fost de știința politică. Se consideră că termenul de Politologie a fost întrodus de vest-germanul
Eugen Fisher Baling.
• Roger Gerard definește știința politică drept știință a statului sau știință a puterii.

• Stendhal definește știința politica ca o matematică socială, iar mai târziu definește știința politică arta guvernării.

• În anul 1954 germanul Eugen Fisher Baling a propus ca studiul politic să fie numit Politologie. Sec X1X
ştiinţa politică apare în calitate de ştiinţă autonomă şise generează ca obiect de studiu sine stătător şi cercetări
ştiinţifice.
• Prof moldoveni Al Zavtur și P Fruntaș definesc politologia ca știința despre politică și raporturi politice, despre sisteme politice și
locul, rolul persoanei în viața politică.
Politicul se prezintă prin 3 aspecte esențiale:
- sistemul politic;

- acțiunea politică;

- gandirea politică
Domeniile de interes ale politologiei sunt:

- viața politică;
- conduita politică individuală și colectivă;
- organizarea politică;
- acțiunea grupurilor politice și relațiile dintre acestea.
Politologia este centrată pe următoarele aspecte:

• relațiile politice ;

• instituțiile politice;

• aspecte socio-psohologice și idiologice.

Determinantele sociale ale politicii
• Grupul social reprezintă un număr anumit de oameni, trataţi nu ca o masa
fizică, desprinsă de restul societăţii, ci ca o masă activă, dar care nu
impiedică, nicidecum, altor indivizi să se implice in egală măsură in alte
genuri de activităţi” (Bentley);
• Categoria socială reprezintă un grup de oameni, care intrunesc unele şi
aceleaşi trăsături distincte, cum ar fi veniturile sau statutul profesional.
• Clasă (politică) este considerate totalitatea indivizilor care dispun in egală
măsură de anumite „valori distribuite”: putere, bogăţie, prestigiu.
Fenomenul inechităţii apare doar in raport cu alte clase. clasa superioară
/conducătoare; clasa de mijloc; clasa de jos.
• Societatea civilă – starea naturala a societății
Funcțiile politologiei
- Cognitivă;
- Evaluativă;
- Normativă;
- Prospectivă;
- Practică.
- Funcţie educativ-patriotică – politologia prin cunoştinţele sale dobândite
practic, prinvalorile politice create,prin informaţia pusă în circulaţie –
contribuie la formarea concepţiilor politice personale şi unei educaţii civice
patriotice.
Categoriile de maximă generalizare ale
științei
• Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de
activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar
între diversele categorii și grupuri sociale.

• Politica este o căutare şi o luptă pentru putere (Max Weber)

• Sistem politic – este existența unor structuri sau a unor legături, raporturi modelate în timp.

• Regim politic – ansamblu instituțiilor și a raporturilor politice prin care clasa politică iși
realizeaza programul politic.

• Clasa politica - grup restrans de indivizi, superior dotati, calitati

exceptionale si aptitudini deosebite sa conduca societatea.
Categoriile de maximă generalizare ale
științei
• Instituțiile politice – statul (guvernul, parlamentul, președenția)
• Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu
delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranității și personifică din punct de
vedere juridic națiunea.
• Societate civilă – este ansamblul formelor de organizare care asigură solidarizarea
paturilor sociale, indivizilor, ect. descrie un întreg sistem de structuri, care implică
cetățeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizație neguvernamentală,
într-un sindicat sau într-o organizație patronală. Societatea civila este formată din
cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul,
cunoștințele și experienta pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese.
• Democratie – puterea poporului.
• Dictatură – forma de guvernare autocratică a unei persoane sau grup. Putere
absolută, purtare dispotică.
Istoria gândirii politice
• Periodizarea gândirii politice
a) Gândirea politică în etapa antică și medievală.

b) Gândirea politică în perioada renașterii.

c) Gândirea politică în epoca modernă.

Gândirea politică în etapa antică și medievală.

• Platon unul din gânditorii antici s-a referit în opera și scrierile sale la constituire unui
sistem social și politic în stare să promoveze dreptatea sau altfel spus moralitatea. Politicianul
în viziunea sa este păstorul și stăpânul turmei.. Platon afirmă că realizarea unui stat ideal este
greu realizabil chiar și în forma de republică. Abuzul și arbitrarul sunt cele care compromit
regimul de guvernare. Platon este părtașul unei guvernări mixte monarho-democratice,
unde voințale regelui și a poporului se interpătrund.

• Aristotel este celebru prin lucrarea Politica El definește omul ca un animal politic, sociabil
prin esența lui. Omul există în trei forme de sociabilitate: familia, satul statul (cetatea). El îl
anticipează pe Platon afirmând că proprietatea este o formă de îmbogățire pentru individ și
pentru stat. Viața normală a unui stat întotdeauna au fost condiționată de existența unei
clase de mijloc. Numai ea sigură democrațiilor o stabilitate de durată ceia ce nu are oligarhia.
Gândirea politică în etapa antică și medievală.

• Marcus Cicero definește Republica ca un bun al poporului, menirea conducătorilor politici este
realizarea unei stări bune (bunăstări) a maselor populare. El afirmă că romanii sunt buni conducători.
Este părtașul monarhiei și transmiterii puterii prin descendență. Cicero a rămas în istoria ideilor politice
prin din problema dreptului natural formulând următoarele postulate că: toți oamenii sunt egali; statul
este o comunitate morală; statul și dreptul sunt supuse zeilor.

• Aurelius Augustinus sau sfântul Augustin renumit filozof dar și teolog el afirmă că statul divin este
alcătuit din aleșii lui Dumnezeu. Lumea este stăpânită de două spade afirmața pentru el una spirituală și
alta temporară Papa sau împăratul.

• Tomas D:Aquino menționează că politica implică responsabilitate morală. Numai prudența

politică asigură binele obștesc al comunității și a statului. Biserica este un educator ce promovează
viața întru virtute. Era părtașul proprietății, însă ceia ce este peste satisfacerea nevoilor trebuie să
fie folosit pentru comunitate. Limita proprietății este definită de necesitatea naturală și de moralitate.
 Gândirea politică în perioada renașterii
•Nicolo Machavelli om politic și istoric adept al statului unitar
italian sub egida monarhiei absolute. A contribuit la despărțirea teoriei
politice de morală și religie, ieșirea politicului de sub egida
fenomenului religios.

•Jean Boden (1530-1596) adept al monarhiei absolut controlate,

pune în circulație expresia de știiță politică. A dezvoltat expresia de
suveranitatea statului, a fost împotrtiva destrămării statului feudal și
supremației papale.
 Gândirea politică în epoca modernă.

• Chiarls Montescquieu (1689-1755) definește fundamental principiul legalității,

specifică că raportul dintre guvernanți și guvernați trebuie să fie în funcție de condiții concrete
ale fiecărui popor. Este părtașul monarhiei constituționale.

• Voltaire (1694-1778) este susținător al libertății individuale și a libertății gândirii.

• Jean Jacques Rousseau (1712-1778) puterea de stat este legitimă atâta timp cât se
întemeiază pe înțelegerea dintre indivizii societății.

• BENJAMIN Framclin, Tomas Jeferson au introdus noțiunea de independență

națională și drepturi individuale.

• Carl Marx întemeetorul socialismului este axat pe idea că societatea ca sistm este bazat pe
interdependența dintre forțele și relațiile de producție, forțele de producție fiind determinante.
Gândirea și ideile politice in R Moldova
• Grigore Ureche – menționa în scrierile sale în limba maternă că cea
mai bună orânduire social-politică și potrivită pentru Moldova este cel
Polonez. Era împotriva absolitismului domnesc și opta pentru un sistem
similar celui din Polonia
• D. Cantemir, om politic cu renume european și de o cultură
enciclopedică. El menționa că cauza principală a tuturor năpăstiillor
este politica trădătoare a marilor boieri care împedicau dezvoltarea
normală a țării.
• Ion Heliade Radulescu fundamentează ideile că cei care intră în jocul
partidelor tulbură mințile și dezbină societatea sau politica, adevărata
politică este făcută de oamenii de știință spre a ameliora societatea.
Gândirea și ideile politice in R. Moldova
• Nicolaie Bălcescu gânditor politic revoluționar, a meditat pentru drepturi naționale a
românilor egale pentru cei din Transilvania precum și în Europa

• Mihail Cogâlniceanu a contribuit la formarea modernă a statului român, unirea în

granițele geografice firești

• Al Ioan Cuza fondatorul statului român modern, a realizat reforme structurale

politice

• Mihai Eminescu a pledat în opera sa pe libertate și independență națională, libertate

socială, respect pentru personalitatea umană

• Titu Maiorescu consolidarea României moderna și unitate națională

Gândirea și ideile politice in R. Moldova
•Nicolaie Iorga a dezvoltat doctrinele politice ale partidelor
politice.
•Ion Pelivan a indus ideile politice liberaliste in politic