II.

OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR

1. Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în

Europa.
Forme de guvernare:
 monarhia (statul condus de un monarh, care transmite de obicei puterea ereditar)
 republica (statul este condus de un președinte)
Regimuri politice:
A. Democratice:
• liberale
• liberal -democratice
"statul de drept"
B. Totalitare – controlează toate aspectele societății:pol, ec., social dar și viața personală

C. Autoritare – Nu se respectă separația reală a puterilor în stat, domină executivul, puterea

aparține unui grup restrâns de persoane.
o Ideologii politice ( idei,credințe despre regimul politic) :
- democratice ( liberali, conservatori)
- totalitare (comunism, fascism , nazism)
Secolul XX între democrație și totalitarism în România și Europa - SUBIECTE
REZOLVATE BACALAUREAT-

1. Precizați două state cu regimuri democratice republicane din perioada

interbelică/secolul XX.
R: Franța, Cehoslovacia, Elveția

2. Precizați două state monarhice cu regimuri democratice din perioada

interbelică/secolul XX.
R: Marea Britanie, România, Belgia, Olanda

3. Precizați un stat din Europa cu regim democratic pe tot parcursul secolului XX.
R: Elveția (republică democratică), Marea Britanie (monarhie constituțională)

4. Precizați două principii/trăsături comune ale statelor democratice din Europa

interbelică.
R: -principiul separării puterilor în stat;
-principiul egalității în fața legii;
-principiul suveranității poporului;
-principiul supremației legii;
-principiul pluripartidismului;

5. Prezentați două practici politice/măsuri comune regimurilor democratice secolului XX.

R: 1. introducerea votului universal (România-1918);
2. realizarea de reforme agrare (România-1921);

6. Precizați o cauză/un factor/o premisă/contextul care a determinat criza regimurilor

democratice în unele state europene și instaurarea unor regimuri democratice/nedemocratice.
R: Marea Criză Economică, Marea Criză Politică

7. Prezentați două caracteristici comune ale ideologiilor totalitare din Europa.

R: 1. consideră că dețin adevărul total;
2. vor să obțină controlul total;
3. opozanții sunt considerați dușmani de moarte ai regimului, care trebuie eliminați;

8. Prezentați câte două principii/trăsături specifice a două ideologii totalitare din Europa.
R: a. ideologia fascistă: - principiul statului corporatist;
- principiul naționalismului imperialist;
- principiul antidemocratismului;

• ideologia nazistă: - principiul spațiului vital;

- principiul antisemitismului (ura de evrei);

• ideologia comunistă: - principiul luptei de clasă;

- desființarea proprietății private/înființarea proprietății colective;

9. Precizați două evenimente/fapte istorice prin care s-au instaurat regimuri totalitare în
Europa interbelică/secolul XX.
R: a. regimul fascist: “Marșul asupra Romei”, Italia, 1922
• regimul nazist: Numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar
(prim-ministru), Germania, 1933
• regimul comunist: Revoluția Bolșevică (comunistă), Rusia, 1917

10. Prezentați două practici politice comune regimurilor totalitare din Europa secolului
XX.
R: -cenzura presei;
-desființarea partidelor politice;
-înființarea poliției politice (eliminarea opozanților regimurilor pe cale
violentă prin KGB, OVRA, GESTAPO);
-controlul total asupra societății;

11. Prezentați două practici politice specifice unui regim totalitar din Europa secolului
XX.
R: a. regimul nazist: - „Noaptea Cuțitelor Lungi“ (1934);
- legile de la Nurnberg (1935);
- declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial (1
septembrie 1939);
- aplicarea holocaustului (1941-1945);

• regimul comunist: - naționalizarea industriei (1948);

- colectivizarea agriculturii (1949);
- planificarea totală a economiei;

12. Precizați două ideologii democratice și două ideologii totalitare din perioada
interbelică.
R: a. ideologii democratice: -liberalismul, -țărănismul
• ideologii totalitare:-legionarismul, -comunismul

13. Precizați doi reprezentanți ai unei ideologii democratice și doi reprezentanți ai unei
ideologii totalitare din perioada interbelică din România.
R:1. Ideologii democratice:
• liberalismul: I. I. C. Brătianu, Constantin Dinu Brătianu, Ștefan Zeletin
• țărănismul: Iuliu Maniu, Ion Mihalache

2. Ideologii totalitare:
• legionarismul: Corneliu Zelea Codreanu, Ioan Moța
• comunismul: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu, Ana Pauker

14. Prezentați două trăsături/caracteristici ale unei ideologii democratice din România
interbelică.
R: 1. Ideologii democratice:
• liberalismul: -promovează principiile și valorile democratice;
-principiul protecționismului economic;
• țărănismul: -susține interesele țărănimii
-susține dezvoltarea agriculturii;
-susține politica/principiului “porților deschise” ;

2. Ideologii totalitare:
legionarismul: -susține doctrina “purificării prin moarte” ;
 -principiul naționalismului exacerbat;
comunismul: -principiul proprietății comune/de stat;
-principiul luptei de clasă;
-principiul moscovit (din cauza condiției României ca stat multinațional și imperialist,
aceasta trebuie desființată);

15. Prezentați două practici politice ale unui partid politic democratic din perioada
interbelică.
R: PNL: -adoptarea Constituției din 1923;
-adoptarea legii unificării administrativ teritoriale din 1925;
-legea primei electorale in 1926;

PNȚ: -rezolvarea Crizei Dianastice, prin aducerea pe tron a regelui Mihai

I (1927-1930);
-aducerea pe tron a regelui Carol II (1930-1940);

16. Precizați două asemănări și două deosebiri între două partide/ideologii democratice din
România interbelică.
R: PNL (liberalismul) vs PNȚ (țărănismul)
Asemănări:
Ambele susțineau principii și valori democratice, precum:
1. Principiul suveranității poporului
2. Principiul egalității în fața legii
3. Principiul pluripartidismului
4. Principiul respectării drepturilor și libertăților omului

Deosebiri:
1. PNL susținea protecționismul economic (limitarea prezenței investitorilor), spre
deosebire de PNȚ, care promova politica „porților deschise”.
2. PNL susținea interesele burgheziei, spre deosebire de PNȚ, care susținea interesele
țărănimii.
3. PNL susținea dezvoltarea industriei, spre deosebire de PNȚ, care dorea dezvoltarea în
domeniul agriculturii.

17. Precizați două asemănări și două deosebiri între două partide/ideologii nedemocratice
din România interbelică.
R: Legiunea Arhanghelului Mihail (legionarismul) vs PCR (comunismul)
Asemănări:
1. Ambele sunt antidemocratice
2. Ambele considerau că dețin adevărul total
3. Ambele doreau să dețină controlul total

Deosebiri:
1. Legionarismul promovează ortodoxismul ca mijloc de dezvoltare morală și spirituală a
societății românești, spre deosebire de comunism, care este ateu.
2. Legionarismul este extremist, dorind să rupă legăturile externe ale României, fiind
considerat xenofob, spre deosebire de comunism, care era antiromânesc și antinațional, dorind
destrămarea și subordonarea României.

PUNCTE DE VEDERE
1. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța regimurilor
democratice din Europa interbelică/secolului XX și suțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere este acela că regimurile democratice au avut un rol foarte important în
dezoltarea/modernizarea/buna funcționare a statelor în care a funcționat.
Un argument care susține această opinie este introducerea unor practici politice democratice
semnificative în majoritatea statelor Europei, precum votul universal, care în România a fost
introdus în 1918, însă doar pentru bărbați. În același an, votul universal a fost introdus și în
Marea Britanie, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Un alt argument istoric este Constituția din 1923, care conține principii democratice precum:
principiul suveranității poporului, principiul egalității în fața legii, principiul
pluripartidismului, etc. Aceste principii regăsite în constituție contribuie la organizarea pe
principii moderne și la o mai bună funcționare a statului. De asemenea, unele măsuri precum
Reforma Agrară din 1921 și Legea unificării administrativ-teritoriale din 1925 și-au adus
contribuția la dezvoltarea, modernizarea și organizarea statului.

2. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța regimurilor

nedemocratice din Europa interbelică/secolului XX și suțineți-l cu un argument istoric
relevant.
R: Punctul de vedere este acela că regimurile nedemocratice au avut o contribuție
semnificativă în decursul dezvoltării statelor europene, deși acestea au adus numeroase
prejudicii/consecințe negative statelor în care au funcționat, încălcând drepturile și libertățile
omului și cetățeanului și aducând pagube și altor state, prin politica expansionistă dusă.
Un argument istoric referitor la acest punct de vedere îl aduc măsurile nedemocratice
practicate de către Germania condusă de Adolf Hitler, numit cancelar în 1933 și preluând
ulterior controlul asupra statului, intitulându-se „fuhrer” și acționând cu cruzime prin faptele
decise: eliminearea opozanților regimului nazist prin evenimentul numit „Noaptea Cuțitelor
Lungi” din 1934; o altă măsură este adoptarea Legilor de la Nurnberg din 1935, prin acest
document interzicându-se cetățenilor germani să aibă relații cu evrei, considerați o rasă
inferioară. Un ultim și de cea mai mare importanță eveniment nedemocratic practicat de către
Germania și care a stârnit nemulțumire și a provocat numeroase pagube este declanșarea celui
de-al Doilea Război Mondial în 1939, înfăptuit prin declarația de război a Germaniei pentru
Polonia, la 1 septembrie.

3. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/semnificația/importanța partidelor

democratice/practicilor politice democratice din România interbelică și suțineți-l cu un
argument istoric relevant.
R: Punctul de vedere este acela că partidele democratice/practicile politice democratice au
contribuit la modernizarea, democratizarea, dezvoltarea, buna funcționare a statului Român în
perioada interbelică.
Argument: se pot utiliza faptele următoare: votul universal din 1918, Constituția din 1923,
Reforma Agrară din 1921, Legea unificării administrativ-teritoriale din 1925.

4. Formulați un punct de vedere referitor la evoluția regimurilor democratice din

perioada interbelică și suțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la evoluția regimurilor democratice din perioada interbelică
este acela că această evoluție a cunoscut progrese/realizări marcante/semnificative în diferite
domenii.
Din cauză că/deoarece/pentru că/datorită faptului că în 1918 s-a constituit România Mare, era
necesară unificarea legislativă a noilor provincii cu vechiul Regat. Prin urmare/așadar/în
consecință/drept efect în 1923 s-a elaborat o nouă constituție care înlocuia vechea constituție
din 1866.
Această constituție stabilea ca formă de guvernare monarhia constituțională și cuprindea o
serie de principii preluate din Constituția din 1866 precum și altele noi care contribuiau la
modernizarea și aprofundarea democratizării statului. Atfel de principii erau:...
În consecință, această constituție a fost o realizare marcantă a societății românești, contribuind
la mai buna funcționare a statului.

REGIMURILE DEMOCRATICE ÎN EUROPA

Caracteristici:
• - existența unei constituții care consemnează principiile de organizare ale statului;
• - principiul suveranității (sursa puterii politice este națiunea);
- principiul separației puterilor în stat - puterea este divizată, astfel încât să nu existe
posibilitatea unor abuzuri, a concentrării puterii în mâinile unei pers sau unui grup restrâns de
persoane;
• - pluripartidismul – existența mai multor partide, astfel sunt reprezentate interesele
tuturor categoriilor sociale;
- toți cetățenii sunt egali în fața legii (domnia legii).
Practici politice democratice:
o - organizarea de alegeri libere presupune că cetățenii decid în privința viitorului
statului; prin vot universal este permisă participarea tuturor cetățenilor la viața politică.
Cetățenii au posibilitatea de a alege prin vot între mai mulți candidați, mai multe partide;
o - garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, drepturi care trebuie
înscrise în Constituție :libertatea conștiinței, dreptul la vot, dreptul la proprietate privată,
dreptul la asociere, egalitatea în drepturi;
o - respectarea regulilor de funcționare a statului stabilite prin constituții. Sunt acceptate
principiul separării puterilor în stat, a pluripartidismului, a suveranității și reprezentativității;
o - garantarea libertății de exprimare a opiniei publice;
o - acceptarea criticilor la adresa puterii.

 MODEL politic DEMOCRATIC : Anglia - monarhie parlamentară

REGIMURILE AUTORITARE:
o Statul controlează societatea dar nu total, încălcarea principiului separării puterilor în
stat, sunt încălcate anumite drepturi și libertăți, poate exista o poliție politică ce încearcă
înlăturarea adversarilor politici, interzicerea dreptului la asociere, cenzura, monopartidismul.
 Regimul autoritar al lui Carol al II-lea - 1938

REGIMURI TOTALITARE
Ideologia comunistă propune o nouă societate în care rolul conducător revine proletariatului
(muncitorilor)

1.Regimul comunist

o -rolul conducător în stat revenea muncitorilor;

o -se dorea desființarea proprietății private și înlocuirea cu proprietatea comună; 1917 –
în urma revoluției bolșevice , Lenin va prelua puterea, va institui dictatura proletariatului, vor
fi naționalizate mijloacele de producție, băncile;
 1922 – se creează URSS
 1924 – Lenin moare , fiind succedat de Stalin (1924-1953)
o -declanșează Marea Teroare(1936-1938) - acțiunea prin care a urmărit eliminarea
tuturor opozanților;
o -colectivizarea agriculturii ;
o -introducerea economiei planificate și dirijate prin planurile cincinale;
o -Industrializarea forțată;
După al doilea război mondial, regimul va fi impus și în alte regiuni ale lumii (inclusiv în
Europa de E)
Ideologia nazistă pune un mare accent pe naționalism (ideea superiorității rasei germane) și
antisemitism.

2.Regimul nazist
Criza izbucnită în Germania , după primul război mondial va declanșa o stare de nemulțumire
și instabilitate. Cei care profită sunt naziștii conduși de Adolf Hitler , care în 1933 câștigă
alegerile parlamentare .
Adolf Hitler devine prim/ministru (cancelar) ulterior instaurând dictatura:
• -au fost desființate sindicatele , partidele (excepție, Partidul Nazist);
• -este înființat Gestapo (poliție politică);
• -sunt eliminați adversarii politici;
• -are loc o politică agresivă de expansiune teritorială;
• -sunt adoptate legi antisemite ( evreii nu puteau practica anumite profesii, erau obligați
să poarte pe haine Steaua lui David, vor fi forțați să se mute în afara orașelor - în ghetouri)
ulterior evreilor aplicându-li-se ”soluția finală” (exterminarea în masă prin înființarea de
lagăre).
Ideologia fascistă pune un mare accent pe naționalism, crearea unui ,,om nou”, soluționarea
conflictelor sociale prin corporatism.

3.Regimul fascist
După primul război mondial, instabilitatea politică și criza economică au favorizat
ascensiunea la putere a P. Național Fascist condus de Benito Mussolini. Ajuns la guvernare ,
B.M. își va elimina adversarii politici instaurând dictatura:
• -partidele politice au fost interzise;
• -a fost instaurată cenzura ;
• -a fost organizată poliția politică;
• -statul dirija economia;
• -economia este organizată după principii corporatiste ( corporațiile fiind formate din
reprezentanți ai patronilor, sindicatului, partidului)

Caracteristicile regimurilor totalitare:

o -controlează în totalitate societatea folosindu-se de un puternic aparat de propagandă;
o -nerespectarea drepturilor omului;
o -controlul economiei de către stat;
Practici politice totalitare
o -desființarea partidelor politice și crearea partidului unic; acesta își subordonează
instituțiile statului, devenind un partid-stat, singurul care poate să funcționeze.
 În Italia –P.M. Fascist
 Germania – P.Muncitoresc Național Socialist
 URSS – P.Comunist Bolșevic
o -promovarea cultului personalității se manifestă prin preamărirea conducătorului
statului prin manifestații publice și opere literare, artistice (ode, cântece, poezii, albume).
Conducătorul este omniprezent în spațiul public
 Stalin – ”Tătucul popoarelor”
 Mussolini- ”Il Duce”
 Hitler –”Fuhrer”

o -teroarea ( urmărește supunerea populației și eliminarea adversarilor regimului) este

instaurată prin:
 a) supravegherea și controlul populației prin crearea unui aparat de represiune
împotriva societății, spre exemplu poliția politică (CEKA, KGB,-în URSS, Gestapo –
Germania, OVRA - Italia) ;
 b) eliminarea opozanților regimului; cei care se împotriveau regimului erau anihilați
prin diverse metode (lagăre de muncă, lagăre de concentrare ,asasinate);
o -propaganda: partidul își răspândește ideologia și își justifică acțiunile cu ajutorul
mijloacelor de comunicare . Propaganda este însoțită de cenzura: mijloacele de informare în
masă erau controlate,astfel încât erau eliminate toate informațiile prin care era criticat regimul
sau contraveneau ideologiei regimului. Propaganda este realizată prin presă, prin sistemul
educațional,literatură, cinematografie, artă.
o -nerespectarea principiului separării puterilor în stat;
o -încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești;

ROMÂNIA - DE LA STATUL TOTALITAR LA STATUL DE DREPT

A.REGIMUL COMUNIST
• -a avut caracteristicile unui regim totalitar (monopartidism, economie de stat, poliţie şi
represiune politică);
• -s-a instaurat în perioada 1945-1947, în etape:
• -instaurarea unui guvern controlat de comunişti, condus de Petru Groza, în martie
1945;
• -falsificarea rezultatelor alegerilor legislative de către comunişti, în noiembrie 1946; -
desfiinţarea şi interzicerea partidelor de opoziţie, în iunie-noiembrie 1947; -abolirea
monarhiei (prin abdicarea forţată a regelui) şi instaurarea republicii, în decembrie 1947;
 -a avut două etape:
I - regimul Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965), care s-a caracterizat prin:
PRACTICI POLITICE TOTALITARE:
1. DIRIJISM ECONOMIC
a)iunie 1948 - naționalizarea- a avut caracter de confiscare (au fost trecute in proprietatea
statului întreprinderi ,bănci,afaceri).Va fi un prim pas spre înlocuirea economiei de piață cu
economia de stat. Ulterior sunt elaborate planurile cincinale ( ritmuri de dezvoltare economică
pe 5 ani)
b)colectivizarea 1949–1962 În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada
1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor
proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat.
În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat
terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. Au fost înființate GAC
(Gospodării Agricole Colective , devenite ulterior CAP) și GAS (Gospodării agricole de Stat)
Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi
reluat cu agresivitate și dus la final în 1962 ( 96 % din suprafața agricolă a țării era
colectivizată). Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar
guvernul comunist a recurs uneori și la represiuni violente, deportări, încarcerări și confiscări
ale întregii averi a celor implicați.
Consecințe:
o -au fost distruse structurile tradiționale ale satului românesc;
o -a fost desființată țărănimea înstărită;
o -s-a accentuat migrația de la sat la oraș,
o -sistemul de agricultură socialist astfel constituit, a intrat treptat într-o criză ale cărei
efecte s-au simțit și după ce regimul a fost înlăturat.
2. TEROAREA
1948 – Înființarea Securității, poliție politică ce reprima orice încercare de rezistență
împotriva regimului; i se alătură Miliția înființată in 1949, la care se adaugă o rețea de
informatori și turnători. Aceste instituții represive au înființat închisori,lagăre de muncă
forțată in care se recurgea la teroare,asasinat, tortură .Rolul acestor instituții era de a controla
mai bine populația și de a stopa a posibilă opoziție față de regim.

II- regimul Nicolae Ceauşescu (1965-1989), care s-a caracterizat prin:

PRACTICI POLITICE TOTALITARE:

• 1.cenzura absolută asupra vieții politice ,culturale, științifice (unii scriitori, artiști
vor fi marginalizați ,interziși);din 1971 se va interzice difuzarea sau publicarea în străinătate a
oricărui material scris ce putea aduce prejudicii intereselor statului
• 2.cultul personalității va atinge cote maxime ( prin propagandă conducătorul devine
omniprezent în viața publică,vor fi aduse laude conducătorului prin poezii, portrete, volume
omagiale, aniversări de către scriitori, artiști, muzicieni, poeți), sunt inițiate adevărate proiecte
propagandistice destinate cultului personalității: Canalul Dunăre –Marea Neagră,
Transfăgărășanul, Casa Poporului.

B.REGIMUL POSTDECEMBRIST (România după 1989)

Caracteristici și practici democratice:
 Pluralismul politic
Cele mai importante schimbări pe scena vieţii politice în primii ani de după 1989 au fost
legate de transformările în cadrul FSN.
În ianuarie 1990 au reapărut PNL şi PNŢ, la iniţiativa unor membri ai acestora din anii '40.
UDMR, partidul minorităţii naţionale a maghiarilor a fost o altă organizaţie politică
importantă care a câştigat constant în alegeri 6-7% din procentele electoratului.
 Alegeri libere
În lunile ce au urmat revoluției, criza partidului unic era înlocuită cu o adevarată „inflaţie” de
partide politice . Alături de partidele istorice (P.N.T.C.D., P.N.L., Partidul Social Democrat
din România), au apărut până în mai 1990 peste 80 de partide.
În mai 1990 au loc primele alegeri libere
Adoptarea Constituţiei din 1991, care a fundamentat cadrul democratic de exercitare a puterii
şi a instituţionalizat cadrul şi mecanismele de guvernare;

2.CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA

Procesul de modernizare a societății românești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul
sec al XIX-lea a impus necesitatea adoptării unei constituții.
Documente cu rol constituțional (au arătat dorința de schimbare a românilor):
• -Regulamentele Organice
• -Convenția de la Paris
• -Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris
Constituția este legea fundamentală a statului.Existența unei constituții se impune deoarece în
ea sunt înscrise regulile de funcționare ale unui stat si drepturile fundamentale ale
cetățeanului.

CONSTITUȚIA DIN 1866

Cauze:
• -nevoia de modernizare a societății românești
• -nevoia de a înlocui Statutul Dezvoltător al Conevenției de la Paris
Despre teritoriul României :
 -Principatele Unite constituite indivizibil sub numele de România al cărei teritoriu este
inalienabil.
Forma de guvernare : monarhie ereditară

Principii:
o -separarea puterilor în stat
o -guvernarea reprezentativă (poporul își alege reprezentanții)
o -suveranitatea națiunii ( toate puterile emană de la națiune)
o -monarhie ereditară
Puterile în stat:
o -puterea executivă se exercită de către Domn prin intermediul miniștrilor numiți și
revocați de el. Actele Domnului trebuie contra-semnate de către un ministru.
o -puterea legislativă exercitată colectiv de Domn si Parlament (format din Senat și
Adunarea Deputaților)
o -puterea judecătoreasca exercitată de instanțele judecătorești: curți, tribunale, Înalta
Curte de Casație.
Drepturi :
o -libertatea conștiinței, învățământului,presei,individuală, la proprietate (sacră și
inviolabilă), de întrunire și asociere. Art. 7 preciza că cetățenia română se acordă doar
creștinilor.
o -legea electorală –pentru alegerea deputaților corpul electoral era împărțit in 4 colegii
după avere si origine socială (vot cenzitar)
Importanța Constituției
o -A avut un rol important în stabilirea și consolidarea instituțiilor statului
o -A pus bazele partidelor politice
o -A reglementat drepturile fundamentale ale cetățenilor
o -A realizat un echilibru stabil între puterile statului

CONSTITUȚIA DIN 1923:

Cauze:
o -transformările petrecute după Marea Unire din 1918
o -nevoia de a asigura drepturile minorităților
o -adoptarea celor două reforme: agrară şi electorală
Despre teritoriul României :
 -Regatul României este un stat național ,unitar și indivizibil,teritoriul este inalienabil.
Forma de guvernare : monarhie
Principii:
o -separarea puterilor în stat
o -guvernarea reprezentativă
o -suveranitatea națiunii
o -monarhie ereditară
Puterile în stat:
o -puterea executivă încredințată regelui iar responsabilitatea actelor sale o au miniștrii
o -puterea legislativă se exercită colectiv de către rege si Reprezentanța Națională(Senat
+ Adunarea Deputaților )
o -puterea judecătorească se exercită de către organele ei.
Drepturi:
 -egalitate în fața legilor, libertatea conștiinței, învățământului,presei,proprietatea
privată(prevedea exproprierea în caz de utilitate publică )
 -legea electorală : alegeri pe baza votului universal, egal direct și secret ( doar pentru
bărbații de peste 21 de ani; excluși magistrații ,ofițerii, femeile)
Importanța Constituției:
 -A consacrat Marea Unire din 1918
 -A consolidat statul român unitar
 -A consfințit monarhia și continuitatea ei

CONSTITUȚIA DIN 1991 ( REVIZUITĂ ÎN 2003 )

Cauze:
o -prăbușirea regimului comunist și revenirea la regimul democratic -Nevoia instaurării
statului de drept
Despre teritoriul României:
o -România ,stat național ,suveran și independent, unitar si indivizibil; teritoriu
inalienabil
Forma de guvernare : republică
Principii:
 -separarea puterilor în stat
 -propune un compromis în sensul în care președintele este ales de popor dar puterile îi
sunt limitate: republică semi-prezidențială
 -pluralism politic
 -drepturi și libertăți politice și cetățenești
Puterile în stat:
 -puterea executivă deținută de președinte și guvern. Președintele reprezintă
statul ,veghează la respectarea constituției ,încheie tratate internaționale , numește prim-
ministrul și guvernul,este mediator între puterile politice. Guvernul asigură realizarea politicii
interne si externe
 -puterea legislativă deținuta de Parlamentul bicameral (Camera Deputaților+ Senat)-
organul reprezentativ suprem al poporului și unica unitate legiuitoare a țării
 -puterea judecătorească – instanțele judecătorești veghează la respectarea legilor
Drepturi:
 -libertate individuală ,siguranța persoanei,libertatea întrunirilor ,libertatea de opinie,
dreptul la proprietate inviolabil.
 -votul universal pentru femei și bărbați de la vârsta de 18 ani.
Importanța Constituției:
 -A asigurat revenirea țării la regimul democratic
 -A restabilit o serie de principii fundamental democratice
 -A introdus noi principii constituționale europene

CONSTITUȚIA DIN 1938

Cauze:
o -dorința regelui Carol al II-lea de a legitima schimbarea regimului,de la unul
democratic la unul autoritar.
Despre teritoriul României:
o -România ,stat național,unitar și indivizibil,teritoriul inalienabil
Forma de guvernare : monarhia
Principii:
 -consacra principiul supremației regelui,suprima separația puterilor în stat(principiul
menținut formal)
 -monopartidismul înlocuiește pluripartidismul prin crearea Frontului Renașterii
Naționale
Puterile în stat:
 -puterea executivă exercitată de rege prin guvern numit și revocat de el însuși ;
guvernul răspundea în fața Regelui,nu a Parlamentului .
 -puterea legislativă exercitată de rege prin intermediul Parlamentului bicameral ,limitat
numai la legiferare ; lipsit de principalele atribuții
 -puterea judecătorească Curtea de Casație și Justiție + Curți de juri; hotărârile erau
executate în numele regelui
Drepturi:
 -sunt restrânse considerabil fiind prevăzute formal :libertatea conștiinței,
învățământului, presei.
 -era anulat dreptul de asociere
 -era introdus votul universal de la vârsta de 30 de ani, inclusiv pentru femei și doar
pentru știutorii de carte.
Semnificația Constituției
 -A urmărit să consolideze puterea instituției regale și autoritatea personală a
monarhului

CONSTITUŢIA DIN 1948

Cauze
La 30 decembrie 1947, regele a fost silit să abdice, România fiind proclamată republică. Noile
condiţii politice, dar mai ales schimbarea formei de guvernare, au făcut necesară adoptarea
altei constituţii, fapt realizat în 1948. Conform acesteia, numele ţării era
Republica Populară Română.

Principiile constituţiei
Unele prevederi sugerau că noul regim se conduce aparent după principii democratice, ca de
exemplu:
o egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii;
o garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale (libertatea conştiinţei, a
presei, a întrunirilor etc.);
o responsabilitatea miniştrilor (miniştrii răspund în faţa justiţiei pentru faptele lor);
o suveranitatea poporului, principiu cuprins în formula puterea de stat emană de la
popor.
Unele prevederi arată caracterul totalitar al regimului:
o nu se respectă principiul separaţiei puterilor în stat (legislativul are puteri executive,
executivul se implică în justiţie);
o deşi este menţionată proprietatea particulară, se specifică faptul că la baza dezvoltării
economice a României se află proprietatea de stat (cuprinsă în formula bunurile comune ale
poporului);
o constituţia prevede că economia naţională este planificată de către guvern (nu este o
economie liberă).

Conducerea statului
 împărţită între Marea Adunare Naţională şi Guvern
Marea Adunare Naţională- noul parlament considerat „organul suprem alputerii de stat” are
atribuţii legislative, cât şi executive
 votează legile şi bugetul;
 se ocupă de problemele de pace şi de război;
Guvernul (Consiliul de Miniştri)
 coordonează şi planifică economia naţională;
 realizează bugetul şi asigură ordinea publică şi securitatea statului;
Instituţiile judecătoreşti
 ∙Sunt supuse presiunii politice;
 ∙Nu se specifică inamovibilitatea judecătorilor, (se permite amestecul puterii politice în
numirea şi destituirea acestora);
Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
 ∙statua egalitatea în faţa legii pentru toţi cetăţenii Republicii Populare Romane,
 ∙cetăţenii puteau fi aleşi (la 23 de ani) şi puteau alege(participau la vot de la 18 ani) în
toate organele statului;
 ∙practic toate afirmaţiile aparent democratice nu erau acoperite de garantarea acestor
drepturi, care au fost, în marea lor majoritate, încălcate sistematic în timpul; regimului
comunist;
 ∙dreptul de proprietate nu este garantat; se specifică faptul că atunci când interesul
general o cere proprietatea privată poate deveni proprietatea statului
Consecinţele adoptării constituţiei din 1948
 ∙Aplicarea acestei constituţii a transformat România în stat totalitar deoarece drepturile
şi libertăţile cetăţeneşti nu au fost deloc respectate.
 ∙Puterea politică are drepturi nelimitate, fapt care se deduce atât din prevederile legale,
dar, mai ales prin aplicarea abuzivă a acestora (ele nu sunt întotdeauna explicite, ceea ce lasă
loc interpretării în sens totalitar).

CONSTITUŢIA DIN 1952

Cauze
În 1952, în condiţiile amestecului U.R.S.S. în treburile interne ale statului român, a fost
adoptată o nouă Constituţie, care nu aducea modificări fundamentale în organizarea politică,
dar încălca foarte grav independenţa statului român.
Principiile fundamentale ale acestei constituţii sunt:
o Suveranitatea poporului;
o Centralismul democratic;
o Planificarea naţională;
o Activismul social şi politic;
Prevederi
,,În RPR puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate” (art.1);
,,Baza puterii în Republica Populară Română este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea
muncitoare în care rolul conducător aparţinând clasei muncitoare(art. 2);
Republica Populară Română s-a născut ca urmare a ajutorului acordat de U.R.S.S. pentru
eliberarea teritoriului românesc de ocupaţia germană (art.13);
Prevederile obişnuite despre independenţa şi suveranitatea statului lipseau, politica externă a
României este una de prietenie cu U.R.S.S. Astfel, constituţia consfinţea faptul că România
nu avea politică externă proprie.

Separaţia puterilor în stat

 ∙Puterea executivă : Organul executiv suprem al R.P.R. este Consiliul de
 Miniştri.
 ∙Puterea legislativă : Unicul organ legiuitor este Marea Adunare Naţională
 (M.A.N .), aleasă pe o perioadă de 4 ani;
 ∙Puterea judecătorească: Justiţia este realizată de către Tribunalul Suprem al R.P.R.
(ales de MAN pe o perioadă de 5 ani), tribunalele regionale şi tribunalele populare, şi de către
tribunalele judecătoreşti, înfiinţate prin lege.
Titlul „Drepturile şi datoriile fundamentale ale cetăţenilor”
 ∙subliniază preponderenţa statului asupra cetăţeanului şi accentuează mai mult datoriile
decât drepturile (dreptul la muncă şi învăţătură, dreptul de supravieţuire (odihnă, pensie);
 ∙Dreptul de asociere era subordonat înregimentării sub conducerea P.M.R;
 ∙În art. 6 se vorbeşte pentru prima dată despre proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producţie.
Consecinţele adoptării constituţiei din 1952
 -Pune la baza existenței statului român dependența față de URSS

CONSTITUŢIA DIN 1965

Cauzele elaborării constituţiei din 1965
În 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej şi noul şef al Partidului Comunist a fost ales
Nicolae Ceauşescu. El a afirmat deschis independenţa ţării faţă de U.R.S.S. De asemenea,
considera că România făcuse un drum important înspre crearea unei societăţi egalitare, adică
socialiste (avusese loc colectivizarea în 1962). Aceste două aspecte necesitau modificarea
constituţiei
Prevederile Constituţiei din 21 aug. 1965
o Articolul 1 al constituţiei din 1965 menţionează că numele statului este Republica
Socialistă România şi că este un stat suveran, independent şi unitar, cu un teritoriu inalienabil
(adică nu se poate înstrăina) şi indivizibil.
o Forţa conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român;
Separaţia puterilor în stat
 ∙Marea Adunare Naţională reprezenta în continuare „organul suprem al puterii de stat,
unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România" (art. 42).
 ∙Guvernul îşi păstra numele de Consiliu de Miniştri şi era definit ca organ suprem al
administraţiei de stat.
 ∙Tribunalele şi procuratura rămâneau subordonate factorului politic reprezentat de
Partidul Comunist.
 ∙Din 1974 a fost instituită funcția de președinte al RSR, Consiliul de Stat fiind prezidat
de preşedintele statului, ceea ce demonstrează o nouă întrepătrundere între puterea legislativă
şi cea executivă.
 ∙Constituţia consfinţea caracterul socialist al proprietăţii şi al economiei; statul era
proprietarul bogăţiilor de orice natură ale subsolului,terenurile din fondul funciar de stat,
pădurile, apele, fabricele, uzinele, intreprinderile agricole de stat, mijloacele de transport,
fondul de clădiri şi locuinţe;

Consecinţele adoptării constituţiei din 1965

Prin această constituţie se conferă statului român un clar caracter totalitar comunist, deoarece
se afirmă rolul politic conducător al partidului comunist şi se specifică faptul că economia
este bazată pe proprietatea de stat.
Se afirmă statutul internaţional al României de stat independent şi suveran, ceea ce lipsea
constituţiei din 1952.

Semnificația Constituțiilor comuniste

• -Au renunțat la principiul separării puterilor în stat, acesta fiind înlocuit cu principiul
partidului stat
• -Au subordonat statul partidului unic
• -Au restrâns drepturile și libertățile cetățenești
• -Au înlocuit pluralismul politic cu monopolul unui singur partid