Sunteți pe pagina 1din 6

Seciunea A

Aceasta investigaie evalueaz impactul pe care filozofii francezi ai Iluminismului l-au


avut asupra reformelor politice si sociale promovate de Ecaterina a 2-a a Rusiei in
timpul domniei sale. Ea va analiza si evalua maniera in care idealismul filozofic al lui
Voltaire, Diderot si Montesquieu este oglindit in politicile adoptate de imparateasa.
Investigaia folosete ca surse primordiale Memoriile Ecaterinei precum si Indicaiile lui
Nakaz, surse care vor asigura o fereastra in credinele si motivele personale.
O baza diversa a surselor secundare incluznd articolele erudite, monografiile si
recenziile de carte vor permite o nelegere mai buna a legturilor dintre Imperiul
Rusesc din timpul imparatesei Ecaterina si Epoca Iluminismului.
Subiectul este semnificativ deoarece se discuta daca Ecaterina a fost intr-adevr o
reprezentanta autentica a Iluminismului sau o manipulatoare politica subtila care a
folosit filozofii pentru a-si proteja autocraia.

Seciunea B Rezumatul dovezilor


Ecaterina a 2-a, o imparateasa tnra germana, a devenit regina Rusiei pe 28 iunie
1976 dup o lovitura de stat de succes. otul ei, Petre cel Mare, a suferit o moarte
misterioasa in care Ecaterina este suspectata ca ar fi fost direct implicata.
Dup ce a devenit conductoarea Rusiei, ea a hotrt sa reorganizeze Imperiul sau, si
era hotrta sa l transforme din punct de vedere politic, administrativ si cultural, pentru
a fi in concordanta cu naiunile Europene, fiind determinata sa schimbe reputaia Rusiei
cea de tara napoiata cultural.
Cum Ecaterina cucerea aprecierea populaiei ruse, era dornica sa nceap o aliana cu
filozofii si mari gnditori ai Imperiului Rus. Cu ajutorul lor, ea a creat documente de
mare importanta care au fost considerate mai trziu principiile de baza ale domniei ei si
principalul cod de legi.
Unul dintre aceste documente a fost intitulat Nakaz si a fost planificat a fi un ghid pentru
o rescriere completa a codului legal rusesc, care a fost in principal influenat de Spiritul
Legii lui Montesquieu. El analizeaz structura societatii si drepturile politice ale omului in
relaie cu statul.
Ea a mai luat de la Montesquieu ideea absolutismului iluminat si in ciuda credinei sale
puternice in monocratia suprema, ea a accepta anumite limitri ale puterii ei, care
prezentau Rusia ca pe o autocraie moderata. Totui, ea nu a reuit sa rezolve
problema iobgiei, fiind de acord cu credinele generale ca iobagii erau proprietati, in
1

ciuda faptului ca se presupune ca toi cetenii trebuie sa fie egali in fata legii (Robert
Massie 51).
Ecaterina a mai iniiat Toate moiile gratuite ale Realm-ului care permiteau tuturor
ruilor cu excepia iobagilor sa-si aleag delegai intr-o comisie legislativa. Totui,
adunarea era limitata la obligaia de a informa si a sftui regina si eventual a euat, dar
este considerata a fi prima ncercare in Rusia Imperiala care a dat oamenilor
posibilitatea de a-si influenta propriul lor destin. (Robert Massie 52).
Francois-Marie Arouet, care se denumea singur Voltaire a avut impactul cel mai mare
asupra reginei. Filozoful excepional a vzut in ea un monarh iluminat care ar putea
lucra sa aplice principiile justiiei si toleranta pe care o susinea el. Voltaire a modelat
domnia reginei cu cartea intitulata Eseu cu privire la maniere si spiritul naiunilor care
includea nu numai maniere si morala dar si credine si legi, ncercnd o istorie a
civilizaiei. Ei au mai fost de acord si asupra rolului benefic al despotismului. (Isabel de
Madariaga)
Ca rezultat al acestei colaborri, ea s-a angajat in stabilirea unei varietati de reforme
politice si educaionale, mrind numrul de scoli elementare, licee, universitati si spitale
ncurajnd continuu angajamentul fata de arte si tiine. Ea a mai tolerat diferite religii si
a susinut libertatea cuvantului si deinerea de proprietati private, fiind responsabila si
de secularizarea terenurilor bisericii. S-au introdus orfelinate in Sankt Petersburg si
Moscova si s-a creat o Asociaie Medicala.
In timpul domniei Ecaterinei, Rusia a avut una dintre cele mai prospere perioade din
istorie. Nu numai ca a ridicat nivelul de educaie si ngrijire medicala, dar a si extins
graniele Rusiei si a nvins Imperiul Otoman in rzboi. (Inna Gorbatov)

Seciunea C
Nakaz-ul sau Directiva este un memoriu major al principiilor legale Europene elaborate
de Ecaterina a 2-a a Rusiei in perioada 1765-1767, ca o baza teoretica pentru o domnie
ruseasca moderna, iluminata.
Acest document crucial al Iluminismului Rusesc a fost destinat sa direcioneze
adunarea convocata in 1766, o convenie a reprezentanilor din oraele Imperiului
Rusesc si a nobilimii care ar ajuta Regina sa elaboreze un cod de legi definitiv si
reformativ, aducnd Rusia in conformitate cu filozofia politica a Europei.
Inspirata de Spiritul Legii lui Montesquieu, Nakaz-ul a criticat tortura, a condamnat
pedeapsa capitala si a imbratisat principiile cum ar fi egalitatea in fata legii precum si
despotismul iluminat.
2

Ecaterina a pretins ca a prdat Preedintele Montesquieu pentru binele a 20 de


milioane de oameni numind Spiritul legii, Cartea ei de rugciuni.
Nakaz a fost un instrument puternic pentru a mari reputaia Ecaterinei ca un monarh
iluminat, servind nu numai ca un document legal efectiv, dar si ca un memoriu pentru
lume care a promovat ideile iluminate ale marilor filozofi.
Indiferent de faptul ca lucrarea Ecaterinei a avut o valoare practica mica deoarece
Comisia nu a reuit sa prezinte in linii generale noul cod de legi si Directiva nu a circulat
in Rusia in afara de Moscova si Saint Petersburg, ea inca este considerata un
document de o semnificaie suprema pentru Iluminism, precum si pentru Rusia pentru
nelegerea principiilor care au ghidat-o pe Ecaterina in timpul domniei ei.
In ciuda posibilitii de a fi parial, o propaganda imperiala, Nakaz-ul va ramane in istorie
ca o lucrare de o importanta excepionala, deoarece se dovedete a fi prima mutare
radicala in maniera de a gndi in acele timpuri, un fundament pentru occidentalizarea
Rusiei in secolele al 19-lea si al 20-lea.
Robert Massie este un istoric iminent, autor si castigator al Premiului Pulitzer care o
surprinde in cartea sa pe Ecaterina cea Mare Portretul unei femei, publicat in
momente de importanta suprema in viata Ecaterinei a prezentat evoluia ei de la o
prinesa germana necunoscuta Sophia Augusta la Ducesa si apoi Regina Rusiei.
Massie reuete sa o infatiseze cu atenie pe Ecaterina ca femeie, ca Regina si ca
scriitoare. Descriind curiozitatea ei neobosita si precoce cu privire la lucrrile scrise de
filozofii Iluminismului, el prezint subtil ncercrile Ecaterinei de a-si folosi principiile
pentru a face prosper un Imperiu vast si subdezvoltat. El ofer cititorului o analiza
literara aprofundata a memoriilor sale, precum si o cunoatere personala vasta adunata
intr-o viata dedicata sa studieze si sa fac cercetri pentru Casa Romanov, familia
regala a Rusiei din perioada 1613-1917.
Cu profunzimea sa excelenta a nelegerii, stpnirea remarcabila a detaliilor si o mare
capacitate pentru lupta mpotriva nelegerilor greite, Massie a reuit sa aduc la viata
ceea ce el a numit o figura maiestoasa in epoca monarhiei, fiind totui preocupat de
adevrul istoric. Avnd ca sursa principala memoriile sale, un document de o valoare
nediscutabila de prima clasa, Massie ne-a furnizat informaii directe despre mintea,
inima si caracterul ei.
Totui, faptul ca, cartea se baza in primul rnd pe propriile ei memorii, poate fi
considerata si o limitare in sensul ca ea se bazeaz strict pe perspectiva subiectiva,
personala a imparatesei. Muli istorici le percep ca o auto-aprare pentru sechestrarea
tronului Rusiei de ctre ea si modalitatea de a dovedi ca ea era intr-adevr un monarh
iluminat si nu un despot tiran, justificnd deci folosirea de ctre ea a puterii absolute. In

plus, o alta limitare poate fi faptul ca Ecaterina a plnuit, descoperit, scris, rescris si
editat memoriile pe care se bazeaz in principal cartea si de aceea accesul nostru la
gndurile ei este filtrat de trecerea timpului precum si dorina Ecaterinei de a se
poziiona ea insasi intr-o lumina pozitiva.
Totui, cartea lui Maissie este vitala pentru cercetarea mea si in ciuda limitrilor
menionate mai sus, ea este un fundament corect, deoarece dezvluie mai multe
aspecte ale vieii Ecaterinei.

Seciunea D
Aceasta investigaie este importanta in contextul sau istoric, deoarece ea analizeaz
efectele Iluminismului Francez asupra domniei Ecaterina cea Mare si arata cum ideile
filozofilor iluminiti au fost rspndite din Frana ctre tarile Estice, permind ca
reformele culturale si politice sa schimbe mentalitatea secolului al 18-lea in Rusia. Ea
mai examineaz contradicia Ecaterinei in caracter care i-a permis sa introduc ideile
iluministe ramanand in acelai timp o credincioasa ferma in regula divina a monarhilor.
Relaia strnsa a Ecaterinei cu cei mai mari gnditori ai secolului al 18-lea are
interpretri ambivalente.
In timpul domniei sale, Ecaterina a fost determinata sa aplice mai multe principii ale
iluminismului francez si acest lucru este dovedit de stabilirea reformelor sale politice si
sociale occidentale. Ea a expus Rusia la un nivel superior de cultura si cunotine
spirituale si a stimulat angajamentul pentru arte, tiina si educaie. Dar ea nu a dorit sa
aplice in totalitate principiile iluminismului, cci era contienta ca aceasta ar nsemna sa
renune la puterea ei suprema. Ea a dorit farmecul culturii Europei de vest, precum si
puterea motenita de autocraia sa arista.
Lund in considerare cartile filozofilor, drumul sau spre formare si nelepciune ea si-a
bazat filozofia sa politica a regulei in special pe ideile marilor eroi contemporani cum
ar fi Montesquieu si Voltaire (Gorbatov, 79).
Cu ajutorul lucrrii lui Montesquieu Spiritul Legii ea a scris Directiva ca o baza
teoretica pentru domnia sa, subliniind ca a prdat Preedintele Montesquieu pentru
binele a 20 de milioane de oameni.
Dar in ciuda declaraiilor sale care numeau Spiritul Legii cartea ei de rugciuni, ea a
selectat principiile filozofice care se potriveau propriilor ei intenii si a exclus toate ideile
care nu erau in conformitate cu puterea absoluta a monarhiei, cum ar fi condiia
iobagilor. Colaborarea lor poate a fost strategia Ecaterinei de a-si susine propriile idei
folosind vocea influenta a lui Montesquieu. Cu ajutorul Directivei ea a modificat
4

intelesul ideilor lui Montesquieu, folosind pasajele sale legate de monarhie ca un mijloc
de a susine autocraia arista si de asi mari reputaia ca un despot iluminat.
Relaia de admiraie reciproca dintre Voltaire si Ecaterina dezvluie un model similar.
Pentru Ecaterina, acest parteneriat monarh-filozof a fost un mijloc de a imbunatati
poziia diplomatica si de a promova politicile ei. Pentru Voltaire a fost o circumstana
favorabile care i-a permis sa-si raspandeasca ideile in ntreaga lume. Ideologia lor
politica similara, precum si principiile lor impartite de justiie si toleranta a fcut
corespondenta lor un spectacol cu un beneficiu reciproc jucat in fata unui public imens
influenabil. (Massie, 341).
Afirmnd ca barbatii sunt rar vrednici sa se conduc singuri, Voltaire a justificat dorina
Ecaterinei de putere si a ncercat sa sftuiasc masele ca aproape nimic maret nu s-a
fcut vreodat in lume exceptnd geniul si fermitatea unui singur om ce combate
prejudiciile unei mulimi.
Ecaterina a corespondat si a impartasit gndurile si cu marele filozof Denis Diderot,
care a fost chiar oaspetele Ecaterinei pentru o perioada de 6 luni (Maissie, 342)
Totui, in Observaiile la Nakaz ale lui Diderot el a criticat lucrarea Ecaterinei afirmnd
ca Nu exista niciun suveran adevrat cu excepia naiunii; nu exista nicio legislaie
corecta cu excepia poporului , subliniind argumentele Imparatesei care se contrazice
singura cum ar fi acceptarea egalitatii in fata legii si opresia iobagilor.
In afara de aceasta, muli istorici au perceput memoriile Ecaterinei ca o auto aprare a
confiscrii tronului Rusiei, vznd in ei o alta ncercare de manipulare pentru a dovedi
ca ea era un monarh iluminat si nu un despot tiran.
Totui, climatul social si politic in acele timpuri, precum si dependenta dintre monarhie si
nobilime poate servi ca o scuza pentru combinaia Ecaterinei a principiilor autocratice si
ideile iluministe.
Revoltndu-se mpotriva nobilimii pentru a implementa complet toate principiile dictate
de filozofi poate ar fi dus la nlocuirea ei si fara puterea politica ea nu ar fi visat la un
imperiu occidental in floare. Deci aciunile ei arata ca era concentrata sa se adapteze la
prezent, in timp ce declaraiile ei dovedesc ca a luat in consideraie alte imbunatatiri
pentru viitor .
In timp ce exista dovada ca scopurile ei nu erau pur si simplu orientate ctre
ameliorarea bunstrii sociale si lrgirea drepturilor omului, contribuia sa la viata
sociala si politica a Rusiei a ajutat imperiul sa dobndeasc un nou nivel de
prosperitate.

ntruct nu este nicio certitudine ca, corespondenta Ecaterinei cu marii gnditori ai


acelor timpuri reprezentai de Voltaire, Diderot si Montesquieu a fost pur si simplu de
dragul reformei, modernizrii si bunstrii cetenilor, colaborarea lor a ajutat Rusia sa
se extind teritorial, social si cultural.
Exista dovezi care arata scopuri ascunse in spatele alianei Ecaterinei, un monarh
puternic dar nelegitim care a cutat o poziie diplomatica si filozofi francezi care au
cutat colaborri cu figuri influente pentru a-si rspndi ideile.
Reformele Ecaterinei erau clar inspirate de principiile filozofilor francezi care erau luate
in consideraie cu adevrat atta vreme cat ei nu au reprezentat o ameninare pentru
autocraie.