Sunteți pe pagina 1din 9

Statutul politico-juridic international al Tarilor Romane in sec. XIV XVIII Statutul politico-juridic international a fost influentat de: 1.

.Prezenta unor state puternice in vecinatatea Tarilor Romane (Ungaria, Polonia, mperiul !toman, Rusia, "ustria#. $.Raportul de forte international din spatiul %uropei de sud-est& in consecinta, Tarile Romane au trecut prin doua etape al statutului lor international. Prima etapa: state independente, din sec ' ( pana la mijlocul sec al '(lea. " doua etapa: state autonome aflate su) suzeranitatea otomata. Primele tratate de recunoastere a suzeranitatii otomane au fost semnate de *ircea cel +atran, domn al Tarii Romanesti (1,1-# si Petru "ron, domnul *oldovei (1,./#. "ceste tratate au fost denumite capitulatii in traditia istorica, ele avand semnificatia rascumpararii pacii de catre domnii romani fata de sultanii otomani. Prin aceste tratate, domnii romani aveau o)ligatii materiale (tri)utul annual, darurile 0 pesc1esuri, ajutoare materiale pentru armatele otomane# si o)ligatii morale (ca vasali ai sultanului, domnii romani respectau politica e2terna otomana#. n sc1im), mperiul !toman se angaja sa nu atace teritoriul romanesc, ci din contra sa-l protejeze, sa nu intervina in politica interna si sa nu desemneze voievozi. Suzeranitatea otomana asupra Tarilor Romane a avut doua grade de intensitate. ntre sec. '( 0 '( , Tarile Romane si-au pastrat o autonomie completa, iar unii voievozi au reusit pentru o perioada de timp sa recastige independenta prin declansarea unui raz)oi antiotoman. n sec '( , Tarile Romane si-au pierdut multe dintre drepturile de autonomie prin instaurarea de catre otomani a domniilor fanariote& tara nu mai alegea domn, nu mai avea armata proprie, comert li)er sau politica e2terna. I. Actiuni diplomatice ale domnitorilor romani. Relatiile e2terne ale domnitorilor romani au fost influentate de statutul politico-juridic si de interesele domnilor de a inc1eia aliante cu marile puteri crestinevecine. 1. Tratatul de la Brasov din 7 martie 1395 dintre Mircea cel Batran, voievodul Tarii Romanesti si Sigismund de Luxembourg, rege al Ungariei si imparat romano-german .Scop: nc1eierea unei aliante antiotomane intre cele doua state (Tara Romaneasca si Ungaria#. " fost primul tratat intre doua state crestine din sud-estul %uropei care si-a propus lupta comuna contra otomanilor. 3ontinut: *ircea cel +atran accepta statutul de vasal al regelui Sigismund, in sc1im) regele Ungariei recunoaste dreptul lui *ircea cel +atran de a stapani doua teritorii ce au apartinut candva coroanei mag1iare: +anatul de Severin si 4ucatul de 5agaras. "ceste teritorii au acum statutul de feude acordate lui *ircea. 3ei doi monar1i isi promit ajutor reciproc impotriva otomanilor. 3onsecinte:- n primavara lui 167., armatele otomane au atacat Tara Romaneasca, iar *ircea reuseste sa le invinga si datorita voievodului Transilvaniei.&- n 167/, Sigismund de 8u2em)ourg a organizat o cruciada antiotomana la care participa si *ircea cel +atran in fruntea armatei Tarii Romanesti. %2peditia crestina a fost un esec, iar armatele aliate au fost invinse de catre ostile otomane la 9icopole. 2. Tratatul de la Iasi din iulie 1475 dintre Stefan cel are, domnul oldovei si atei !orvin, re"ele #n"ariei Scop: nc1eierea unei aliante intre cele doua state, *oldova si Ungaria, iar alt scop este reluarea relatiilor diplomatice dintre cei doi monar1i dupa o perioada de conflict (Stefan l-a invins pe *atei 3orvin la )atalia de la +aia din 1,/-#. 3ontinut: Stefan cel *are devine vasalul lui *atei 3orvin si primeste ca feuda o cetate in Transilvania. 3ei doi monar1i isi promit ajutor contra otomanilor, iar comertul intre cele doua state a fost stimulat prin acordarea unei li)ertati totale de a-si vinde produsele negustorilor dintre cele doua state. 3onsecinte: n vara anului 1,-/, armatele otomane au atacat *oldova. Stefan a pierdut )atalia de la (alea "l)a, dar a reusit sa provoace retragerea ostilor otomane si datorita ajutorului militar primit din Transilvani. 3. Tratatul de la $oman din aprilie 1411 dintre Ale%andru cel Bun, domnul oldovei si &ladislav al II-lea $e"ele 'oloniei . Scop: 1. Reinnoirea aliantei dintre cei doi monar1i pe )aza reafirmarii statutului de vasal al lui "le2andru cel +un fata de (ladislav al -lea (primul tratat dintre "le2andru cel +un si (ladislav al -lea a fost inc1eiat in anul 1,:$# . 3ontinut: 1. "le2andru cel +un se recunoaste vasal al regelui Poloniei (ladislav al -lea. $. 3ei doi monar1i isi promit ajutor militar si politic impotriva Ungariei (inamicul comun#, cat si impotriva ;tuturor vrajmasilor<. 3onsecinte: n 1,$$ "le2andru cel +un a trimis o oaste moldoveneasca in ajutorul regelui (ladislav al -lea care era in raz)oi cu cavalerii teutoni. +atalia de la *arien)urg a fost castigata de catre armatele aliate ale Poloniei si *oldovei

4. Tratatul de la (arlau )iulie 1499* dintre Stefan cel are, domnul oldovei si Ioan Al+ert, regele Poloniei. Scop: 1. nc1eierea pacii intre cele doua state (*oldova si Polonia# dupa $ ani de conflict (momentul culminant al conflictului l-a reprezentat intrarea trupelor poloneze conduse de ona "l)ert in *oldova in 1,7-& e2peditia poloneza s-a inc1eiat cu victoria lui Stefan cel *are in +atalia de la 3odrii 3osminului#. $ . nc1eierea unei aliante intre cei doi monar1i pentru o apararare comuna in viitor pe picior de egalitate-nu mai e2ista suzeranitatea Poloniei =.3ontinut:1. oan "l)ert promite ca va da uitarii toate relele facute de Stefan Poloniei in cei doi ani de raz)oi. $. Stefan cel *are se angajeaza la randul sau sa respecte ;o pace vesnica< in relatia cu Polonia. 6. 3ei doi monar1i isi promit ajutor militar si politic impotriva tuturor inamicilor si in mod special impotriva mperiului !toman (inamicul comun#. ,. 9egustorii moldoveni si polonezi vor fi protejati de cei doi monar1i atunci cand fac comert in cele doua state aliate. .. Statutul de vasal al lui Stefan fata de regii Poloniei a incetat deoarece in acest tratat Stefan este egalul regelui Poloniei oan "l)ert. 3onsecinte: n 1.:: 0 1.:1 Stefan a incercat sa recucereasca cetatile 31ilia, pe 4unare si cetatea "l)a (la *area 9egra#. "ceste puncte strategice au fost cucerite de otomani cu apro2imativ 1. ani in urma. ncercarea lui Stefan s-a )azat pe ajutorul militar al Poloniei. n ciudat primirii unui ajutor militar de la regele oan "l)ert, Stefan a esuat in incercarea sa de a eli)era cele doua cetati de su) stapanirea otomanilor. Inceputurile modernitatii )sec. ,&I - ,&III ) . ". *i1ai isi consolideaza aliantele ca urmare a cre>terii pericolului otoman. 4ore>te s? se implice @n 8iga SfAnt?, alianB? a puterilor cre>tine @mpotriva . !toman. 8a $: mai 1.7. o delegatie munteana a )oierilor, trimisa de Mihai la Alba ulia, incheie cu principele Ardealului ! Sigismund Bathor", un tratat prin care Tara Rom. Se integra aliantei europene antiotomane, Liga S#anta, initiate de $apa, condusa militar de Rudol# al !lea.%din care principele Transilvaniei #acea parte!el ocupase tronul cu spri&in otoman 'i de aici ne(ncrederea puterilor cre'tine). Se stipula situatia de su)eranitate a lui Sigismund Bathor" asupra Tarii Romanesti . 3onform tratatului, domnului i se retrageau prerogativele domniei, el devenind un loctiitor sfetnic al princepelui. Tara urma sa fie guvernata de un sfat, alcatuit din 1$ )oieri. "flat su) amenintarea invaziei otomane, *i1ai este nevoit sa accepte tratatul, desi )oierii au depasit instructiunile primite de la domn si au cautat sa-si largeasca privilegiile. Tratatul continea si stipulatii favora)ile )isericii romane din "rdeal, care urma sa fie asezata su) jurisdictia *itropoliei de la Tirgoviste. !punindu-se calvinistilor, principele transilvanean permite infiintarea *itropoliei ortodo2e din "l)a ulia, careia i se supune )iserica ortodo2a din Tara 5agarasului. n iunie 1.7. Sigismund semneaza un tratat similar cu "ron (oda, d-l *oldovei. 4ar suspectind pe domnul moldovean de infedilitate, Sigismund il inlocuieste cu Stefan Razvan, care recunoaste de asemenea suzeranitatea ardeleana. Sigismund devine suzeranul Tarii Romanesti si al *oldovei."propierea pericolului ottoman l-a determinat pe mi1ai sa accepte tratatul in aceasta forma.((a fi anulata starea sa de vasalitate prin Tratatul de la *-rea 4ealu, mai 1.7C#. 4ocument:;4eci sa stiti ca ne-am )atut cu turcul, inainte cu vreo trei saptamini in tara noastra la 3alagureni, in care )atalie )unul 4umnezeu ne-a ajutat noua crestinilor in c1ip minunatD%u fireste, cu toate ca doresc peste masura sa ma napustesc iarasi asupra dusmanului, socotesc totusi ca tre)uie asteptat ajutorul celorlalti crestini. arasi si iarasi va rugam staruitor sa va indurati de tre)urile crestinesti si sa stingeti focul care arde pacatele vecinului, inainte ca el sa va ajunga pe voi < (4in scrisoarea lui Mihai *itea)ul catre +astelanul Lvovului, ,- septembrie ,./.). n vara anului 1.7. a avut loc prima confruntare serioasa dintre oastea Tarii Romanesti si cea osmana, condusa de SinanPasa. Turcii dispuneau de un efectiv de .:.:::-C:.::: de oameni, iar oastea lui *i1ai- de 1/.:::1C.::: de oameni si 1$ tunuri, carora li se alaturase un detasament ardelean (-::: de oameni#, condus de "l)ert EiralF.*i1ai,retras intr-o pozitie mai favora)ila o)tine la 3alugareni, la 16 august 1.7., o remarca)ila victorie, punind pe fuga oastea otomana. Pierderile otomane erau mari (6::: de oameni si 6 pasale au fost ucise#. 4ar superioritatea numerica a turcilor il face pe *i1ai sa se retraga. Sinan-Pasa ocupa +ucurestiul si Tirgovistea, ridica fortificatii si incepe sa organizeze teritoriul potrivit sistemului de pasalic. n octom)rie 1.7. oastea transilvaneana, cea moldoveneasca si cea muntenesca fac jonctiune, atacind impreuna pe otomani. Ultimii sunt urmariti, atacati la Giurgiu si cu mari pierderi se retrag in panica peste 4unare. 3ampania din 1.7,-1.7. a dus la inlaturarea suzeranitatii !tomane prin actiunile unite ale fortelor muntene,transilvanene si moldovene +. Tratatul de la Targoviste%M!rea 0ealu) din mai ,./1 dintre *i1ai (iteazul si Rudolf al lea, imparatul "ustriei. Scop: Refacerea aliantei antiotomane 8iga Sfanta dupa iesirea din ea a Transilvaniei si a *oldovei& "lianta avea drept o)iectiv lupta anitotomana, creata de Rudolf al -lea si

reunea cateva ducate italiene si cele trei state din spatiul romanesc.Tratatul isi propune mentinerea Tarii Romanesti in alianta antiotomana& practic *i1ai (iteazul devine acum cel mai important luptator antiotoman din 8iga Sfanta. 3ontinut:*i1ai (iteazul se recunoaste drept supus al lui Rudolf, iar imparatul "ustriei ii promite )ani pentru plata a 1:.::: de mercenari in lupta antiotomana. 3ei doi monar1i isi promit totodata ajutor reciproc in conflictele cu otomanii. Rudolf al -lea se angajeaza sa nu recunoasca alti domni in afara de *i1ai (iteazul, fiul acestuia Petru si urmasii lor (este recunoscuta dinastia#. 3onsecinte:- n 1.77 si 1/::, *i1ai a cucerit Transilvania si *oldova si astfel, le-a readus in alianta antiotomana. mparatul Rudolf a recunoscut stapanirea lui *i1ai asupra celorlalte doua state din spatiul romanesc (implicit a recunoscut unirea din 1/::#& - n toamna anului 1/::, *i1ai a pierdut stapanirea asupra celor trei state din spatiul romanesc fiind invins de armatele mag1iare, moldovene si poloneze. n )aza tratatului din 1.7C s-a refugiat la curtea lui Rudolf si a solicitat ajutor pentru a-si recupera teritoriile. mparatul "ustriei ii ofera )ani pentru angajarea unei armate de mercenari si pe generalul +asta in fruntea unui corp de oastea austriaca, ca aliat, in campania din Tarile Romane. n 1/:1, dupa o prima victorie impotriva lui Sigismund +at1orF, principele Transilvaniei, este asasinat la ordinele lui +asta pe 3ampia Turzii. 3. Tratatul de la Lut2 din aprilie ,3,, dintre 0imitrie +antemir, domnul Moldovei si $etru cel Mare, tarul Rusiei. Scop: nc1eierea unei aliante antiotomane intre cele doua state, *oldova si Rusia. 3ontinut:Tarul Petru cel *are ia su) protectie *oldova care devine astfel aliata Rusiei in raz)oiul antiotoman. 3ei doi monar1i au statut egal in tratat. n plus, Petru cel *are se angajeaza sa recunoasca la conducerea *oldovei numai dinastia creata de 3antemir(domnia ereditara#. "cesta primeste de la tar un domeniu in regiunea *oscovei cu scopul de a-i fi loc de refugiu lui si familiei sale in cazul in care raz)oiul antiotoman va esua.3onsecinte: n vara anului 1-11, armatele rusesti au intrat in *oldova, Tarul proclamand eli)erarea *oldovei de su) stapanirea otomana. 3antemir si armata moldoveana s-au alaturat trupelor rusesti& fortele aliate au pornit spre 4unare. 3ele doua armate au fost incercuite de otomani la Stanilesti pe Prut. Raz)oiul a fost pierdut de catre fortele crestine, iar 3antemir s-a refugiat in Rusia. ((ala)il si pentru inceputul epoii moderne# . 3onflicte militare (lupte# la care au participat romani

%vul *ediu. Batalia de la $ovine din octom)rie 167,Hmai 167. dintre *ircea cel +atran, voievodul Tarii Romanesti si +aiazid, sultanul mperiului !toman. *otivul:%2pansiunea mperiului !toman in Peninsula +alcanica a avut un nou moment favora)il in 16C7 atunci cand sultanul a cucerit cnezatul Ser)iei. "stfel, stapanirea otomana a ajuns la frontiera cu lumea romaneasca, la 4unare. n anii urmatori, trupele otomane au facut e2peditii de jaf in Tara Romaneasca, iar drept raspuns, in iarna anului 167$ 0 1676, *ircea cel +atran a atacat garnizoanele de la sudul 4unarii (din provincia +ulgaria#. Prin urmare, e2peditia militara a sultanului +aiazid in Tara Romaneasca a avut drept o)iectiv transformarea Tarii Romanesti in provincie otomana.4esfasurare:"rmatele otomane au trecut 4unarea prin spatiul dintre Giurgiu si Turnu, de aici sultanul a ordonat inaintarea catre capitala, "rges. *ircea cel +atran a aplicat tactica raz)oiului de 1artuire, )atalia decisiva s-a desfasurat intr-un loc pregatit dinainte de *ircea cel +atran, intr-un spatiu natural favora)il (mlastina, dealuri impadurite# unde ostasii munteni au sapat santuri adanci cu pari ascutiti la fund care aveau rolul de a opri inaintarea cavaleriei inamice& aceste santuri sunt denumite rovine in cronici. (ictoria a fost o)tinuta de *ircea cel +atran. "rmata Tarii Romanesti a fost ajutata de o oaste transilvaneana condusa de voievodul Sti)or. 3onsecinte:1.*ircea cel +atran a aparat independenta Tarii Romanesti, evitand transformarea statului roman in pasalac.$.Pentru a preintampina atacurile otomane, *ircea a participat in fruntea armatei Tarii Romanesti la actiunea cruciata organizata de Sigismund de 8u2em)ourg, regele Ungariei in 167/ la 9icopole. Batalia de la &aslui din ianuarie 1,-. dintre Stefan cel *are, voievodul *oldovei si Soliman pasa, comandantul trupelor otomane din %uropa. *otivul: *oldova a acceptat suzeranitatea otomana si plata tri)utului cu un an inainte de inscaunarea lui Stefan cel *are. Stefan a continuat sa plateasca tri)ut vreme de 16 ani, pana in 1,-:. "cum, el a considerat ca va reusi sa scaota *oldova de su) suzeranitate otomana cu ajutorul marilor puteri crestine (Polonia si Ungaria#. n iarna anului 1,-,-

1,-., armatele otomane au pregatit o e2peditie in *oldova cu scopul de a-l inlocui pe Stefan cu un domn ce accepta reluarea platii tri)utului.4esfasurare:"rmatele otomane au trecut 4unarea, iar voievodul Tarii Romanesti s-a alaturat ostilor lui Soliman pasa in e2peditia contra *oldovei. Stefan a aplicat strategia raz)oiului de 1artuire: a distrus resursele din drumul ostilor inamice (pamant parjolit etc.# si a atras armatele otomane intr-un loc favora)il ostilor moldovene, inferioare numeric (strategia am)uscadei#. "cest loc favora)il a fost ales de Stefan din apropierea (asluiului intr-o zona mlastinoasa inconjurata de dealuri impadurite. "rmata otomana a putut fi atrasa in mlastina ca intr-o capcana si datorita unei ceti dense. (ictoria a fost clar o)tinuta de armatele *oldovei, otomanii retragandu-se la sud de 4unare.3onsecinte:1.Stefan cel *are redo)andeste independenta *oldovei fata de mperiul !toman (Stefan va accepta din nou suzeranitatea si plata tri)utului spre sfarsitul domniei in 1,7/#$.Stefan va initia o ampla actiune diplomatica in incercarea de a gasi aliati pentru viitorul atac din partea otomanilor& singura tara europeana care a raspuns favora)il a fost Ungaria, cu care Stefan va inc1eia un tratat in 1,-.. nceputurile modernitatii (sec. '( 0 '( # Batalia de la !alu"areni din august 1.7. dintre *i1ai (iteazul, domnitorul Tarii Romanesti si Sinan Pasa, comandantul trupelor otomane.*otivul:*i1ai (iteazul a refuzat sa mai accepte suzeranitatea sultanului si plata tri)utului. n 1.7,, armatele muntene au atacat garnizoanele otomane de pe malul stang al 4unarii (raialele: Turnu, Giurgiu si +raila#. Prin aceasta actiune, *i1ai a provocat reactia otmana din 1.7.. n acelasi timp, *i1ai a o)tinut dreptul de a fi primit in alianta antiotomana 8iga Sfanta (alianta coordonata de "ustria si din care mai faceau parte Transilvania si *oldova#.4esfasurare:"rmatele otomane au trecut 4unarea pe la Giurgiu cu o)iectivul de a cuceri capitala Tarii Romanesti, Targoviste. *i1ai a pregatiti confruntarea decisiva cu armata otomana intr-un loc familiar, in apropiere de 3alugareni (mlastina creata de raul 9eajlov, un pod in jurul caruia se va desfasura toata )atalia si dealuri impadurite in jur#. 8upta a fost castigata de armata Tarii Romanesti, dar trupele otomane s-au regrupat primind ajutoare de la sudul 4unarii. n aceste conditii, *i1ai a fost o)ligat sa se retraga pe (alea 4am)ovitei, spre pasul Rucar +ran in asteptarea aliatului sau, principele Transilvaniei, Sigismund +at1orF. ntre timp, insa ostile lui Sinan pasa au ocupat +ucurestiul si Targovistele. n septem)rie 1.7. armatele aliate ale lui *i1ai si Sigismund au alungat ostile din Tara Romaneasca.!ctom)rieI )atalia de la Giurgiu, victoria finala a lui *i1ai. 3onsecinte: 1.*i1ai (iteazul a redo)andit independenta Tarii Romanesti in fata mperiul !toman.$.*i1ai (iteazul si-a confirmat statutul de mem)ru important in alianta antiotomana, 8iga Sfanta.

Batalia de la Stanilesti din iulie 1711 dintre voievodul *oldovei 4imitrie 3antemir in alianta cu tarul Rusiei, Petru cel *are, impotriva armatelor otomane conduse de marele vizir Jasan pasa.*otivul:4imitrie 3antemir a inc1eiat o alianta antiotomana cu Petru cel *are in aprilie 1-11. 4omnul *oldovei a proclamat astfel iesirea tarii de su) suzeranitate otomana si incetarea platii tri)utului in )aza tratatului moldo-rus. Petru cel *are a declansat un raz)oi antiotoman cu scopul de a eli)era atat *oldova cat si teritoriile crestine din Peninsula +alcanica de su) stapanirea sultanului.4esfasurare:"rmatele moldovene si rusesti au aplicat o tactica ofensiva: o parte a inaintat pe (alea Siretului spre 4unare si a atacat cetatea +raila. Grosul trupelor a co)orat pe (alea Prutului si a fost intampinat de ostile otomane langa localitatea Stanilesti. "rmatele aliate au fost inconjurate de otomani pe un deal. 5ara apa si alimente trupele crestine au cerut pacea. (ictoria a fost o)tinuta astfel de catre otomani.3onsecinte:1.Sultanul va numi de acum inainte la conducerea *oldovei domni fanarioti..$.3antemir impreuna cu familia si apropiatii s-au refugiat in Rusia.

onstantin !r"nco#eanu.(1/CC-1-1,#. Kn vremea sa au avut loc intense ac4iuni politice >i diplomatice pentru st?vilirea e2pansiunii Bariste >i otomane. 5olosind o politic? a)il?, s-a menBinut $/ de ani la domnie. PAn? @n anul 1-:7, 3onstantin +rAncoveanu a reu>it s? menBin? o politic? ec1ili)rat? @ntre mperiul !toman, c?ruia @i era vasal, >i mperiul German. 3u acesta din urm? domnul *unteniei a @nc1eiat mai multe tratate secrete. Kn sc1im)ul acestor servicii, +rAncoveanu a primit pentru el >i pentru familia sa mai multe mo>ii >i titluri no)iliare ale SfAntului mperiu Roman de neam German. Kn 1-:7, o conjunctur? european? nefavora)il? >i gre>elile politice ale lui 3onstantin +rAncoveanu au dus la dezastrul familiei. "tunci, regele Suediei, 3arol al ' -lea, fusese @nvins de Petru cel *are la Poltava. Scapat? de ameninBarea suedo-german? pentru prima dat? @n istorie, armata rus? a intrat pe teritoriul *oldovei, pentru a lupta cu sultanul. +rAncoveanu s-a gAndit atunci s? se alieze cu ru>ii. -a scris lui Petru cel *are o scrisoare @n care i-a promis c? @l va ajuta cu aprovizionarea armatei. Kn sc1im), Barul i-a trimis mulBumirile sale >i 6:: de pungi cu aur, pentru plata serviciilor. Pentru mai mult? siguranB? @nsa, Knalta Poart? l-a trimis de @ndata domn @n *oldova pe 4imitrie 3antemir, du>man >tiut al familiei +rAcovenilor, cu @ns?rcinarea de a raporta 4ivanului orice mi>care f?cea acesta. Primul lucru pe care l-a f?cut @ns? 3antemir a fost s? se alieze cu Barul. Prudent, +rAncoveanu a @ncercat un a)il joc Lla doua capeteL. %l >i-a adunat o>tile @n ta)ara de la UrlaBi 0 Pra1ova, aproape de graniBa *oldovei. Kn cazul @n care ru>ii ar fi vrut s? intre @n *untenia, se alia cu ei. %l intenBiona @ns? s? r?mAn? de partea turcilor dac? ace>tia ar fi fost mai rapizi. Planurile i-au fost date peste cap @nsa de v?rul sau, sp?tarul Toma 3antacuzino, care @mpreun? cu mai mulBi )oieri ai lui +rAncoveanu a fugit @n lag?rul Barului. Speriat, +rAncoveanu i-a trimis lui Petru cel *are cele 6:: de pungi @napoi, iar turcilor proviziile, contri)uind la e>ecul militar al Barului, care s-a v?zut nevoit s? @nc1eie pacea. %nac1e (?c?rescu, cronicar: ginerele domnitorului, a fost decapitat primul. "u urmat fiii cei mari. Knsp?imAntat, *atei, mezinul, a fost gata s? renunBe la cre>tinism: L 05!mi voie s5! mi tr5iesc tinere4ea. Mai bine vreau s5 #iu mahomedan dec6t s5 mor nevinovat <. +rAncoveanu s-a @mpotrivit, iar c?l?ul i-a retezat >i capul copilului. 3onstantin +rAncoveanu @nsu>i a @ngenunc1eat ultimul @n faBa gAdelui. 3apetele celor >ase au fost plim)ate pe str?zile stam)ul @n vArfuri de suliBe, iar trupurile, aruncate @n mare. 4oamna *aria a aflat vestea @n @nc1isoare. 3u ajutorul Patriar1iei 3onstantinopolului a @nceput pescuitul cadavrelor, care >i-au g?sit odi1na ve>nic? la JalMi, @ntr-o vec1e mAn?stire zidit? de @mparatul on Paleologul.

Tratate
Tratatul de la Brasov (7 martie 1395): pentru a-si consolida pozitia in perspectiva unei invazii otomane, Mircea cel Batran a incheiat un tratat cu i!ismund de "u#em$ur!, primul tratat de alianta antiotomana din -% europei& vizand modalitatea de cooperare militara impotriva turcilor, alianta cu 'n!aria s-a incheiat pe $aza recunoasterii stapanirii domnului Tarii (omanesti in )mlas si *a!aras, in sudul Transilvaniei, cu titlu de +euda +iind si Banatul de everin& "a ,- mai 1395 s-a incheiat un tratat intre Tara (omaneasca si Transilvania, practic, Mircea devenea mem$ru in alianta antiotomana& %#primand raporturile tensionate intre domnitor si marea $oierime, tratatul il dezavanta.a, dar satis+acea interesele $oierimii muntene, care asumandu-si prero!ativele domniei, isi mani+esta intentia de a se inte!ra starilor sociale privile!iate din Transilvania reprezentate in /ieta& 0n acelasi timp, tratatul prevedea ca $iserica ortodo#a din Transilvania sa +ie asezata su$ .urisdictia Mitropoliei de la Tar!oviste& Tratatul dintre te+an cel Mare si Matei 1orvin (1, iulie 1275): te+an a +ost constrans sa-si indrepte sperantele unui spri.in spre re!ele Matei 1orvin al 'n!ariei, pe care il invinsese in lupta de la Baia din 1237& 4rintr-un document din 1, iulie 1275, te+an +a!aduia 5credinta vesnica5 re!elui Matei 1orvin, care 5ne-a primit pe noi si tara noastra in !ratie si $unavointa5& te+an se an!a.a sa participe la campaniile suzeranului sau impotriva 0mp& 6toman, sa nu tolereze pe teritoriul Moldovei prezenta opozantilor numitului re!e, sa recur!a la ne!ocieri etc& Tratatul de la Manastirea /ealu (9 iunie 1597): Mihai 8iteazul a incheiat in 1597 un tratat de alianta cu imparatul (udol+ de 9a$s$ur!, prin care o$tinea sustinere in continuarea luptei antiotomane& /ocumentul diplomatic se +undamenta pe alianta celo doua state in lupta contra turcilor de+inita de "i!a 1restina, initiata chiar de imparatul 0mperiului 9a$s$ur!ic, dar si pe victoriile antiotomane o$tinute de Mihai, in luptele din anii 1592-1595 de la Tar!oviste, Bucuresti, 1alu!areni si :iur!iu& Tratatul de la )l$a-0ulia (,- mai 1595): "a ,- mai, o dele!atie a tarilor din Tara (omaneasca incheia un tratat de alianta cu principele Transilvaniei& 0n schim$ul a.utorului impotriva turcilor, Mihai 8iteazul devenea mem$ru in alianta antiotomana ("i!a +anta)& Tara (omaneasca era su$ordonata principelui )rdealului, iar domnul ei, marilor $oieri& uzeranitatea lui i!ismund Bathor; asupra Tarii (omanesti semni+ica si necesitatea alcatuirii unui or!anismn politic si militar in stare sa se opuna 0mperiului 6toman& 8ictoriile din 1595, alianta cu ha$s$ur!ii si pacea cu turcii, i-au permis lui Mihai emanciparea de su$ suzeranitatea pricipelui Transilvaniei&

B<t<lii
B=T="0) /% ") (680>% - 1ronicile nu o+er< prea multe in+orma?ii istorice cu privire la des+<@urarea $<t<lieiA& "aonic 1halcocondil scrie c< dup< ce a dus popula?ia Bn mun?i, Mircea a h<r?uit oastea sultanului de la /un<re pCn< cCnd otomanii @i-au a@ezat ta$<ra& /up< cronicile turce@ti lupta s-a dat pe rCul )r!e@, cu pierderi mari de am$ele p<r?i& Dn timpul nop?ii cadavrele solda?ilor otomani au +ost aruncate Bn rCu, l<sCnd impresia ca oastea otoman< era Bnc< Bntrea!<& 8<zCnd cCmpul de lupt<, Mircea s-a retras& 1ronica $izantino-$ul!ar< relateaz< un alt deznod<mCnt: v<zCnd rCul BnsCn!erat de mul?imea cadavrelor Baiazid s-a Bnsp<imCntat @i a +u!it& 0storici romCni au considerat am$ele m<rturii autentice, pomenind ast+el dou< $<t<lii: cea de la (ovine, la 1- octom$rie 1392 @i o a doua la 17 mai 1395& B=T="0) /% ") >01646"% - >icopole era un ora@ $ine +orti+icat @i $ine aprovizionat, iar crucia?ii nu aduseser< cu ei ma@ini de asediu pentru a cuceri cetatea& ultanul Baiazid 0 era ocupat de asedierea 1onstantinopolului, dar @i-a mo$ilizat armatele @i a m<r@<luit spre >icopole& )liatul otomanilor, despotul te+an "azareviE al er$iei, s-a al<turat pe drum suzeranului s<u @i, pe ,2 septem$rie, cei apro#imativ 1-2&--- de solda?i ai sultanului au a.uns Bn +a?a >icopolelui& %ste +oarte pro$a$il ca e+ectivele celor dou< armate s< +i +ost mai mici, dar Bn mod si!ur erau apro#imativ e!ale& Baiazid 0 avea avanta.ul de a avea in+orma?ii despre mi@c<rile trupelor cruciate de la :ian :aleazzo 8isconti&Dn ziua de ,5 septem$rie, am$ele armate s-au pre!<tit pentu $<t<lie& Dnainte de $<t<lie, prizonierii lua?i de crucia?i la (ahova au +ost e#ecuta?i de +rancezi dintr-un motiv necunoscut& *rancezii @i en!lezii +ormau avan!arda, iar i!ismund @i Bmp<r?it trupele Bn trei: el comanda centrul, transilv<nenii +ormau aripa dreapt<, iar muntenii condu@i de Mircea cel B<trCn +ormau aripa stCn!<& Baiazid @i-a dispus liniile cu avan!arda cavaleriei prote.at< de o zon< de ?epu@e, urmat< de unit<?ile principale de arca@i @i de ieniceri, iar corpul principal de oaste otoman @i sCr$ii se ascundeau Bn spatele dealurilor, la ceva distan?< de prima linie&1avaleri@tii +rancezi Bm$r<ca?i Bn armuri !rele au atacat spre primele linii otomane, dar au +ost nevoi?i s< descalece Bn

+a?a liniei de ?epu@e& /up< ce au +ost Bndep<rtate ?epu@ele, cavalerii desc<leca?i au tre$uit s< +ac< +a?< atacului in+anteriei de elit< otoman< F ienicerii& *rancezii, superiori la capitolul armuri, au respins atacul in+anteriei turce, c<reia i-au provocat pierderi de apro#imativ 1-&--- de oameni& *rancezii au atacat @i cavaleria turc< @i au avut din nou succes, uci!Cnd cam 5&--- de turci& /e@i nu erau c<lare, cavalerii +rancezi au pornit urm<rirea otomanilor care +u!eau pe deal& Dn momentul Bn care au a.uns pe vCr+ul dealului, +rancezii o$osi?i au descoperit !rosul armatelor otomane, care a@teptau s< contraatace& Dn +aza urm<toare a luptei, +rancezii au +ost Bn+rCn?i clar& )miralul *ran?ei Gean de 8ienne a +ost ucis, Gean de >evers, %n!uerrand al 800-lea de 1ouc; @i mare@alul Gean "e Main!re, au +ost lua?i prizonieri&Dntre timp, caii +<r< c<l<re?i s-au reBntors Bn ta$<ra cruciat<& i!ismund a atacat ca s<-i spri.ine pe cavalerii +rancezi @i a dat piept cu +or?ele principale ale lui Baiazid pe creasta dealului& (ezultatul luptei a +ost indecis pCn< Bn momentul Bn care au sosit trupele sCr$e@ti& i!ismund a +ost convins de apropia?ii s<i s< se retra!<& )rmata lui 9ermann 00 o+ 1illi i-a a.utat pe i!ismund @i cei din prea.ma sa s< a.un!< pe o cora$ie vene?ian< Dn aceia@i dup<-amiaz< tCrziu, te+an "azareviE a condus atacul aripii stCn!i otomane @i a Bncercuit trupele lui i!ismund r<mase +<r< ap<rare& TCrziu, Bn aceia@i sear<, s-a a.uns la o Bn?ele!ere @i armata lui i!ismund s-a predat& B=T="0) /% ") 8)(>) s-a des+<@urat la 1- noiem$rie 1222 lCn!< 8arna, Bn estul Bul!ariei& Dn acest< $<t<lie 0mperiul 6toman condus de ultanul Murad al 00-lea a Bnvins armatele 4oloniei @i 'n!ariei, su$ conducerea lui 8ladislav al 000-lea al 4oloniei @i 'n!ariei @i 0ancu de 9unedoara& 6 armat< cre@tin< amestecat<, +ormat< Bn principal din +or?e ma!hiare @i poloneze, dar avCnd @i deta@amente de cehi, cavaleri papali, $osniaci, croa?i, sCr$i, $ul!ari, valahi @i ruteni, s-a ciocnit cu o armat< otoman< superioar< numeric& Ma!hiarii erau sla$ echipa?i, iar a.utoarele promise din )l$ania @i 1onstantinopol nu au sosit& )rmata ma!hiar< avea un num<r mic de in+anteri@ti, Bntre una @i trei sute de mercenari cehi Bnarma?i cu muschete& /e asemenea erau @i circa o sut< de care de r<z$oi cu echipa.e& (estul armatei era +ormat din cavalerie !rea, ma.oritatea mercenari re!ali @i str<ini, cu cCteva stindarde episcopale @i no$ile& )u avut promisiuni de la 8ene?ia c< +lota acestora nu va permite turcilor s< treac< Bos+orul& "a Bos+or vene?ienii s-ar +i unit cu +lota papal< @i ar +i navi!at pe coast< pCn< la 1onstantinopol, Bmpin!Cndu-i pe otomani a+ar< din Balcani& 1ei ,-,--(sau 3-,---) de crucia?i au +ost cople@i?i de circa 3-,--- turci& Mai mult de .um<tate de solda?ii din armata cre@tin< au pierit& (e!ele 8ladislav al 000-lea a +ost ucis Bn $<t<lie (a c<zut Bntr-o capcan< @i a +ost decapitat) Bn timp ce a lansat un atac +<r< s<-l a@tepte pe 0ancu de 9unedoara @i +or?ele acestuia s<-l a.ute& Moartea lui 8ladislav al 000-lea Bn $<t<lie a l<sat 'n!aria Bn mCinile re!elui "adislau 4ostumul al Boemiei @i 'n!ariei, care avea patru ani& Dntr-o e#presie de !ratitudine, poporul $ul!ar l-a poreclit pe 8ladislav al 000-lea cu a+ec?iune 58arnenchiH5 (IarneJcz;H Bn polonez<), dup< numele ora@ului 8arna, unde a luptat @i a murit&Dn+rCn!erea armatei cre@tine a pus cap<t Bncerc<rilor de a opri cucerirea estului %uropei de 0mperiul 6toman timp de mai multe decenii& /e asemenea a pre!<tit terenul pentru c<derea 1onstantinopolului din 1253& B=T="0) /% ") 8)"%) )"B=-(=KB60%>0 a +ost un eveniment important din istoria medieval< a Moldovei& B<t<lia a avut loc lCn!< (<z$oieni sau 8alea )l$< (.ude?ul >eam?), la data de ,3 iulie 1273, Bntre o mic< armat< moldoveneasc< su$ comanda lui Lte+an cel Mare @i armata invadatoare a 0mperiului 6toman, condus< de Bnsu@i ultanul Mehmed al 00-lea& "a Bnceputul $<t<liei, moldovenii au atras !rosul armatei turce@ti Bntr-o p<dure care a +ost dup< aceea incendiat<, provocCnd pierderi imense otomanilor& Moldovenii au reu@it s< respin!< mai multe atacuri turce@ti, pCn< cCnd sultanul, sim?ind Bn+rCn!erea iminent<, a comandat personal un atac cu !arda sa personal<, reu@ind s<-@i adune ienicerii @i s< Bntoarc< valul $<t<liei& )rmata moldovean< a +ost Bnvins<, dar pierderile au +ost +oarte mari de am$ele p<r?i, con+orm cronicarilor vremii, care spun c< tot cCmpul de lupt< a +ost acoperit de oasele celor c<zu?i, ceea ce reprezint< pro$a$il o surs< a toponimului 8alea )l$<&Lte+an cel Mare a +ost nevoit s< se retra!<, Bmpreun< cu supravie?uitorii, la !arnizoanele sale de la 1etatea >eam?ului, uceava @i 9otin, Bn timp ce otomanii au continuat s< .e+uiasc< ?ara& B=T="0) /% ") B%":()/ din anul 1253 a +ost un asediu al ora@ului Bel!rad, Bn care o armat< a 0mperiului 6toman, condus< de sultanul Mehmed al 00-lea, a atacat o armat< condus< de 0oan 9uniade, pe atunci re!ent al 'n!ariei, care a ap<rat cetatea Bel!radului& Mehmed a Bnceput s< asedieze cetatea de la $aza promontoriului, tunurile sale deschizCnd +ocul asupra zidurilor la data de ,9 iunie 1253& )saltul propriu-zis a Bnceput Bn ziua de 2 iulie& ultanul Mehmed @i-a des+<@urat armata Bn trei sec?iuni: corpul (umelian pe +lancul drept, corpul )natolian pe +lancul stCn!, iar Bn mi.loc erau !<rzile personale ale sultanului, ienicerii @i comandamentul& 0enicerii @i anatolienii erau trupe de in+anterie !rea& 1orpul )natolian avea ma.oritatea celor 3-- de tunuri, iar +lota otoman< de apro#imativ ,-- de vase +luviale avea restul& *lota era postat< Bn principal la nord-vestul cet<?ii, pentru a suprave!hea terenul @i a Bmpiedica aprovizionarea ap<r<torilor& (Cul ava, a+lat la sudvest de zona central< a atacului, era suprave!heat pentru a Bmpiedica un eventual atac al armatei lui 9uniade asupra in+anteriei otomane& "a est, /un<rea era p<zit< de spahii, corpul de cavalerie u@oar< a sultanului, pentru a evita un atac pe partea dreapt<& )cestor +or?e +ormida$ile li s-au opus doar cei apro#imativ 7&--- de ap<r<tori din cetate, care au +ost a.uta?i @i de locuitorii din .urul

ora@ului& 1Cnd 9uniade a a+lat aceste ve@ti, se a+la Bn sudul 'n!ariei recrutCnd trupe adi?ionale de cavalerie u@oar< pentru armata cu care inten?iona s< reziste invadatorilor& /e@i pu?ini no$ili s-au ar<tat dornici s< o+ere a.utor, ?<ranii nu au ezitat s< se o+ere ca voluntari& 1ardinalul :iovanni da 1apistrano, un e#celent orator, a +ost trimis Bn 'n!aria de 8atican cu dou< scopuri clare, de a prop<v<dui Bmpotriva 5ereticilor5 cre@tini ortodoc@i @i pentru a populariza o cruciad< Bmpotriva otomanilor& %l a reu@it s< strCn!< o armat< destul de mare, de@i +<r< e#perien?< @i sla$ echipat<, cu care s-a Bndreptat spre Bel!rad& 1apistrano @i 9uniade au c<l<torit Bmpreun<, dar @i-au comandat trupele separat& Dmpreun< au avut apro#imativ Bntre 2-&--- @i 5-&--- oameni& "a data de 12 iulie 1253, 9uniade a a.uns la Bel!rad @i a penetrat $locada naval< otoman< de pe /un<re, scu+undCnd trei !alere, respectiv reu@ind s< captureze patru vase mari @i dou<zeci mai mici, dup< care a Bncercuit complet ora@ul cu +lotila sa, Bn timp ce vasele turce@ti erau Bn dezordine& /istru!Cnd +lota sultanului, 9uniade a reu@it s<-@i transporte trupele @i proviziile necesare Bn ora@& /e asemenea, ap<rarea cet<?ii a +ost Bnt<rit<&Mehmed a dorit s< continue asaltul, iar dup< o s<pt<mCn< de $om$ardamente intense ale artileriei otomane, zidurile cet<?ii au +ost d<rCmate @i penetrate Bn mai multe locuri& "a ,1 iulie Mehmed a poruncit un atac total care a Bnceput la apusul soarelui @i a continuat toat< noaptea& )rmata sa a n<v<lit asupra zidurilor ora@ului @i a Bnceput asediul +ort<re?ei& )cesta s-a dovedit a +i momentul crucial al asediului& 9uniade a dat ordin ap<r<torilor s< arunce peste ziduri $utuci da?i prin !udron @i alte materiale in+lama$ile, dup< care acestea au +ost aprinse& /up< scurt timp un zid de +l<c<ri a separat ienicerii luptCnd Bn ora@ de camarazii lor care Bncercau s< p<trund< prin $re@ele create Bn zidurile ora@ului de sus& B<t<lia crCncen< dintre ienicerii Bncercui?i @i o@tenii lui zilM!;i din ora@ul de sus se Bnclina Bn +avoarea cre@tinilor, care au reu@it s< respin!< atacul +eroce din a+ara zidurilor& 0enicerii r<ma@i Bn interiorul ora@ului au +ost a@adar m<cel<ri?i, Bn timp ce trupele otomane care au Bncercat s< p<trund< Bn ora@ul de sus au su+erit pierderi !rele& ) doua zi, ,, iulie, a avut loc un eveniment nea@teptat& 1on+orm unelor surse, armata ?<ranilor a Bnceput o ac?iune de atac spontan<, care i-a +<cut pe 1apistrano @i 9uniade s< pro+ite de situa?ie& Dn ciuda ordinelor lui 0oan de a nu e+ectua razii asupra pozi?iilor otomane, unele unit<?i s-au +uri@at din meterezele pr<$u@ite, au ocupat pozi?ii nu departe de linia inamicilor @i au Bnceput s<-i h<r?uiasc< pe ace@tia& pahiii au Bncercat +<r< succes s< Bmpr<@tie aceste unit<?i& 1a r<spuns, mai mul?i cre@tini s-au al<turat celor din a+ara zidurilor& 1eea ce Bncepuse ca un incident izolat s-a trans+ormat rapid Bntr-o $<t<lie Bn toat< re!ula& /a 1apistrano a condus trupele sale spre arier!arda turceasc<, peste rCul ava& Dn acest timp, 9uniade a Bnceput un atac disperat din cetate, BncercCnd s< ocupe pozi?iile artileriei otomane& urprin@i de aceste evenimente neo$i@nuite @i, dup< relat<rile unor cronicari ai vremii, paraliza?i de o team< ine#plica$il<, turcii au +ost pu@i pe +u!<& 1ei 5--- de ieniceri din !arda sultanului au Bncercat cu disperare s< opreasc< panica @i s< recupereze ta$<ra, dar pCn< atunci trupele lui 9uniade s-au al<turat celor ale lui da 1apistrano, iar e+orturile otomanilor au devenit +<r< speran?<& ultanul Bnsu@i a intrat Bn lupt< cu cura.ul s<u recunoscut, dar a +ost r<nit de o s<!eat< (din +ericire pentru el neotr<vit<) @i @i-a pierdut cuno@tiin?a& /up< $<t<lie, trupele ma!hiare au primit ordin s< Bnnopteze la ad<postul zidurilor cet<?ii @i s< +ie pre!<ti?i pentru o posi$il< ripost< a turcilor, dar ace@tia nu au mai contraatacat& u$ acoperirea nop?ii, otomanii s-au retras Bn !ra$<, Bnc<rcCnd r<ni?ii Bn 12- de c<ru?e trase de cai& ).uns Bn ora@ul arona, Mehmed @i-a revenit& "a a+larea ve@tilor c< a +ost Bnvins, ma.oritatea o+i?erilor s<i uci@i Bn lupt< @i ta$<ra @i echipamentul au +ost a$andonate, tCn<rul sultan de numai ,2 de ani a$ia a putut +i Bmpiedicat s< se sinucid< prin otr<vire& )tacul surpriz< al cre@tinilor a provocat pierderi masive @i haos total Bn rCndurile otomanilor& 8ictoria a avut ca rezultat oprirea e#tinderii 0mperiului 6toman Bnspre %uropa 6ccidental< pentru urm<torii 7- de ani, de@i turcii au mai avut @i alte incursiuni - ca de e#emplu ocuparea cet<?ii 6tranto (Bn 127- - 1271) @i raidurile din 1roa?ia @i t;ria din 1293& Bel!radul a continuat s< apere 'n!aria @i implicit cre@tin<tatea centrului @i vestului %uropei de atacurile turce@ti pCn< la c<derea sa Bn mCna otomanilor, Bn anul 15,1& B=T="0) /% ") 1="':=(%>0, ,3 au!ust 1595, a +ost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria militar< a poporului romCn& "a 1<lu!<reni, oastea condus< de Mihai 8iteazul a o$?inut o str<lucit< victorie asupra o@tilor otomane invadatoare conduse de inan 4a@a& Dn zorii zilei de ,3 au!ust 1595, cavaleria romCn< a atacat prin surprindere cavaleria otoman< din +a?a 1<lu!<renilor, Bmpin!Cnd-o peste rCul >ea.lov& Mihai @i-a constituit dispozitivul de lupt< din 1-&--- de o@teni pe dou< linii, cu zece tunuri, pe malul nordic al rCului& (ezerva de 3&--- de oameni a+la?i su$ comanda lui )l$ert NirMl;, Bn rCndurile c<reia se a+lau @i o@tenii secui trimi@i Bn a.utor de principele )rdealului, a +ost amplasat< la distan?< destul de mare, la nord-vest de 1<lu!<reni& )ceast< amplasare a rezervelor urm<rea s< +ac< +a?< unui eventual atac otoman care s-ar +i produs dinspre in!ureni& 4ericolul s-a dovedit real, Bntr-acolo aveau s< ac?ioneze +or?ele otomane ale lui 9asan 4a@a, $eiler$eiul (umeliei& inan 4a@a a hot<rCt s< an!a.eze Bn lupt< toate +or?ele de care dispunea& 0enicerii au atacat +rontal peste pod, Bn timp ce o !rupare comandat< de Mehmet atBr!i 4a@a, (cel care tre$uia s< +ie numit $eiler$ei al O<rii (omCne@ti), a e+ectuat o manevr< de Bnv<luire prin est& Dn acela@i timp, $eiler$e!ul (umeliei, 9asan 4asa a e+ectuat o manevr< lar!< de Bnv<luire prin vest& "ovitura ienicerilor a +ost e#trem de puternic<& 4entru a l<r!i

+rontul de atac, ienicerii au +olosit pe lCn!< podul de.a e#istent, @i $u@teni @i scCnduri a@ezate peste mla@tin<& )rtileria, arche$uzierii @i in+anteria romCn< au reu@it s< opreasc< atacul& Dn acela@i timp Bns<, spahii din +lancul drept al otomanilor au trecut rCul printr-un vad, @i au amenin?at Bntrea!a Bntrea!a arip< stCn!< a romCnilor& )tacat cu putere +rontal @i din +lanc, Mihai a ordonat retra!erea e@alonului BntCi c<tre rezervele din spatele 1<lu!<renilor, din cauza presiunii inamicului romCnii +iind nevoi?i s< a$andoneze tunurile& /up< ce s-a terminat retra!erea @i toate trupele romCne s-au reunit, Bnaintarea turcilor a +ost oprit<& Mihai 8iteazul a hot<rCt s< e#ecute un puternic contraatac, o lovitur< com$inat< +rontal< @i o manevr< de Bnv<luire pe +lancul stCn! al inamicului& atBr!i 4a@a a +ost respins c<tre ieniceri& 6tomanii au +ost Bn!hesui?i Bntr-un spa?iu +oarte Bn!ust din nordul >ea.lovului, avCnd podul Bn spate ca sin!ur< cale de retra!ere& 1ontraatacul s-a prelun!it pCn< la pod, toate tunurile au +ost recuperate, iar +ocul artileri@tilor romCni @i al arche$uzierilor a provocat pierderi +oarte !rele turcilor& DncercCnd s< sta$ilizeze situa?ia, inan 4a@a a avansat Bn +runtea trupelor de elit<& (etra!erea turcilor Bn +a?a atacurilor continui ale romCnilor s-a trans+ormat Bn de$andad< Bn momentul Bn care deta@amentul de 2-- de c<l<re?i ai c<pitanului 1ocea a atacat spatele armatei otomane @i ta$<ra a+lat< lCn!< satul 9ulu$e@ti& Dn deruta care a cuprins armata otoman<, valul +u!arilor a antrenat @i !arda lui inan 4a@a @i pe marele vizir, care a +ost aruncat Bn mla@tin<, de unde a +ost salvat de un credincios al s<u& /oar apari?ia +or?elor lui 9asan 4a@a Bn +lancul drept al romCnilor i-a +erit pe otomani de dezastru& Mihai 8iteazul a Bntrerupt urm<rirea +u!arilor @i @i-a concentrat atacul cu atCta Bmpetuozitate Bmpotriva noilor intra?i Bn lupt<, BncCt 9asan 4a@a, cuprins de panic<, a p<r<sit Bn +u!<, Bn +runtea c<l<re?ilor s<i cCmpul de lupt<& B=T="0) /% ") L%"0MB=( a avut loc la ,7 octom$rie 1599, Bn care Mihai 8iteazul a Bn+rCnt o@tirea transilv<nean< @i @i-a deschis drumul spre cetatea )l$a 0ulia, unde Bn+<ptuit prima unire a Transilvaniei cu Oara (omCneasc<& B<t<lia Bncepu la ora nou< cu un schim$ intens de +ocuri de artilerie& 1ele 17 tunuri ale lui Mihai, de@i amplasate dominant, au avut ini?ial un tir !re@it& )rtileria cardinalului, superioar< numeric (circa 2--5- de tunuri) a ripostat +oarte puternic& Dn +inalul pre!<tirii artileriei, un no$il de ori!ine romCn<, /aniel Kalaschi, trecu de partea armatei lui Mihai, +<cCndu-i cunoscut< pozi?ia dispozitivului inamic& )tacul l-a dat Mihai 8iteazul pe +lancul stCn!, !rupul de oaste al lui Ba$a >ovac BncercCnd s< scindeze oastea cardinalului& Dn ciocnire c<zu Lte+an "az<r, comandantul +lancului cardinalului& :MspMr Nornis, comandantul locotenent al oastei cardinalului reu@i s<-l respin!< pe Ba$a >ovac& Mihai relu< atacul cu partea central< a o@tirii sale, +ormat< din mercenari un!uri @i secui de su$ comanda lui :heor!he MaHP& )ce@tia p<trunser< Bn dispozitivul inamic, l<r!ind +lancurile sp<rturii @i ac?ionCnd atCt Bn spri.inul lui Ba$a >ovac, cCt @i Bmpotriva lui Moise zQHel;, reu@ind s< respin!< dreapta @i centrul o@tirii transilv<nene& 4ro+itCnd de succes, voievodul romCn B@i Bnt<ri trupele din centru cu escadroane de sCr$i, cazaci @i moldoveni @i l-a an!a.at Bn $<t<lie @i pe a!a "ecca& "inia BntCi a lui :MspMr Nomis +u str<puns<, soarta $<t<liei BnclinCndu-se de partea lui Mihai 8iteazul&Dn .urul orei 15&--, armata principelui cardinal )ndrei BMthor;, r<mas< +<r< comandant @i atacat< din +lanc, s-a dezor!anizat @i a intrat Bn derut<& /ezastrul +u aproape total& )p<r<torii sa@i ai cet<?ii urm<rind cu aten?ie, de pe creneluri, des+<@urarea $<t<liei, au salvat 35- de osta@i sa@i care +<ceau parte din oastea cardinalului& 0-au tras cu +uniile, peste ziduri, Bn interiorul cet<?ii&Bilan?ul $<t<liei a +ost mare: din rCndurile o@tirii transilv<nene au c<zut peste 3--- de oameni, al?ii 1--- +iind r<ni?i @i prizonieri& 4ierderile armatei lui Mihai 8iteazu au +ost de asemenea mari, trupurile celor c<zu?i, din am$ele ta$ere, +iind adunate de locuitorii i$iului @i depuse Bntr-o !roap< comun<& "ocul Bnhum<rii se cheam< @i ast<zi RMovila lui MihaiS& eara, Mihai 8iteazul a ordonat urm<rirea pClcurilor de solda?i, pentru a-i Bmpiedica s< se re!rupeze @i s< creeze pro$leme& 1ardinalul BMthor; +u!i cu destina?ia Moldova, Bns< pe drum, Bn mun?i, a +ost capturat de secui, care l-au decapitat la 31 octom$rie& 1apul cardinalului i-a +ost dus lui Mihai 8iteazul&