CNCH, Piatra-Neamț

Istorie, Clasa a XII-a

Prof. dr. Daniela Mătăsaru-Ionescu

Secolul XX între democraţie şi totalitarism în România și în Europa

1. Ideologii și practici politice democrate în Europa

2. Ideologii și practici politice autoritare și totalitare în Europa
3. Ideologii şi practici politice democrate în România
4. Ideologii şi practici politice autoritare și totalitare în România

Introducere
∙ Trăsătura /caracteristica generală: secolul confruntărilor între regimurile democratice şi
cele totalitare, atât în Europa, cât și în România
∙ Premisele manifestării unor asemenea ideologii și regimuri sunt vechi, uneori chiar din
Antichitate

1. Ideologii şi practici politice democrate în Europa

A. Ideologia democrată

∙ Terminologia
o „Democraţia” = conducere de către popor
o din grecescul demos =„popor” şi kratos - „conducere”
o este un regim politic exercitat prin voinţa poporului.
o sunt respectate drepturile cetățenesti, pluripartidismului, dreptul de vot etc

∙ Ideologia democrată în Antichitate

o Reformele din Atena (Solon, Clistene, Pericle etc.)
o Reformele romane (Legile celor XII Table, reformele fraților Gracchi, ale
Generalului Marius)
o Idei:
✔ Cetățenia
✔ Ocuparea funcțiilor
✔ Controlarea dușmanilor democrației
∙ Democraţia modernă
o are la bază ideile Iluminismului francez formulate de Voltaire, Montesquieu,
J.J. Rousseau etc.
o Documentele cele mai importante
✔ Declarația de Independență a coloniilor engleze din America de Nord
(1776)
✔ Declarația drepturilor omului și cetățeanului (Franța, 1789)
o Idei:
✔ Separarea puterilor în stat
✔ Egalitatea în fața legilor
✔ Libertatea individuală
✔ Dreptul la fericire
✔ Suveranitatea poporului
∙ Ideologia democrată în secolul XX
 o Se reflectă în principiile înscrise în programele partidelor bazate pe ideologii
politice de dreapta (liberale, conservatoare, creştin-democrate), fie în acelea ale
formaţiunilor socialiste sau social-democrate, exponente ale ideologiei de
stânga.
o Sunt inserate în actele constituționale
o Documente internaționale
✔ Declarația universală a drepturilor omului, ONU, 1948
✔ Carta Europeană a drepturilor omului, Consiliul Europei, 1958
o Ideile democrației în secolul XX
✔ Separarea puterilor în stat
✔ Respectarea drepturilor, libertăţilor cetăţeneşti;
✔ Egalitatea în faţa legii;
✔ Puterea se află în mâna poporului, care guvernează prin reprezentanţii
aleşi;
✔ Votul universal;
✔ Pluralism politic;
✔ Economie de piaţă;
✔ Statul de drept

B. Practici politice democrate în sec. XX

∙ Istoric
o Antichitate
✔ democrația ateniană și în perioade ale Republicii romane
✔ democrație clasică/limitată/sclavagistă (femeile, sclavii și străinii nu
erau considerați cetățeni)
✔ democrație directă și participativă
o Epoca Modernă
Cele mai timpurii state democrate: Olanda, Anglia, SUA, Franța

∙ Secolul XX
o Anglia, Franţa, S.U.A. rămân modele pentru practicile politice democrate după
P.R.M.
o Europa centrală și răsăriteană: are loc apariţia statelor cu regimuri politice
liberal-democratice, după prăbuşirea marilor imperii
o Probleme fundamentale: agrară, constituţională
o În timpul Marii Crize Economice (1929-1933), democraţiile liberale se confruntă
cu grave probleme economice și sociale
o Unele țări vor renunța la democrație (Germania, Italia, Portugalia, Grecia etc.) o
După Al Doilea Război Mondial s-a declanșat Războiul Rece, iar Europa s-a
divizat în două tipuri de regimuri (în Vest – țări democrate, în Est – țări
comuniste)
o După 1989, Europa Centrală și de Est a revenit la democrație

∙ Principalele modele democratice europene postbelice

o Modelul politic anglo-saxon

✔ Anglia este organizată ca o monarhie constituțională parlamentară
✔ Se bazează pe separarea puterilor în stat
✔ Promovarea liberei iniţiative
✔ Descentralizarea
 ✔ Implicarea redusă a statului în rezolvarea problemelor sociale;
✔ Piaţă liberă;
✔ În Marea Britanie, unde se aplică principiul „regele domneşte, dar nu
guvernează”, primul-ministru are un rol însemnat: îşi alege miniştrii şi
are puteri executive extinse.
✔ Cele mai puternice formaţiuni politice au fost, după 1918, Partidul
Conservator, Liberal şi Partidul Laburist.
✔ În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a remarcat personalitatea lui
Winston Churchill, prim-ministru, din partea Partidului Conservator, în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945; apoi, după
război, între 1951-1955).
✔ Din 1979, prim-ministru a devenit Margaret Thatcher (P. Conservator),
care s-a afirmat prin acţiunile de consolidare a economiei, prin
privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat, cât şi prin cele care au
vizat creşterea prestigiului extern al ţării.

∙ Modelul politic francez

✔ Republică semiprezidențială
✔ Funcționează pe baza separării puterilor în stat (legislativă deținută de
un parlament bicameral: Adunarea Națională și Senatul, executivă,
deținută de președintele și Guvern și puterea judecătorească)
✔ Rol însemnat al statului în viaţa economică, politică, socială;
✔ Franţa, a avut între anii 1918 şi 1940 un regim democratic republican,
caracterizat însă prin instabilitate guvernamentală (au funcţionat 42 de
guverne).
✔ După al Doilea Război Mondial, a fost adoptată o nouă Constituţie, care
instituia un regim parlamentar clasic.
✔ Charles de Gaulle, preşedinte al ţării între 1958-1969, a susţinut ideea
consolidării puterii şefului statului .
✔ Reforma constituţională din anul 1962, a stabilit ca preşedintele Franţei
să fie ales de cetăţeni prin vot universal, nu de un colegiu electoral, ca
până atunci.
✔ În timpul preşedintelui Georges Pompidou (1969-1974) a fost
continuată politica lui de Gaulle, Franţa înregistrând progrese
economice importante, dar problemele sociale s-au menţinut
✔ Unul dintre preşedinţii de stânga a fost François Mitterand (1981-1995),
din partea Partidului Socialist.
✔ Partide: Uniunea pentru o Mișcare Populară, Partidul Socialist etc.

2. Idei şi regimuri autoritare și totalitare în Europa

 ∙ Autoritarism: ideologie și regim bazate pe sporirea atribuțiilor conducătorului ∙
Totalitarism: ideologie și regim politic în care statul controlează toate aspectele vieţii
sociale, individuale

A. Ideologii autoritare şi totalitare

a) Fascismul
b) Nazismul
c) Comunismul

a) Ideologia fascistă

• Caracter autoritar (sporirea rolului conducătorului)

• Principalul ideolog: Benitto Mussolini
• Corporatismul (Societatea organizată în grupuri profesionale, corporaţii) •
Rolul statului corporatist: „Nimic împotriva statului, nimic în afara statului” •
Accent pe naţionalism, „onoare naţională”
• Propagandă
• Rolul sindicatului redus, libertatea presei, activitatea partidelor politice suprimate •
Partid unic: Partidul Naţional Fascist
• Elitism (superioritatea națiunii italiene bazată pe gloria Antichității și a Renașterii) •
Militantism: civilizarea lumii
• Instrumente represive: miliţiile fasciste „Ovra”
• Simboluri: „fascia”, culoarea neagră

b) Ideologia nazistă

• Caracter totalitar, de extrema dreaptă

• Principalul ideolog: Adolf Hitler; lucrarea Mein Kampf
• Se bazează pe naţionalismul exacerbat
• Elitism (superioritatea poporului german)
• Rasism (ideea superiorităţii arienilor)
• Antisemitismul
• Xenofobia (ura față de țigani, slavi)
• Ideea creării „spaţiului vital” (necesitatea creării celui de-al III-lea „Reich”) •
Antidemocrația
• Antiparlamentarismul
• Anticomunismul
• Führerprinzip (toate puterile în mâinile conducătorului)
• Ideea partidului unic
• Misionarismul
• Militantismul
• Simboluri: svastica, culoarea verde-brun

c) Ideologia comunistă

• Caracter: ideologie totalitară, de extremă stânga

• Reprezentanții ideologiei comuniste:
✔ K. Marx și Fr. Engels (fondatori) au formulat teoria „luptei de clasă”
✔ V.I.Lenin: comuniştii reprezintă „avangarda” proletariatului;
✔ I.V. Stalin și stalinismul
✔ Hrușciovism, brejnevism, gorbaciovism, titoism, maoism, dejism, ceaușism etc
• cultul personalităţii
• dictatura proletariatului (proletcultismul)
• Naţionalizarea, colectivizarea, industrializarea forţată
• Economia centralizată (de stat) și planificată
• Partid unic
• Elitismul: clasa muncitoare și nomenclatura (categorie privilegiată, deţinătorii
funcţiilor importante în partid, stat)
• Ateismul
• Antidemocratică
• Antiparlamentară
• Naționalism
• Simbolistică: secera și ciocanul, culoarea roșie

B. Regimuri autoritare și totalitare în Europa

Introducere

∙ Scurt istoric
o Antichitate:
✔ monarhiile orientare
✔ regimurile sclavagiste
✔ dictaturile militare
o Evul Mediu: monarhiile absolute
o Epoca Modernă: regimurile autoritare
o Sec. XX
✔ regimuri autoritare (Fascismul)
✔ Regimuri totalitare (Nazismul și Comunismul)

∙ Cauzele instalării regimurilor autoritare și totalitare din Europa în sec. XX

o Nemulțumirile provocate de aplicarea tratatelor de pace în urma P.R.M. o

Instabilitatea economică din diferite ţări europene care a culminat cu Marea
Criză 1929-1933
o Crizele sociale
o Lipsa tradiției democrate
o Revizionismul în politica externă

a) Regimul fascist (1922-1945)

∙ Regim autoritar, de extremă dreapta

∙ Denumirea vine de la „fascii” = asociații ale foștilor luptători din PRM, reuniți apoi în
Partidul Fascist Italian
∙ Instalat în Italia de Benitto Mussolini, în 28 octombrie 1922, prin presiune asupra regelui
Victor Emmanuel III („Marşul asupra Romei”)
∙ Inițial au respectat sistemul parlamentar, dar din 1924 au trecut la violențe și au reușit să
obțină primul loc la alegeri
∙ Parlamentul îi va acorda lui Benitto Mussolini (Il Duce) puteri sporite
∙ Mussolini a primit dreptul de a da decrete cu valoare de lege şi conducea mai multe
ministere.
∙ În 1939 Parlamentul s-a autodizolvat.
 ∙ A desființat partidele politice (cu excepția celui fascist)
∙ Funcţionarii publici au fost obligaţi să se înscrie în Partidul Fascist
∙ În 1925 va desființa sindicatele și va înființa corporații (asociații/colegii ale muncitorilor
și patronilor)
∙ A introdus autarhia economică, ceea ce a generat criza economică
∙ A introdus cenzura și a suprimat libertatea presei
∙ A înființat poliția politică, „Ovra”
∙ Înființează detașamente paramilitare („cămășile negre”)
∙ Limitează rolul instituțiilor statului
∙ Încalcă drepturile și libertăților cetățenești
∙ Duce o politică externă agresivă și revizionistă
o Ocupă Etiopia (1935), Albania (1939)
o A inițiat Axa Roma-Berlin - Tokyo (1936-1937)
Observație: Regimul fascist nu a fost un regim totalitar dur deoarece nu a reuşit
să deţină controlul total asupra societăţii şi a folosit violenţa destul de moderat

b) Regimul nazist (1933-1945)

∙ Caracter: regim totalitar de extrema dreapta

∙ Denumirea: de la numele prescurtat în limba germană a Partidului Național Socialist al
Muncitorilor Germani
∙ Context:
o Statutul Germaniei după P.R.M. – ţară învinsă, trebuia să plătească imense
datorii de război
o Considera Tratatul de Pace de la Paris (1919) un dictat („Dictatul de la
Versailles”)
∙ Preluarea puterii:
o Câștigarea alegerilor de către partidul lui Hitler
o Ianuarie 1933: Hitler devine cancelar
∙ Consolidarea puterii
o Martie 1933: Hitler obţine puteri depline, dictatoriale
o 1934: Hitler devine „Führer” (după moartea președintelui, preia și această
funcție)
∙ Măsuri
o scoaterea partidelor politice în afara legii
o eliminarea adversarilor politici
o elimină opozanții din armată („Noaptea cuţitelor lungi”-1934)
o 1935: Legile de la Nürnberg (eliminarea drepturilor civile ale evreilor) o
9-10 noiembrie 1938: „Noaptea de cristal” (atrocități împotriva evreilor) o
Controlul regimului nazist asupra culturii, Bisericii;
o Presa cenzurată, propagandă prin presă, radio, cinematografe
o Poliţie politică: Gestapo
∙ Politică externă agresivă și revizionistă
o Încălcarea Tratatului de la Versailles
✔ Reintroducerea serviciului militar obligatoriu (1935)
✔ Încălcarea neutralității Rhenaniei (1936)
✔ Inițierea Axei Roma-Berlin-Tokyo (1936-1937)
o Anschluss-ul (1938)
o Dezmembrarea Cehoslovaciei (1938-1939)
o Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)
 o Atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939 și declanșarea celui de-Al Doilea
Război Mondial

c) Regimul comunist (1917-1989)

∙ Regim totalitar de extremă stânga

∙ Până în 1945, un asemenea tip de regim a existat doar în Rusia devenită URSS ∙
După 1945, s-a extins în
o Europa de Est
o Asia
o America Latină
∙ Preluarea puterii în Rusia
o În 1903, o grupare majoritară s-a desprins din Partidul Social - Democrat și va
lua denumirea de Partidul Comunist (Bolșevic)
o În octombrie 1917, comuniștii conduși de Lenin vor da o lovitură de stat și vor
răsturna guvernul provizoriu
∙ Context și cauze
o Primul Război Mondial
o Lipsa democrației
o Sărăcie
o Criză economică accentuată de război
o Instabilitate politică după Revoluția democrată din februarie 1917 ∙
Perioada lui Lenin (1917-1924)
o Emiterea decretelor privind pacea, pământul și autodeterminarea popoarelor
o Ieșirea separată a Rusiei din război (tratatul de pace din 1918, de la Brest
Litovsk cu Puterile Centrale)
o Războiul civil (1918-1921) între Armata Albă (fidelă Țarului Nicolae II) și
Armata Roșie
o Asasinarea țarului și a familiei acestuia (11 persoane)
o Aplicarea „comunismul de război”
o Aplicarea NEP-ului (Noul Program Economic)
o Înființarea poliției secrete: CEKA
o Organizarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) în 1922
o Alte măsuri
✔ Arestarea „dușmanilor poporului”
✔ Naționalizarea băncilor și fabricilor
✔ Partidul unic
✔ Controlul societății de către partid
∙ Perioada lui Stalin (1924-1953)
o Apogeul regimului totalitar comunist
o A preluat puterea prin manevre abile
o Politica internă
✔ Regim de teroare politică
⮚ Poliția politică: NKVD, apoi KGB
⮚ Procese politice regizate
⮚ Înființarea de închisori și lagăre de muncă (Gulag), deportări
(Siberia)
⮚ Marea Epurare a vizat orice opozant, inclusiv din partid
✔ Controlarea economiei
⮚ Naționalizare și colectivizarea (1928-1933) prin înființarea
 colhozurilor
⮚ Planuri cincinale
⮚ Industrializare forțată
✔ Încălcarea separării puterilor în stat
✔ Cultul personalității
✔ Partid unic
✔ Propagandă și demagogie
o Politica externă
✔ Izolarea URSS
✔ Apropierea de Germania
✔ Participarea la Al Doilea Război Mondial, în cadrul Coaliției Națiunilor
Unite
✔ Extinderea comunismului (mai ales prin presiunea Armatei Roșii) și
pretenția de a impune un singur model, cel sovietic
✔ Declanșarea Războiului Rece
∙ Perioada post-stalinistă
o Treptat, s-a impus comunismul de tip național
o URSS va fi socotită o superputere și va continua Războiul rece până în 1989
o Hrușciov va organiza destalinizarea, dar URSS rămâne o țară totalitară o
Mihail Gorbaciov
✔ încercă reformarea internă prin Perestroika și Glasnost
✔ Reia dialogul cu SUA și pune capăt Războiului rece
✔ 1989- prăbușirea comunismului în Europa de Est
✔ 1991- dezmembrarea URSS și desființarea Tratatului de la Varșovia

3. Ideologii şi practici politice democrate în spațiul românesc

A. Construcția democrației

a) Perioada lui Al. I. Cuza (1859-1864)

 ∙ Context1859Realizarea dublei alegeri prin acțiunea populației
∙ Ideologii și grupări politice
o Conservatorii acceptau schimbări graduale (Barbu Catargiu)
o Liberalii moderați erau adepți ai reformelor (N. Kretzulescu, Mihail
Kogălniceanu)
o Liberalii radicali susțineau schimbări rapide (C. A. Rosetti, I.C. Brătianu) ∙
Practici politice
o Adoptarea reformelor în favoarea maselor: agrară, educațională etc
o Lărgirea votului censitar
o Pluralism politic
b) Perioada lui Carol I (1866-1914)
∙ Context
o Continuarea reformelor
o Consolidarea statului român prin obținerea independenței și proclamarea
regatului
∙ Ideologii și partide politice
o Liberalismul
✔ adept al dezvoltării industriale și al monarhiei constituționale
parlamentare;
✔ reprezentanți: I. C. Brătianu, I.I. C. Brătianu
o Conservatorismul
✔ adept al dezvoltării agrare și al monarhiei constituționale
parlamentare
✔ reprezentanți: M. C. Epureanu, Gh. Cantacuzino Nababul)
o Socialismul
✔ susține interesele muncitorilor
✔ este un curent cu puțini adepți
✔ reprezentant: Constantin Dobrogeanu Gherea
o Naționalismul
✔ legat de finalizarea unirii
✔ reprezentant: N. Iorga
∙ Practici politice
o Adoptarea Constituției din 1866
o Separarea puterilor în stat: legislativă, executivă, judecătorească
o Pluralismul politic
o Drepturi și libertăți cetățenești
o Coborârea censului și creșterea numărului votanților

B. Democrația interbelică

∙ Trăsături/Caracteristici
o După 1918 - se introduce votul universal pentru bărbaţii de peste 21 ani, cu
excepţia magistraţilor, militarilor;
o Constituţia din 1923: baza democraţiei româneşti interbelice;
o Monarhia, Parlamentul –factori importanţi ai vieţii politice;
o Viaţa politică dominată de PNL şi PNŢ;
o Partide ale minorităților
o Politici economice „Prin noi înşine” (PNL), „Politica porţilor deschise” (PNŢ
creat în 1926); ∙ Liberalismul
o rolul individului în raport cu societatea;
 o După P.R.M.: neoliberalismul accentuează rolul intervenţiei statului; interesul
general primează asupra celui individual;
o Reprezentanţi: Şt. Zeletin, M. Manoilescu, V. Brătianu, V. Slăvescu;
o Rolul industrializării, urbanizării;
o Legătura dintre industrializare, modernizare şi independenţa politică;
o Au promovat protecţionismul: „Prin noi înşine”;
o Constituţia din martie 1923 este actul de naştere al neoliberalismului
românesc;
∙ Ţărănismul
o Ideologie promovată de C. Stere, V. Madgearu, I. Mihalache, Gh. Zane;
o România evoluează pe o cale necapitalistă, bazată pe mica proprietate
ţărănească;
o Susţine primatul şi rolul ţărănimii;
o Necesară întemeierea „statului ţărănesc”, ca expresie autentică a democraţiei;
o Rolul statului în economie;
o România trebuie să rămână un stat preponderent agrar;
o Este necesară dezvoltarea ramurilor industriale care valorifică produsele
agricole, bogăţiile subsolului;
o „Politica porţilor deschise” faţă de capitalul străin;
o Iniţial au susţinut „lupta de clasă” a ţărănimii împotriva „burgheziei
oligarhice”, apoi după 1924 au preconizat „apărarea de clasă” împotriva
agresiunii la care ţărănimea era supusă din partea burgheziei;
∙ Practici politice
o Guvernare liberală
✔ „Decada brătienistă” (1918-1928): dominată de liberală
✔ Adepți ai monarhiei constituționale parlamentare
✔ Adepți ai democrației parlamentare
✔ Măsuri:
⮚ reforma agrară, financiară (1921)
⮚ unificarea politică, administrativă (1925)
⮚ noua Constituţie(1923)
⮚ legea minelor, legea privind învăţământul primar (1924), legea
electorală(1926);
o Guverne ţărăniste: 1928-1931; 1932-1933;
✔ Politica economică a „porţilor deschise”;
✔ Au guvernat în perioade de criză economică
✔ Adepți ai monarhiei constituționale parlamentare
✔ Adepți ai democrației parlamentare
o Alegerile din 1937 – test de confruntare între democraţie şi autoritarism;
✔ Niciun partid nu câştigă alegerile:
✔ PNL-35,9%;
✔ PNŢ-20,4%;
✔ Garda de Fier -15,98%;

C. Democrația postdecembristă

∙ Caracteristica principală: instalarea cu dificultate

∙ Context: prăbușirea comunismului în 1989 în Europa și în România ∙
Dificultăți
o Menținerea unor foști comuniști în funcții de conducere
o Trecerea la economia de piață (închiderea unor întreprinderi, liberalizarea
prețurilor, șomaj, restituirea proprietăților)
o Incidentele interetnice de la Tg. Mureș (martie 1990)
 o Mineriadele (mai ales cele din 1990 și 1991)
∙ Trăsături democratice
o Alegeri libere: 1990, 1992, 1996 etc
o Pluralism politic
o Constituția din 1991
o Aderarea la NATO și UE

4.Ideologii și practici politice autoritare și totalitare în spațiul

românesc A. Manifestări autoritare în sec. XIX

a) Manifestări autoritare în timpul lui Al. I. Cuza (1864-1866)

o Lovitura de stat de la 2 mai 1864, urmată de instalarea unui regim autoritar
o Cauze
❑ Opoziția față de aplicarea reformelor
 ❑ Anunțarea demisiei guvernului M. Kogălniceanu
o Măsuri
❑ Plebiscit pentru aprobarea Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris
❑ Sporirea atribuțiilor domnitorului
❑ Modificarea votului censitar
❑ Adoptarea reformelor moderne
o Urmări
❑ Opoziție internă se organizează („Monstruoasa coaliție” formată din
conservatori și liberalii radicali)
❑ Critici externe 9inclusiv din partea Franței)

b) Manifestări autoritare în vremea lui Carol I (1866-1914)

o Cauze
❑ Atribuții oferite de Constituția din 1866
❑ Lipsa tradiției democrate
❑ Slăbiciunea partidelor politice
❑ Instabilitatea guvernamentală
o Măsuri
❑ Vot censitar
❑ Art. 7 din Constituție
❑ Legea rotativei guvernamentale din 1895
❑ Drept de veto absolut
o Urmări
❑ Regele a devenit arbitru al vieții politice

B. Monarhia autoritară a lui Carol II (1938-1940)

o Contextul internațional
❑ Regimuri totalitare în URSS și în Germania
❑ Regimuri autoritare: Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria etc.
❑ Amenințări revizioniste
o Contextul intern
❑ Instabilitatea politică (1925 -1930)
❑ Slăbiciunea partidelor politice principale
❑ Urmările Marii Crize Economice
❑ Ascensiunea Mișcării Legionare
❑ Existența PCR (în ilegalitate)
❑ Alegerile din noiembrie 1937
o Constituția din 1938
❑ Baza legală
❑ Sporirea atribuțiilor monarhului
❑ Limitarea rolului Parlamentului
❑ Limitarea drepturilor și libertăților cetățenești
❑ Măsuri
✔ Guvernul consultativ condus de Miron Cristea
✔ Frontul Renașterii Naționale
✔ Straja Țării
✔ Măsuri antisemite
✔ Interzicerea partidelor politice
o Urmări
 ❑ Escaladarea violențelor
❑ Opoziția partidelor politice
❑ Camarila regală
❑ Politica externă dezastruoasă (vara anului 1940)

C. Regimul antonescian (1940-1944)

o Context
❑ Declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial
❑ Pierderile din vara anului 1940
o Etape
❑ Septembrie 1940-ianuarie 1941: guvernarea militaro-legionară
❑ Ianuarie 1941-august 1944: dictatura militară/antonesciană
o Caracteristici
❑ Regim autoritar
❑ Lipsa unei baze politice
❑ Lipsa Constituției
o Măsuri interne
❑ Interzicerea activității partidelor politice
❑ Măsuri antisemite
❑ Elaborarea decretelor-legi
❑ Românizarea și militarizarea întreprinderilor de stat
o Politica externă
❑ Apropiere de Axa Roma-Berlin-Tokyo (23 noiembrie 1940)
❑ 22 iunie 1941-23 august 1944: Participarea la război alături de Axă contra
URSS

D. Comunismul în România (1945-1989)

a) Instalarea comunismului în România (1945-1947)

b) Stalinismul în România (1948-1964)
c) Național-comunismul în România (1964-1989)

a) Instalarea comunismului în România (1945-1947)

∙ Context extern
o Sfârșitul războiului
o Victoria Coaliției Națiunilor Unite
o Prezența Armatei Roșii
o Extinderea comunismului
∙ Context intern
o Instabilitate politică după 23 august 1944
o Prezența Armatei Roșii
∙ Mijloace și metode
o Legale și ilegale
o Pașnice și violente

∙ Etape
o 6 martie 1945 (guvernul Petru Groza)
o 19 noiembrie 1946 (falsificarea alegerilor)
 o 1946-1947 (eliminarea partidelor politice)
o 30 decembrie 1947 (abolirea monarhiei)
b) Stalinismul în România (1948-1964)

∙ Situația internă
o Economic
✔ Naționalizarea (11 iunie 1948)
✔ Colectivizarea (1948-1962)
✔ Economie de stat
✔ Centralizare și planificare
✔ Industrializare forțată
o Politic
✔ Constituțiile din 1948, 1952
✔ Partid unic: P. Muncitoresc Român
✔ Lupta pentru putere între gruparea națională și cea moscovită
✔ Consolidarea puterii lui Dej
✔ Sistem represiv
✔ Încălcarea drepturilor omului și cetățeanului
✔ Proletcultismul
∙ Situația externă
✔ Aservire față de URSS
✔ Membră a CAER și a Pactului de la Varșovia

c) Național-comunismul (1964-1989)

∙ Premise (1958-1964)
o Retragerea Armatei Roșii
o Planul Valev
o Declarația din aprilie 1964
∙ Regimul lui N. Ceaușescu (1965-1989)
o Constituția din 1965
o Investiții și succese economice
o Atitudinea față de invadarea Cehoslovaciei (1968)
o Deschiderea Occidentului
o Afirmarea României și a lui Ceaușescu
∙ Prăbușirea comunismului
o Crizele comunismului în Europa de Est
o Criza economică internă
o Revenirea la practici staliniste