Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autoevaluare:
1. să stabilesc o asemănare și o deosebire între:
*(a)democrație și totalitarism;
*(b)nazism și comunism;
(a) ambele sunt regimuri politice, democrația este pluralistă și votul este
liber, totalitarismul concentrează puterea la un partid sau un conducător
unic, votul este limitat.
(b) ambele sunt totalitarisme, comunismul este clasial sau de clasă
( proletarii conduc, teoretic) nazismul este rasist ( rasa superioară sau
arienii conduc)
„Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele
pe care omenirea le-a inventat până acum." (Winston Churchill)
Semnificația definiții a democrației, din punctul de vedere al fostului ministru al
Regatului Unit, Winston Churchill, scoate în evidență, pe scurt, ceea ce a
însemnat și înseamnă DEMOCRAȚIA. Afirmația făcută de către W.Churchill
și anume „Democraţia este un sistem politic prost(...)” arată că până și
mai marii politicieni din toate timpurile, nu sunt mulțumiți de formele de
guvernământ, pe care chiar ei le propun pentru a fi ,,benefice” omenirii. Cele
mai mari proteste, cele mai mari certuri dintre oamenii de rând s-au creat tocmai,
din cauza unor efecte pe care aceast regim politic le-a realizat asupra oamenilor.
De-a lungul timpului, democrația a fost cauza principală a unor distrugeri, atât din
punct de vedere politic, financiar, educativ, cât și social. Doar că, datorită
democrației s-a făcut și dreptate in rândul politicienilor, cei care concentrau toată
puterea asupra lor. Votul liber, cel care a venit la pachet, cum s-ar spune, cu
democrația, a fost una dintre cele mai apreciate decizii, pe care le-au luat cei de la
putere, fiiind apreciate de către toți oamenii, iar acesta nu a fost singurul,
conducătorul unic fiind la fel de apreciat.
Astfel, Winston Churchill, spune un adevăr pe care nu l-ar spune orice politician,
aducându-ne totodată o definiție, pe larg a DEMOCRAȚIEI, subiect ce merită
discutat.
-nazismul, bolșevismul
Viaţa politică din România a suferit mutaţii importante după Marea Unire din
1918. La temelia sistemului statal a fost pusă noua Constituţie din 1923,
care, prin includerea reformelor democratice promise în 1917-1918, a
devenit fundamentul vieţii politice, juridice şi social-economice româneşti,
până în februarie 1938.