CETĂȚEAN ȘI STAT ÎN DEMOCRAȚIE ȘI

TOTALITARISM

Tanvuia Daria
Clasa a 7-a A
 CUPRINS

 prezentarea a câte două caracteristici ale ideologiei

democratice, respectiv totalitare

 două fișe de personaj a doi lideri politici (unul

pentru regimul democratic, celalalt pentru regimul
totalitar)

 prezentarea a câte două drepturi cetățenești în

democrație, respectiv totalitarism -

 câte un fapt (eveniment) istoric specific acestor

regimuri

 concluzie
 DEMOCRAȚIA ȘI TOTALITARISMUL

A) Ideologia DEMOCRATICĂ

Democrația este o formă de guvernare în care cetățenii au drepturi și libertăți. Cu

cât cetățenii au mai multe drepturi, cu atât statul are mai puțină putere. Valoarea
fundamentală a statului democrației este cetățeanul.
Caracteristicile ideologiei democratice:
- existența Constituției
- respectarea principiului separației puterilor în stat
- respectarea principiului suveranității poporului
- sistemul politic pluripartidist
- apariția și consolidarea societății civile
- principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii
Mă voi referi mai pe larg la două dintre caracteristicile democrației care mi se
par mie cele mai interesante.
Existența Constituției
Constituția este legea fundamentală a unui Stat. În ea sunt prevăzute principalele
drepturi și libertăți ale cetățenilor precum și forma de guvernare și structura
instituțională a Statului. Toate actele emise de către autoritățile Statului trebuie să fie
conforme constituției. O constituție este un sistem, frecvent codificat într-un document
scris, care indică regulile și principiile care guvernează o organizație. În cazul
națiunilor, acest termen se referă specific la o constituție națională, care definește
principiile politice fundamentale a statului și descrie puterile și obligațiile guvernului
respectiv. Majoritatea constituțiilor naționale stabilesc drepturile și datoriile principale
ale cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc.,
reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat
a statului respectiv. Anterior evoluției constituțiilor naționale codificate, termenul
constituție putea fi folosit pentru a descrie orice lege importantă.
 Respectarea principiului suveranității poporului
Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea supremă politică
(legislativă, judiciară sau/și executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de
oameni sau asupra lor înșiși. Conceptul de suveranitate a fost recunoscut prin Tratatele
de la Westfalia (1648).
Suveranitatea este o caracteristică a statului, care îi conferă o poziție superioară
oricărei entități interne. Suveranitatea constă în faptul că statul poate să decidă cu
privire la populația și teritoriul său, precum și soluționarea propriilor probleme interne
și internaționale, fără amestecul altei puteri. În literatura de specialitate se consideră că
suveranitatea are două dimensiuni: supremația puterii de stat și independența sau
neatârnarea în exterior. Aceste subdiviziuni au apărut de fapt în practică, întrucât în
unele state ele au fost disociate, pentru o anumită perioadă de timp. De exemplu, au
fost state care au dispus de supremație, dar au fost lipsite de independență .

B) Ideologia TOTALITARISTĂ

Totalitarismul este un sistem politic în care societatea este „total” controlată.

Regimuri autoritare au existat pe tot cursul istoriei. Totalitarismul a apărut în
secolulul XX și are caracteristici distincte. Atributul de „totalitar” nu este dat de cât de
completă este puterea sau de intens controlul conducerii în domeniul politic (ceea ce
există deja într-un regim autoritar), dar de cât de extinsă și amplă se manifestă
intruziunea într-o viață socială care în mod normal nu are de-a face cu politica.
Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolută sau dictatură, în
regimurile totalitare distanța între stat și societate este, practic, anulată. Puterea
întrupată de stat, prin partidul unic, pătrunde până și în viața particulară a fiecărui
cetățean. Ideologia totalitaristă este opusă conceptului de societate deschisă.
Caracteristicile ideologiei totalitare:
- existența unui singur partid politic (monopartidism)
- limitarea sau suprimarea drepturilor și libertăților democratice ale cetățenilor
- instaurarea terorii asupra propriilor cetățeni
- impunerea, în politica statului, a ideologiei politice a partidului aflat la putere
 - lichidarea opoziției politice
- supravegherea populației de către poliția regimului
- controlul asupra economiei, a învățământului, a vieții sociale în general
- existența sistemului de lagăre de muncă și de închisori pentru opozanții
regimului totalitar extremist.

Limitarea sau suprimarea drepturilor și libertăților democratice ale

cetățenilor
Monopolizarea puterii este posibilă printr-un control strict al guvernului asupra
tuturor aspectelor societății și vieții indivizilor. Conducerea totalitară nu permite
libertatea individuală, iar organizațiile vechi și instituțiile sociale sunt limitate și
suprimate. Datorită acestui fapt, statul supraveghează toate aspectele care privesc
grupurile de tineret, grupurile culturale, religioase, profesionale și sportive printr-un
control politic, iar guvernul are puteri nelimitate în treburile de zi cu zi ale
cetățeanului. În acest fel, putem spune că regimurile totalitare diferă de formele mai
vechi ale regimurilor autoritare, unde, obiectivul principal era, în general, limitat la
obținerea controlului politic.

Existența unui singur partid politic (monopartidism)

Avand la baza conducerea catre un singur om, totalitarismul a indoctrinat
masele politice, reducand libertatea cetateanului aproape de zero. In tarile afectate de
acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se parau unii pe altii, chiar in
mijlocul familiei erau persoane care isi parau parintii sau fratii.
Totalitarismul si-a atins maturitatea in Rusia, Germania, Italia. In aceste
state, libertatea individului era aproape in intregime redusa. Acest control absolut al
statului era in opozitie cu liberalismul si democratia. Daca liberalismul incerca sa
limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile sacre ale individului, totalitarismul
se baza pe respectul impus cu forta. La baza statului totalitar sta liderul atotputernic si
partidul unic. Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S., unde s-a
instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7 noiembrie 1917. Conceptia
comunistilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se baza pe
proprietate privata, initiativa personala si motivatie in realizarea profitului; astfel
societatea se imparte in clase, iar burghezia detine puterea, atat in viata economica,
cat si in viata politica.
Partidul isi recruta membrii pe baza loialitatii fata de regim. In fruntea
partidului se afla liderul suprem. Sistemele se bazau pe teroare care era manifestata
de politia partidului. Cateva din aceste organizatii au fost: CEKA, KGB, GRU,
NKUD.

LIDERI POLITICI

A) FRANKLIN DELANO ROOSEVELT

Franklin Delano Roosevelt a fost un reprezentant al regimului politic democrat.
Acesta a fost cel de-al treizeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1932–
1945). S-a remarcat ca fiind una dintre principalele figuri politice secolului XX-lea pe
plan național cât și internațional, care a contribuit esențial la depășireacrizei economice
mondiale și la înfrângerea Germaniei naziste în perioada celui de al Doilea Război
Mondial. De asemenea, este singurul președinte din istoria Statelor Unite care a fost
instituit în funcție pentru patru mandate consecutiv.

B) ADOLF HITLER
Probabil cel mai cunoscut lider al regimului totalitar nazist a fost Adolf
Hitler.
Adolf Hitler de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German
Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934
conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Ajuns la putere în 1933, Hitler a transformat țara într-o dictatură
monopartid bazată pe ideologia totalitaristă și autoritaristă a național-socialismului.
Politica sa expansionistă agresivă este considerată principala cauză a izbucnirii celui
de-al Doilea Război Mondial, soldat cu pierderi omenești colosale. De numele său
sunt legate numeroase crime împotriva umanității, printre care punerea în aplicare a
unui plan naționalist și rasist de exterminare în masă a evreilor și altor „indezirabili”
din Europa, precum și lichidarea adversarilor politici din Germania. Hitler a fost ales
„omul anului” în 1938, de către revista americană Time.

Drepturi cetățenești
  Drepturi cetățenești în democrație (exemple)
- dreptul la viață: Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în
cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
- dreptul la informație: Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de
interes public nu poate fi îngrădit.Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce
le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra
treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

 Drepturi cetățenești
în perioada comunistă (exemple)- dreptul la muncă: cetățenii au
dreptul la munca. Fiecărui cetățean i se asigură
posibilitatea de a desfașura, potrivit pregătirii sale, o
activitate in domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerata
după cantitatea si calitatea ei. La munca egală retribuția este egală. Prin lege se
stabilesc măsurile de protecție și securitate a muncii, precum și măsuri
speciale de ocrotire a muncii femeilor și tineretului.
- dreptul la muncă: cetățenii au dreptul la munca. Fiecărui cetățean i se asigură
posibilitatea de a desfașura, potrivit pregătirii sale, o activitate in domeniul
economic, administrativ, social sau cultural, remunerata
după cantitatea si calitatea ei. La munca egală retribuția
este egală. Prin lege se stabilesc măsurile de protecție și
securitate a muncii, precum și măsuri speciale de
ocrotire a muncii femeilor și tineretului.
-dreptul la învățătură: dreptul la învățătură este asigurat
prin învățămîntul general obligatoriu, prin gratuitatea
învatamintului de toate gradele, precum și prin
sistemul burselor de stat.

Eveniment petrecut în democrație

În secolul XX cuvîntul „democrație” a ajuns să fie unul din cele mai populare
cuvinte ale tuturor popoarelor și politicienilor întregii lumi. Astăzi nu este nici o mișcare
politică importantă care nu ar pretinde înfăptuirea democrației, sau care nu ar folosi
acest termen în realizarea scopurilor sale foarte îndepărtate de democrație. a apărut în
Europa sub steagul luptei cu absolutismul, pentru eliberarea și egalitatea drepturilor
celei de-a treia pături sociale, în mersul istoriei mărindu-se diapazonul scopurilor și
participanților la aceste mișcări. Mișcările democratice contemporane sunt foarte
diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate,...etc.
Winston Churchill spunea: „nimeni nu pretinde că democrația ar fi perfectă sau
atotstiutoare. Întradevăr s-a spus că democrația este cea mai rea formă de guvernamînt
cu excepția tuturor formelor încercate de-a lungul timpului”. Definiția lui Chruchill nu
este singură din acest punct de vedere. Giovani Sartori a scris în mod amuzant că:
„Democrația este numele pompos a ceva care nu exista” iar ex-președintele brazilian
Jose Sarney a afirmat tot în glumă că „Democrația este sistemul care îți permite să îți
faci valizele”.

Eveniment petrecut în regimul Totalitarism

Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit
locul emblematic de implementare a soluției finale, un element major în punerea în
practică a Holocaustului; se estimează că cel puțin 1,1 milioane de persoane au fost
omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei.
Holocaustul este termenul care reprezintă cel mai mare masacru din istorie. În
timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost asasinați circa șase milioane de evrei
de toate vârstele, majoritatea din Europa dar, ca parte din „soluția finală a problemei
evreiești” au fost persecutați și asasinați evrei și în Asia și nordul Africii, conform
programului de exterminare a evreilor plănuit și executat de regimul național-socialist
din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia.

Concluzia acestei prezentări

De-alungul istoriei omenirea a trecut prin perioade mai mult sau

mai puțin favoirabile însă omul a încercat de fiecare dată să se adapteze
diverselor regimuri fie ele totalitare sau democratice deși în teorie
fiecare dintre acestea susținea drepturile omului, realitatea a demonstrat
că adeseori omul de rând a fost cel care avea acțiunile limitate și
drepturile îngrădite.
Ne bucurăm că în zilele noastre trăim o viață cât mai aproape de
n
o
r
m
a
l

î
n

c
a
r
e

d
r
e
p
t
u
r
i
l
e

ș
i

l
i