Sunteți pe pagina 1din 8

Clasa a X-a

Istorie
Tratatele de pace și relațiile internaționale din perioada interbelică

-perioada interbelică (1919-1939)


1. Conferința de pace de la Paris-Versailles (ianuarie 1919-iunie 1920)
-participă 27 de state, dar deciziile sunt luate de ”Consiliul celor Cinci” și apoi de ”Consiliul celor Patru”: Franța,
Marea Britanie, SUA, Italia, (Japonia)
 Localizarea statelor pe hartă.
 Analizați imaginea de pe fișa 1 și precizați care erau reprezentanții acestor mari puteri.
-nu a participat Rusia – din cauza regimului politic, care nu era recunoscut de către statele europene și a războiului
civil (1918-1922)
-au existat divergențe între Franța și M. Britanie privind pedepsirea statelor învinse
-Japonia era interesată doar de problematica Extremului Orient
-Italia a fost nemulțumită că nu i-au fost cedate teritoriile promise: orașul Trieste, Pen. Istria, coastele Dalmației,
Albania
-SUA a jucat rolul de arbitru moral și de inspirator al tratatelor semnate – baza negocierilor au constituit-o ”Cele 14
puncte” elaborate de președintele american, Th. W. Wilson, în ianuarie 1918; ea a încercat să impună pacea şi
respectarea dreptului popoarelor la autodeterminare.
 Analizați textul și imaginea de pe fișa 2.
-s-au semnat tratatele cu statele învinse:
 Cu Germania – la Versailles, la 28 iunie 1919:
-pierdea teritorii, 8800 km2: Alsacia și Lorena, coloniile (erau trecute sub mandatul Ligii Națiunilor);
-pierdea populație: circa 8 mil. loc;
-pierdea resurse - regiunea Ruhr/Saar era declarată neutră și va fi anexată de Franța în 1923;
-serviciul militar obligatoriu era desființat, iar Germania nu avea voie să aibă o armată mai mare de 100.000 de
ostași;
-Germania trebuia să plătească despăgubiri de război statelor învingătoare (reparații) etc.;
 Vezi textul de pe fișa 3.
 Cu Austria - la Saint Germain, la 10 septembrie 1919.
 Cu Bulgaria – la Neuilly, la 27 noiembrie 1919.
 Cu Ungaria – la Trianon, la 4 iunie 1920.
 Cu Turcia – la Sèvres, la 10 august 1920, apoi la Lausanne, în 1923.
 S.U.A. refuză ratificarea tratatelor de la Paris-Versailles, considerând că se încălca dreptul popoarelor la
autodeterminare (de a dispune de ele însele).
-se recunoaște independența statelor baltice și a Finlandei;
-apar state noi (prin dezmembrarea unor imperii multinaționale): Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Regatul sârbo-
croato-sloven/Iugoslavia (1926);
-Polonia și România se întregesc.
 Localizați pe hartă/pe atlase statele amintite. Analizați cu atenție cele două hărți de pe fișa 4 și precizați,
pe baza lor, ce modificări teritoriale se produc în urma Conferinței de la Paris-Versailles.
-la 28 iunie 1919 se semnează Pactul de constituire a Ligii sau Societății Națiunilor:
 Analizați cu atenție schema de pe fișa 5.
 Care erau obiectivele Ligii Națiunilor?
 Cu ce organizație actuală se aseamănă?
Obiective ale Ligii Națiunilor:
-rezolvarea pe cale pașnică a neînțelegerilor dintre state și menținerea păcii;
-respectarea normelor de drept internațional;
-dezvoltarea cooperării dintre state.
Consecințe ale tratatelor de la Paris-Versailles:
 Se trasează o nouă hartă politică a Europei.
 Se naște revizionismul – politică dusă de unele state ce consta în manifestarea dorinței acestora de a
modifica tratatele de la Paris-Versailles și în consecință a granițelor Europei – state revizioniste: Germania,
Italia, Ungaria, Rusia, Bulgaria.
 Rămâne nerezolvată problema reparațiilor – nu se stabilește valoarea lor.
 Ia ființă Societatea Națiunilor.
 Se creează tensiuni între state.

2. România și sistemul de la Versailles


-delegația României a fost condusă de primul-ministru Ion I.C. Brătianu și a avut următoarele obiective:
 Recunoașterea statutului de aliat.
 Recunoașterea Marii Uniri.
 Primirea unor reparații/despăgubiri pentru efortul depus în război.
-au existat divergențe între delegația României și marile puteri legate de: tratamentul aplicat României, stabilirea
granițelor în zona Banatului, statutul minorităților din România, obligațiile financiare impuse statelor ce primeau
teritorii din fostul Imperiu Austro-Ungar.
-România semnează Tratatul de la Versailles cu Germania pe 28 iunie 1919;
-delegația României se retrage în iulie 1919 de la Conferință – în septembrie 1919 primul-ministru își dă demisia
-România va semna tratatul cu Austria, cel cu Bulgaria și Tratatul privind minoritățile abia pe 10 decembrie 1919 în
condițiile formării unui nou guvern condus de Alexandru Vaida-Voievod (reprezentantul României a fost C-tin
Coandă);
 Descoperiți pe fişa 6 prevederi ale tratatelor amintite.
 Tratatul cu Austria – aceasta recunoștea drepturile României asupra Bucovinei;
 Tratatul cu Bulgaria – între cele două țări se păstrau granițele din 1913;
 Tratatul privind minoritățile – se acorda tuturor locuitorilor ţării, fără deosebire de origine, naţionalitate,
limbă, rasă sau religie, deplina şi întreaga ocrotire a vieţii, dreptul deplinei exercitări a libertăţilor cetăţeneşti;
 Tratatul cu Ungaria – a fost întârziat deoarece Ungaria revendica dreptul asupra Transilvaniei, armata
acesteia a pătruns pe teritoriul României în primăvara anului 1919, Armata Română a ripostat înaintând în Ungaria și
ocupând Budapesta, în august 1920;
-prin Tratatul de la Trianon Ungaria recunoaște unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și
Maramureșului cu România;
 la 28 octombrie 1920 se semnează Tratatul/Protocolul de la Paris prin care Franța, Anglia, Germania și
Japonia recunoșteau unirea Basarabiei cu România, însă Rusia nu a recunoscut niciodată acest lucru.

3. Relațiile internaționale interbelice


-1921-1922 Conferinţa de la Washington – se stabilește o paritate a tonajului navelor între S.U.A. și M. Britanie;
-aprilie 1922 Tratatul de la Rapallo (It.) între Germania și U.S. prin care fiecare din cele două state renunța la
pretențiile teritoriale și financiare stabilite în 1918 prin Tratatul de la Brest Litovsk. Acest lucru a dus la normalizarea
relațiilor dintre cele două state. Tratatul a cuprins și un acord secret prin care Germania putea să-și pregătească
militarii pe teritoriul Rusiei (utilizarea armamentului modern), ocolind astfel Tratatul de la Versailles. Rusia primea
ofițeri germani pentru instruirea Armatei Roșii și specialiști germani în armament.
 Cum explicați apropierea dintre cele două state, având în vedere înfruntarea lor din primul război mondial?
-ambele au fost tratate la fel la Conferința de pace
-ambele erau izolate din punct de vedere diplomatic după război: Germania pentru că
provocase războiul și distrugerile, Rusia din cauza regimului comunist – guvernul comunist nu fusese recunoscut
până atunci de nici un stat, iar Germania îl recunoștea.
-Tratatul de la Locarno (Elveția) – se semnează la 5-16 octombrie 1925:
 Germania garanta frontierele Belgiei și Franței,
 Franța și Belgia garantau frontierele de vest ale Germaniei,
 Germania nu recunoștea/nu își lua nici un angajament față de granițele statelor din est: Polonia,
Cehoslovacia, Austria.
(tratatul a fost anulat de către Germania la 7 martie 1936).
-27 august 1928 se semna la Paris Pactul Briand-Kellogg prin care statele semnatare (la început 15, apoi 47) se
angajau să renunțe la război ca mijloc de soluționare a diferendelor dintre state, însă el nu a presupus sancțiuni în
cazul încălcării principiilor sale fundamentale, de aici eșecul său.
 Vezi fișa 7.
-în 1934, Louis Barthou, ministrul de externe al Franței, îngrijorat de politica regimului nazist, încearcă să creeze un
sistem de securitate colectivă la care urmau să adere, alături de Franța, URSS, Germania, Finlanda, țările baltice,
Polonia și Cehoslovacia. Participanții trebuiau să își asume obligația de a-și acorda asistență în cazul unei agresiuni.
Proiectul a eșuat din cauza opoziției Germaniei.

România în relațiile internaționale interbelice


Obiective de politică externă:
-apărarea granițelor stabilite la Paris-Versailles (status-quo-ului)
-menținerea independenței și integrității teritoriale
-afirmarea pe plan internațional.
 1921 la inițiativa lui Take Ionescu se încheie Mica Înțelegere: România, Cehoslovacia, Iugoslavia – alianță cu
scop defensiv, de apărare faţă de statele revizioniste.
 1934 (9 feb.) la Atena se formează, din inițiativa lui N. Titulescu, Înțelegerea Balcanică: România, Iugoslavia,
Grecia și Turcia.
 În 1934 se urmărește constituirea unui sistem de securitate colectivă din care să facă parte state din vestul,
centru și estul Europei. (Louis Barthou și N. Titulescu).
 Localizați pe hartă statele membre ale celor două alianțe. Care erau statele revizioniste din preajma lor?
-România se afirmă în cadrul Ligii Naţiunilor – N. Titulescu este preşedinte al Adunării Generale în 1930 şi 1931, în
această calitate se pronunţă pentru:
-egalitate în drepturi între state,
-consolidarea poziţiei internaţionale a României
-formarea unui sistem de securitate colectivă
-apărarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a României.
-între 1934-1936 prin intermediul lui N. Titulescu se reiau relaţiile diplomatice cu U.S. – Titulescu negociază cu
ministrul de externe rus, Maxim Litvinov, un tratat de asistenţă mutuală, care este definitivat la Montreux, în iulie
1936 şi prin care Rusia recunoştea Nistrul ca linie de demarcaţie (dar nu frontieră) dintre cele două ţări. Tratatul
trebuia semnat în septembrie 1936, dar Titulescu a fost demis de către regele Carol al II-lea în august 1936, partea
rusă refuzând apoi semnarea lui.
-din 1938, în condiţiile instalării regimului autoritar al lui Carol al II-lea şi a ascensiunii crescânde în Europa a lui
Hitler, România se orientează tot mai mult spre relaţii cu Germania nazistă.

4. Ascensiunea Germaniei în Europa


- în ianuarie 1933 Hitler ajunge cancelar, iar din martie primeşte puteri sporite;
- în 1934 se proclamă al treilea Reich (Imperiu) – Hitler devine Fuhrer (Conducător) – din acest an Germania iese din
Liga Națiunilor și se manifestă ca un stat revizionist:
- are loc reintroducerea serviciului militar obligatoriu și începe dezvoltarea armatei – în 1935;
- în 1936 este remilitarizată zona Renană;
 Față de această atitudine a lui Hitler Franţa şi Anglia duc o politică conciliatoare;
- între 1936-1937 se formează AXA (Berlin-Roma-Tokyo);
- în martie 1938 Hitler anexează Austria;
- la 29 septembrie 1938- prin Acordul de la Munchen Hitler anexează regiunea Sudetă de la Cehoslovacia – Franţa şi
Anglia aprobă acest lucru – acest moment fiind considerat apogeul conciliatorismului dus de cele două state;
- în noiembrie 1938 - este dat primul Dictat de la Viena – Cehoslovacia trebuie să cedeze Ungariei o suprafață de
12.000 kmp;
- Germania anexează Cehia, în martie 1939, în timp ce Slovacia rămâne independentă;
- la 31 martie/13 aprilie 1939- Franţa şi Marea Britanie renunţarea la conciliatorism și dau garanţii Poloniei,
României și altor state;
- Italia continuă politica revizionistă și anexează Albania, în aprilie 1939;
- în mai 1939- se manifestă agresiunea Germaniei asupra Poloniei: Germania cere Portul Danzig, Culoarul polonez și
aderarea Poloniei la Pactul Anticomintern;
- la 22 mai 1939 se încheie Pactul italo-nazist;
- la 23 august 1939- se încheie la Moscova Pactul germano-rus (sau Ribbentrop-Molotov), care cuprindea: un pact
de neagresiune şi un protocol secret (cele două state se angajau să nu se atace reciproc şi să nu adere la alianţe
potrivnice).
 Protocolul secret, care a fost cunoscut mai târziu, prevedea ca Germania să atace Polonia, iar Rusia să
anexeze teritorii din Finlanda, Estonia şi Letonia, precum şi Basarabia.
Fișa 2. ”Cele 14 puncte”
1. Renunțarea la diplomația secretă.
3. Reducerea înarmărilor.
6. Restabilirea Belgiei.
7. Retrocedarea Alsaciei și Lorenei către Franța.
8. Rectificarea granițelor Italiei conform principiului naționalităților.
10. Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria.
12. Crearea statului polonez independent.
13. Deschiderea strâmtorilor pentru toate vasele.
14. Crearea Societății Națiunilor pentru garantarea păcii.
(Th. W. Wilson, ianuarie 1918)

Fișa 3. Tratatele semnate la Conferința de pace de la Paris-Versailles


 Cu Germania – la Versailles, la 28 iunie 1919
 Cu Austria - la Saint Germain, la 10 septembrie 1919.
 Cu Bulgaria – la Neuilly, la 27 noiembrie 1919.
 Cu Ungaria – la Trianon, la 4 iunie 1920.
 Cu Turcia – la Sèvres, la 10 august 1920, apoi la Lausanne, în 1923.

Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), cu Germania


Art. 42, 43: ”este interzis Germaniei să mențină sau să construiască fortificații în stânga Rinului …”
Art. 80, 81, 87: ”Germania recunoaște independența și frontierele Austriei, Cehoslovaciei și Poloniei.”
Art. 119: ”Germania renunță la drepturile ei asupra coloniilor.”
Art. 160: ”Armata Germaniei nu poate depăși cifra de 100.000 de oameni.”
Art. 173: ”Serviciul militar este abolit.”

Fișa 2. ”Cele 14 puncte”


2. Renunțarea la diplomația secretă.
4. Reducerea înarmărilor.
6. Restabilirea Belgiei.
7. Retrocedarea Alsaciei și Lorenei către Franța.
8. Rectificarea granițelor Italiei conform principiului naționalităților.
10. Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria.
12. Crearea statului polonez independent.
13. Deschiderea strâmtorilor pentru toate vasele.
14. Crearea Societății Națiunilor pentru garantarea păcii.
(Th. W. Wilson, ianuarie 1918)

Fișa 2. ”Cele 14 puncte”


3. Renunțarea la diplomația secretă.
5. Reducerea înarmărilor.
6. Restabilirea Belgiei.
7. Retrocedarea Alsaciei și Lorenei către Franța.
8. Rectificarea granițelor Italiei conform principiului naționalităților.
10. Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria.
12. Crearea statului polonez independent.
13. Deschiderea strâmtorilor pentru toate vasele.
14. Crearea Societății Națiunilor pentru garantarea păcii.
(Th. W. Wilson, ianuarie 1918)
Fișa 6.

Tratatul cu Austria de la Saint Germain, la 10 septembrie 1919


”Art. 59: În ceea ce privește, Austria renunță în favoarea României la toate drepturile și titlurile din fostul Ducat al
Bucovinei, alăturate frontierelor României, așa cum ele vor fi stabilite ulterior de principalele Puteri Aliate și
Asociate.’’
”Art.60: România aderă la introducerea în Tratatul cu principalele Puteri Aliate și Puteri Asociate, a stipulării că
aceste puteri vor considera necesar să protejeze interese locuitorilor din România care diferă de majoritatea
populației prin rasă, limbă sau religie…”

Tratul prinvind minoritațile


”Art. 7: România se obligă a recunoaște ca supuși români, deplin drept și fără o formalitate, pe evreii locuind în țară
pe teritoriile României și care nu pot a se prevala de nici o altă naționalitate.”
”Art. 11: România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor, în Transilvania,
autonomia locală, în ce privește chestiunile religioase și școlare.”

Tratatul cu Ungaria de la Trianon, 4 iunie 1920


”Art. 45: Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor
fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la Art. 27, partea a II-a și
recunoscute, prin prezentul Tratat …”

Fișa 6.
Tratatul cu Austria de la Saint Germain, la 10 septembrie 1919
”Art. 59: În ceea ce privește, Austria renunță în favoarea României la toate drepturile și titlurile din fostul Ducat al
Bucovinei, alăturate frontierelor României, așa cum ele vor fi stabilite ulterior de principalele Puteri Aliate și
Asociate.’’
”Art.60: România aderă la introducerea în Tratatul cu principalele Puteri Aliate și Puteri Asociate, a stipulării că
aceste puteri vor considera necesar să protejeze interese locuitorilor din România care diferă de majoritatea
populației prin rasă, limbă sau religie…”

Tratul prinvind minoritațile


”Art. 7: România se obligă a recunoaște ca supuși români, deplin drept și fără o formalitate, pe evreii locuind în țară
pe teritoriile României și care nu pot a se prevala de nici o altă naționalitate.”
”Art. 11: România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor, în Transilvania,
autonomia locală, în ce privește chestiunile religioase și școlare.”

Tratatul cu Ungaria de la Trianon, 4 iunie 1920


”Art. 45: Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor
fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la Art. 27, partea a II-a și
recunoscute, prin prezentul Tratat …”
Fișa 5. - Liga/Societatea Națiunilor

Consiliul

Adunarea
Generală

Secretariatul
permanent

Organizația Curtea permanentă


Societatea
Internațională a de Justiție
Națiunilor
Muncii Internațională

Obiective

menținerea păcii și dezvoltarea cooperării


rezolvarea pașnică a respectarea normelor de drept dintre state
conflictelor internațional
Fișa 7. Pactul Briand-Kellogg

”Art. 1: Înaltele părți contractante declară solemn, în numele popoarelor lor, că ele condamnă recursul la război
pentru reglementarea diferendelor internaționale și renunță la el ca instrument de politică în relațiile lor mutuale.”

Fișa 8. Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru pace

”Vrem prietenia tuturor Marilor Puteri fără deosebire: a Franței, a Marii Britanii, a Italiei, a Germaniei și a
URSS. Suntem gata să dăm tuturor acestor puteri dovezile concrete ale sincerei noastre dorințe de a trăi cu ele în
pace și prietenie. Dar în schimb nu vom renunța niciodată în favoarea nici uneia și nici chiar în favoarea tuturor
Marilor Puteri împreună la principiul egalității statelor, adică la dreptul suveran de a dispune fiecare de soarta
noastră și de a nu primi niciodată o hotărâre care să ne privească la care noi nu am fi consfințit.”

 Ce fel de relații dorea să stabilească România cu Marile Puteri europene în perioada interbelică?
 Care sunt principiile la care face referire diplomatul român, Nicolae Titulescu?