Constituțiile din România

Modernizarea societății românești a impus încă din secolul XIX adoptarea unor
documentele cu rol de lege fundamentală în Principatele Române.

Regulamentele Organice(1831/1832)

Din 1828 până în 1834, Moldova și Țara Românească s-au aflat sub administrația
rusă a generalului Pavel Kiseleff (astăzi este denumirea unui important bulevard din
București).

În timpul ocupației militare rusești vor fi elaborate și primele legi cu rol de

constituție: Regulamentele Organice.

Au intrat în vigoare în 1831 în Moldova, respectiv 1832 în Țara Românească,

rămânând în vigoare până în 1858.

De ce sunt importante acestea?

Pentru că pentru prima dată, atât Moldova cât și Țara Românească erau organizate
după aceleași legi, dând naștere ideii unionale (de unire).

Convenția de la Paris (1858)

După Războiul Crimeei, dintre Imperiul Rus și cel Otoman (1853-56), problema
Principatelor s-a transformat într-o chestiune de interes internațional.

Tratatul de Pace de la Paris (1856) a înlocuit protectoratul Rusiei cu garanția

Marilor Puteri și cu această ocazie s-a discutat, la București și Iași, în urma
Adunărilor Ad-hoc, problema unirii.

Convenția de la Paris a stabilit totuși că această unire să fie una legislativă, parțială,
având fiecare țară câte un domnitor ( dar nu a specificat ca nu putea fi vorba de
același domn!).

Singurele instituții comune erau Comisia Centrală de la Focșani și Înalta Curte de

Justiție.

De ce este importantă?

Pentru că această Convenție, cu rol de constituție, a asigurat cadrul favorabil dublei

alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, la Iași și ulterior la București.

Statutul Dezvoltător al Convenție de la Paris (1864)

A fost adoptată în urma dublei alegeri a lui Cuza și a schimbărilor interne survenite în
timpul guvernării sale: reforma secularizării averilor mănăstirești, reforma agrară, a
învătământului, a justiției.

Prin urmare, Cuza a adoptat un nou document cu rol de constituție conform noilor
realități politice existente.

Aceasta prevedea că domnitorul este singurul care are inițiativă legislativă, creând o
serie de nemulțumiri în rândul partidelor politice (Conservator și Liberal).

Impact:

Aceasta a dus la formarea unei coaliții împotriva lui Cuza, care îl va obliga să abdice
în 11 februarie 1866.

Abdicarea lui Cuza a creat cadrul favorabil instalării unui prinț străin  pe tronul
României, Carol I.

Noile realități politice au dus la elaborarea unui nou document, de această dată fiind
inspirat de una dintre cele mai democratice constituții din Europa la acel moment:
Constituția Belgiei.

Constituția de la 1866, a fost de fapt un compromis între clasa politică românească,

liberali și conservatori, urmărind asigurarea unui echilibru al țării.

În continuare, te invit să parcurgi, sub forma unei scheme, cele mai importante
prevederi ale Constituțiilor care și-au lăsat amprenta asupra Istoriei României:

(ceea ce e cu roșu face referire la perioada comunistă)