Secolul XX între democraţie

şi totalitarism
a) Ideologii democratice şi totalitare în Europa;
b) Ideologii şi practici politice în România;

Prof. Dorina-Luminița Drexler,

CNPR, Piatra Neamţ
Ideologii democratice şi totalitare în
Europa
 Secolul XX: secolul  Care sunt trăsăturile
confruntărilor între regimurilor
regimurile democratice?
democratice şi
totalitare;
 Democraţia- regimul politic
democratic
 Democraţia ("conducere  Pe plan politic,
de către popor", din democraţia se defineşte
grecescul demos- "popor" ca regimul politic
şi kratos- "conducere") fundamentat pe
este un regim politic principiul suveranităţii
exercitat prin voinţa naţionale (naţiunea
poporului. conduce statul prin
reprezentanţii săi aleşi),
pe principiul separării
puterilor în stat, pe
principiul egalităţii
tuturor în faţa legii.
 Democraţia
 Democraţia este  Un element important al
democraţiei este
inseparabilă de constituţia.
respectarea  Acest document
drepturilor reglementează drepturile
omului şi ale şi libertăţile individului
într-un stat şi defineşte
cetăţeanului. limitele puterii a
conducătorilor aflaţi în
diferite funcţii din stat şi
din guvern, defineşte
politicile fundamentale şi
stabileşte structura şi
puterea guvernului.
 Democraţia
 Democraţia modernă are la bază trei modele
istorice din sec. XVII-XVIII: englez, american,
francez.
 Este un regim în care sunt respectate drepturile
cetatenesti, existenţa pluripartidismului, a
constitutiei si dreptul la vot.
 Puterea este legitimată prin intermediul alegerilor
libere;
 Este exercitată în cadrul statului de drept: formă
de organizare a statului bazată pe respectul
principiului legalităţii, drepturilor indivizilor;
 Democraţia
 Regimurile democratice, bazate pe principiul separării
puterilor în stat, vot universal, alegeri libere, respectarea
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pluripartidism, s-au
consolidat în ţările nordice, precum Danemarca,
Suedia sau Norvegia, şi în cele mai multe state
din vestul Europei.
 Trăsăturile regimurilor democratice erau conforme
principiilor înscrise fie în programele partidelor bazate pe
ideologii politice de dreapta (liberale, conservatoare,
creştin-democrate), fie în acelea ale formaţiunilor
socialiste sau social-democrate, exponente ale ideologiei
de stânga.
Trăsăturile regimului democratic
 Separarea puterilor în stat;
 Respectarea drepturilor, libertăţilor cetăţeneşti;
 Egalitatea în faţa legii;
 Puterea se află în mâna poporului, care
guvernează prin reprezentanţii aleşi;
 Votul universal;
 Pluralism politic;
 Economie de piaţă;
 Promovează statul de drept;
 Democraţia
 Anglia, Franţa, SUA - rolul partidelor de dreapta
pentru rezolvarea problemelor economico-sociale după
P.R.M.;
 Europa centrală, răsăriteană: are loc apariţia statelor
cu regimuri politice liberal-democratice, după prăbuşirea
marilor imperii;
 Probleme fundamentale: agrară, constituţională;
 1919-1921: desfiinţarea marii proprietăţi funciare,
elaborarea constituţiilor democratice;
 Marea Criză 1929-1933: democraţiile liberale se
confruntă cu grave probleme economice, sociale;
 Germania, Italia, Portugalia, Grecia: se vor instala
regimuri dictatoriale;
 Principalele modele democratice
europene postbelice
 Modelul politic anglo-saxon:
 Promovarea liberei iniţiative;
 Descentralizare;
 Implicarea redusă a statului în
rezolvarea problemelor sociale;
 Piaţă liberă;
 Aplicat mai ales după 1979, în
perioada guvernării M. Thatcher;
 Trăsături specifice ale regimurilor
democratice

 În Marea Britanie, unde se aplică principiul “regele domneşte, dar

nu guvernează”, prim-ministrul, şef al majorităţii parlamentare,
are un rol însemnat, îşi alege miniştrii şi are puteri executive
extinse.
 Cele mai puternice formaţiuni politice au fost, după 1918, Partidul
Conservator şi Partidul Laburist.
 În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea
lui Winston Churchill, prim-ministru, din partea Partidului
Conservator, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-
1945; apoi, după război, în 1951-1955).
 În perioada postbelică, alt prim-ministru conservator, Margaret
Thatcher, s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei,
prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat, cât şi prin cele
care au vizat creşterea prestigiului extern al ţării.
 Principalele modele democratice
europene postbelice
 Modelul politic  Modelul politic
francez: german:
 Rol însemnat al statului  Economie de piaţă cu
în viaţa economică, protecţie socială
politică, socială; puternică;
 Preocupare constantă  Consens între sindicate
pentru problemele şi patronate;
sociale;  Reducere a inegalităţilor
sociale;
 Model aplicat şi în ţările
scandinave;
 Trăsături specifice ale regimurilor
democratice
 Franţa, a avut între anii 1918 şi 1940 un regim democratic
republican, caracterizat însă prin instabilitate guvernamentală (au
funcţionat 42 de guverne).
 După al Doilea Război Mondial, a fost adoptată o nouă Constituţie,
care instituia un regim parlamentar clasic.
 Charles de Gaulle, preşedinte al ţării din anul 1959, a susţinut ideea
consolidării puterii şefului statului .
 Reforma constituţională din anul 1962, a stabilit ca preşedintele
Franţei să fie ales de cetăţeni prin vot universal, nu de un colegiu
electoral, ca până atunci.
 În timpul preşedintelui Georges Pompidou, a fost continuată politica
lui de Gaulle, Franţa înregistrând progrese economice importante,
dar problemele sociale s-au menţinut
 Unul dintre preşedinţii de stânga a fost François Mitterand, din
partea Partidului Socialist.
 Trăsături specifice ale regimurilor
democratice
 În primul deceniu interbelic, Germania a fost organizată prin Constituţia
de la Weimar ca o ţară cu un regim politic democratic. Situaţia s-a schimbat
însă, din 1933, când puterea a fost preluată de regimul dictatorial naţional-
socialist.
 După al Doilea Război Mondial germanii au fost nevoiţi să trăiască în două
state separate: RDG, RFG;
 “Zidul Berlinului” construit în 1961 semnifica divizarea politică a Europei;
 În zona de ocupaţie militară a aliaţilor occidentali, s-a constituit un stat
democratic, având ca formă de guvernământ republica federală, care a
devenit apoi membru NATO şi al CEE;
 Ideologia creștin-democrată a apărut în Germania Occidentală, în 1949,
valorificând tradiția de implicare socială a Bisericii Catolice și Reformate.
Specific acestei ideologii este conceptul de economie socială de piață și
subsidiaritatea.

 Un rol însemnat în istoria germană l-a avut cancelarul creştin-democrat

Helmuth Kohl, în timpul căruia s-a realizat reunificarea Germaniei (1990).
 Idei şi regimuri totalitare
 Totalitarism: formă de organizare şi
funcţionare a societăţii în care statul
controlează toate aspectele vieţii
sociale, individuale;
 Idei şi regimuri totalitare
 Trăsături comune regimurilor totalitare:
 Controlul absolut al statului;
 Lipsa separării puterilor în stat;
 Nerespectarea drepturilor, libertăţilor cetăţeneşti;
 Partidul unic;
 Cultul personalităţii-Mussolini, Hitler, Stalin, Mao-Ze-Dong,
Ceauşescu;
 Cenzura;
 Demagogie, propagandă;
 Organizaţii oficiale de masă;
 Interesele individului sunt subordonate intereselor statului;
 Regimul este menţinut prin teroare, violenţă: poliţie, armată,
poliţie politică (CEKA, NKVD, KGB în URSS; Gestapo în Germania,
Securitatea în România);
 Oponenţii regimului sunt exterminaţi, trimişi în închisori (epurare
politică);
 Valorile statului de drept sunt încălcate;
Idei şi regimuri totalitare
 IDEOLOGIA?

IDEOLOGIA?
Fascia, svastica, secera şi ciocanul;
Culoarea neagră, brună, roşie;
 Idei şi regimuri totalitare
 Trăsături distincte:
 Comunismul promova: dictatura clasei
muncitoare/proletariatului,rolul maselor
populare, colectivizarea, industrializarea,
naţionalizarea bunurilor, ateismul,
desfiinţarea proprietăţii private;
 Nazismul promova: dictatura rasei
superioare, rasismul, antisemitismul, ideea
creării “spaţiului vital”;
 Cauzele apariţiei regimurilor
totalitare
 Frustrările provocate de aplicarea
tratatelor de pace în urma P.R.M. ;
 Instabilitatea economică din diferite ţări
europene care a culminat cu Marea Criză
1929-1933;
 Crizele sociale;
 Regimuri totalitare apărute în
perioada interbelică
 De extremă dreapta:
 Italia – B. Mussolini, 1922;
 Germania – A. Hitler, 1933;
 Ungaria – Amiralul M. Horthyy, 1919;
 Spania – Gen. F. Franco, 1939;
 Portugalia –A. O. Salazar, 1932;
 Regimuri totalitare apărute în
perioada interbelică
 De extremă stânga:
 URSS – Lenin, Stalin;
 Victoria Revoluţiei bolşevice – 1917;
 Fascismul
 Italia, B. Mussolini, 1922;
 1922-“Marşul asupra Romei” –B.
Mussolini va avea puteri sporite;
 Caracter corporatist;
 Partid unic: Partidul Naţional Fascist;
 Societatea organizată în grupuri
profesionale, corporaţii;
 Accent pe naţionalism, “onoare
naţională”, propagandă;
 Rolul statului corporatist: “Nimic
împotriva statului, nimic în afara
statului”;
 Rolul sindicatului redus, libertatea
presei, activitatea partidelor politice
suprimate;
 Instrumente represive: miliţiile
fasciste “Ovra”;
 Nazismul – “Un stat, un
conducător, un popor”
 A. Hitler: lucrarea “Mein Kampf”;
 Se bazează pe naţionalismul exacerbat,
rasism, antisemitism, ideea superiorităţii
arienilor;
 Statutul Germaniei după P.R.M. – ţară
învinsă, trebuia să plătească imense datorii de
război;
 Considera Tratatul de Pace de la Paris un dictat /
“Dictatul de la Versailles”” – 1919;
 Se susţine necesitatea creării unui imperiu /
“reich”, a “spaţiului vital”;
 Nazismul
 Ianuarie 1933: puterea politică preluată de nazişti, A. Hitler devine
cancelar;
 Martie 1933: A. Hitler obţine puteri depline, dictatoriale ( sfârşitul
“Republicii de la Weimer”);
 1934: Hitler devine “Fuhrer”;
 Măsuri: scoaterea partidelor politice în afara legii, eliminarea
adversarilor politici- “Noaptea cuţitelor lungi”-1934;
 1935: Legile de la Nurnberg (eliminarea drepturilor civile ale
evreilor);
 9-10 noiembrie 1938: “Noaptea de cristal” (pogromul împotriva
evreilor din Germania nazistă şi Austria ,care la acea dată era
înglobată în Reich.
 Controlul regimului nazist asupra culturii, Bisericii;
 Presa cenzurată, propagandă prin presă, radio,
cinematografe;
 Poliţie politică: Gestapo;
 Noaptea cuţitelor lungi - 1934
 Noaptea cuţitelor lungi sau "Operaţiunea Colibri", a avut loc
în Germania între 30 iunie şi 2 iulie 1934, când regimul nazist a
executat cel puţin 85 de oameni din motive politice.
 Majoritatea celor ucişi erau membri ai „Batalioanelor
„ de asalt” (SA),
o organizaţie paramilitară nazistă.
 Adolf Hitler a acţionat împotriva SA şi împotriva liderului său,
Ernst Röhm, deoarece vedea în independenţa SA şi în apetitul
membrilor acesteia pentru violenţe de stradă o ameninţare directă
asupra puterii sale.
 Hitler a dorit să prevină o eventuală mişcare a liderilor Reichswehr-
ului, armata germană, care se temea şi dispreţuia în egală măsură
SA.
 Hitler s-a folosit de această epurare pentru a acţiona împotriva
criticilor conservatorilor la adresa regimului său, venite mai ales din
partea celor loiali vicecancelarului Franz von Papen, precum şi
pentru a-şi regla conturile cu duşmanii mai vechi.
Adolf Hitler
 Comunismul
 Primul regim comunist: Rusia, 1917;
 “Revoluţia din Octombrie” 1917- actul de naştere al statului sovietic;
 Fondatorii ideologiei comuniste:
 K. Marx: a fundamentat teoria “luptei de clasă”; Fr. Engels;
 V.I.Lenin: comuniştii reprezintă “avangarda” proletariatului;
 Rolul lui I.V. Stalin (1924-1953): instituie “Marea Teroare” (1936-1939),
cultul personalităţii;
 Măsuri: “dictatura proletariatului”, desfiinţarea proprietăţii private,
naţionalizarea fabricilor, băncilor, pământului, colectivizarea,
industrializarea forţată, teroarea politică, suprimarea libertăţii presei;
 Partid unic: PCUS;
 Instrumente represive: CEKA, NKVD; KGB;
 1922: se constituie URSS;
 Apare nomenclatura: categorie privilegiată, deţinătorii funcţiilor
importante în partid, stat;
 GULAG: sistemul de lagăre, închisori din URSS;
 După Al Doilea Război Mondial: ascensiunea comunismului în zona de
influenţă sovietică, Asia, America Centrală;
 Prăbuşirea comunismului: după 1989;
Comunismul
 b. Ideologii şi practici politice în
România
 Ideologii şi practici politice până în anul
1918:
 Sistemul politic românesc are la bază
Constituţia României din anul 1866;
 România: monarhie constituţională, bazată
pe principiul separării puterilor în stat;
 Regele Carol I: arbitru al vieţii politice;
 Votul cenzitar;
 Principiul rotativei guvernamentale introdus
în 1895;
 Partide politice: PNL, P. Conservator;
 Ideologii şi practici politice după
Primul Război mondial
 După 1918 - se introduce votul universal pentru bărbaţii
de peste 21 ani, cu excepţia magistraţilor, militarilor;
 Constituţia din 1923: baza democraţiei româneşti
interbelice;
 Art. 5: drepturi, libertăţi cetăţeneşti;
 Monarhia, Parlamentul –factori importanţi ai vieţii
politice;
 Viaţa politică dominată de PNL şi PNŢ;
 Politici economice; “Prin noi înşine” (PNL), “Politica
porţilor deschise” (PNŢ- creat în 1926);


 Ideologii şi practici politice după
Primul Război mondial
 După 1918 se menţine practica politică introdusă de
Carol I ca regele să numească guvernul, după care
urma dizolvarea corpurilor
legiuitoare/Parlamentul şi organizarea de alegeri;
 Nu legislativul desemna executivul, ci invers;
 În România Parlamentul era o extensie a
guvernului;
 În democraţiile consolidate guvernul era creaţia
parlamentului;
 Perioada interbelică: 30 guverne, 10 alegeri generale;
 Ideologii şi practici politice după
Primul Război mondial
 “Decada brătienistă” (1918-1928):
dominată de liberală;
 Măsuri: reforma agrară, financiară
(1921), unificarea politică, administrativă
(1925),noua Constituţie(1923),legea
minelor, legea privind învăţământul primar
(1924), legea electorală(1926);

 Ideologii şi practici politice după
Primul Război mondial
 Guverne ţărăniste: 1928-1931; 1932-
1933;
 Politica economică a “porţilor
deschise”;
 Alegerile din 1937 – test de confruntare
între democraţie şi autoritarism;
 Niciun partid nu câştigă alegerile: PNL-
35,9%; PNŢ-20,4%; Garda de Fier -
15,98%;
 Liberalismul
 Liberalismul: rolul individului în raport cu societatea;
 După P.R.M.: neoliberalismul accentuează rolul
intervenţiei statului; interesul general primează asupra
celui individual;
 Reprezentanţi: Şt. Zeletin, M. Manoilescu, V. Brătianu,
V. Slăvescu;
 Rolul industrializării, urbanizării;
 Legătura dintre industrializare, modernizare şi
independenţa politică;
 Au promovat protecţionismul: “Prin noi înşine”;
 Constituţia din martie 1923 este actul de naştere
al neoliberalismului românesc;
Ştefan Zeletin (1882-1934)
 Filosof, economist şi sociolog
român.
 A fost profesor la
Universitatea din Iaşi.
 În lucrarea sa „Burghezia
română, originea şi rolul ei
istoric” (1925
( ) a luat atitudine,
de pe poziţiile burgheziei,
împotriva punctelor de vedere
agrariene, tradiţionaliste,
demonstrând necesitatea
obiectivă a evoluţiei României
spre civilizaţia industrială.
Mihail Manoilescu (1891-1950)
 Publicist, economist,
ministru de externe şi
politician român.
 Printre alte funcţii publice
pe care le-a deţinut,
Mihail Manoilescu a fost
ministrul de externe al
României în vara anului
1940, în cadrul regimului
Ion Antonescu.
 Ideile sale despre
economie au fost intens
popularizate şi aplicate în
America de Sud.
 Ţărănismul
 Ideologie promovată de C. Stere, V. Madgearu, I. Mihalache,
Gh. Zane;
 România evoluează pe o cale necapitalistă, bazată pe mica
proprietate ţărănească;
 Susţine primatul şi rolul ţărănimii;
 Necesară întemeierea “statului ţărănesc”, ca expresie autentică a
democraţiei;
 Rolul statului în economie;
 România trebuie să rămână un stat preponderent agrar;
 Este necesară dezvoltarea ramurilor industriale care valorifică
produsele agricole, bogăţiile subsolului;
 “Politica porţilor deschise” faţă de capitalul străin;
 Iniţial au susţinut “lupta de clasă” a ţărănimii împotriva “burgheziei
oligarhice” , apoi după 1924 au preconizat “apărarea de clasă”
împotriva agresiunii la care ţărănimea era supusă din partea
burgheziei;
 Ţărănismul
C. Stere V. Madgearu
 Extremismul
 Extremismul de dreapta:
 Liga Apărării Naţional Creştine – A.C.Cuza, 1923;
 Legiunea Arhanghelul Mihail – C.Z.Codreanu, 1927;
 Garda de Fier – 1930, aripa militară a Legiunii;
 Trăsături ale mişcării legionare: ura, intoleranţa,
misticismul,mesianismul, antisemirismul,
apologia morţii,ortodoxismul,demagogia,
asasinatul politic (I.G.Duca-1933, A. Călinescu-1939);
 Alianţa cu Germania, Italia;
 Vor face din România “o ţară mândră ca soarele de
pe cer”;
 Au ajuns la putere în septembrie 1940: politică
profund antidemocratică;
Mişcarea legionară
 Legiunea Arhanghelul Mihail /
Mişcarea Legionară, a fost o
organizaţie naţionalistă din
România interbelică.
 A fost creată în 1927 de către
Corneliu Zelea Codreanu.
Organizaţia a avut un caracter
mistic-religios, violent,
anticomunist, antisemit şi
antimasonic.
 Co-fondatori ai mişcării au fost, pe
lângă Zelea-Codreanu, Ion Moţa,
Radu Mironovici, Corneliu
Georgescu şi Ilie Gârneaţă.
 În anul 1930 Corneliu Zelea
Codreanu înfiinţează o organizaţie
anexă a Mişcării Legionare,
intitulată Garda de Fier, organizaţie
care să cuprindă în rândurile sale
orice partid sau grupare, indiferent
de adversităţile politice, care
doreşte să lupte împotriva
expansiunii comunismului din URSS.
 Extremismul de stânga
 Reprezentat de PCR înfiinţat în 1921;
 A aderat la Internaţionala III Comunistă;
 România este “o verigă slabă a lanţului imperialist”, un
stat multinaţional, creaţie a “imperialismului
apusean”;
 Erau necesare instaurarea dictaturii proletariatului,
lichidarea proprietăţii private, naţionalizarea principalelor
mijloace de producţie;
 PCR a avut o orientare antinaţională;
 Va fi scos în afara legii în 1924;
 Perioada de ilegalitate: 1924-1944;
 După 1944 va prelua treptat puterea politică;
Extremismul de stânga
 Concluzie
 Liberalismul şi ţărănismul au dominat
scena politică din România în perioada
interbelică;
 Extremismul nu a avut o susţinere de
masă în România;
 EVALUARE
 Cel mai mult mi-a
plăcut................
 Cel mai dificil a fost
să........................
 Recomand doamnei
profesoare să.........
Spune trei lucruri pe care le-ai
învăţat, înţeles bine în această
lecţie!