FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMNETI Premisele formrii statelor medievale rom e!

ti" Odat cu desvrirea procesului de formare a poporului romn i a limbii romne (secolele VIII-IX) n spaiul carpato-danubiano-pontic ncepe o nou etap - constituirea statelor medievale romneti. rocesul !ene"ei statale se situea"a in prelun!irea etno!ene"ei. #ormarea statelor medievale romneti este$ n primul rnd$ re"ultatul aciunii mai multor a)factori interni% formarea relaiilor feudale$ accentuarea diferentierilor sociale si necesitatea prote&riii averii acumulate de diferitele cate!orii sociale$ a re!lementrii relaiilor dintre aceste cate!orii$ a aprrii cilor comerciale internaionale care strbteau spaiul romnesc i a centrelor de comer intern (iarmaroace$ ae"ri oreneti)$ a valorificrii economice a noilor terenuri$ e'istenta unor formatiuni politice prestatale$ etc. b) (n rol determinant au avut i anumite mprejurri externe. )stfel$ n perioada care a urmat dup inva"ia ttarilor din *+,* a fost lic-idat pentru o vreme -e!emonia re!atului ma!-iar la sud i est de .arpai$ ceea ce a permis formaiunilor statale romneti din aceast "on s evolue"e spre ntrirea propriei or!ani"ri interne i e'tinderea lor teritorial. e teritoriul tarii noastre nu s-a constituit un sin!ur stat ci patru formatiuni statale$ dintre care doar doua au avut o evolutie de sine statatoare% /oldova si 0ara 1omaneasca. .onstituirea statelor medievale romneti a decurs n cteva etape% unificarea teritorial$ formarea structurilor sociale$ a instituiilor centrale statale de !uvernare i obinerea independenei$ recunoscut de rile vecine. rocesul de formare a statelor romneti i-a !sit e'presie n formula acceptat de istorici despre evoluia societii romneti de la sat la stat. )ceast formul e'plic esena procesului care a avut la ba" consolidarea obtei steti (n frunte cu &u"i sau cne"i) ca form iniial de or!ani"are social i autoadministrare n perioada de dup retra!erea le!iunilor romane din 2acia. Interesele comune de aprare i de valorificare a terenurilor a!ricole serveau drept ba" pentru unirea mai multor obti n uniuni de obti cu o cpetenie unic n frunte$ numit voievod, cnez, ban. (niunile de obti se numeau 3ri3 (din latinescul-terra). /arele istoric romn 4icolae lor!a a numit aceste "ri"- omanii populare! n i"voarele istorice strine ele se mai numeau "la#ii, adic 5ari ale romnilor6$ deoarece strinii$ i numeau pe romni 3vla-i3$ cu diferite derivate ale acestei denumiri. Istoricii au atestat circa +7 de asemenea 3ri3$ care acopereau ntre! spaiul locuit de romni. 1omaniile populare erau$ astfel$ formaiuni teritorial-politice incipiente i pre"entau o form de or!ani"are teritorial-administrativ autonom n condiiile lipsei unui stat unitar. 4ecesitile de aprare n faa incursiunilor r"boinice ale mi!ratorilor au dus la apariia unei forme mai avansate de or!ani"are n comparaie cu uniunile de obti. )cestea erau voievodatele, cnezatele i banatele, formaiuni$ ce ntruneau cteva uniuni de obti$ avnd n frunte un cneaz, voievod (din slavconductor de oaste)$ un ban etc. si drept resedinte$ ase"ari intarite. #aptul c aceste formaiuni erau preponderent numite n termeni slavi$ permite de a conc-ide c intemeierea lor s-a produs n perioada asimilrii elementului slav la nord de 2unre n secolele VII-VIII. Forma#i$ i %restatale rom e!ti &a$to omiile lo'ale(" .ele mai vec-i informaii despre voievodatele romneti se refer la teritoriul 0ransilvaniei. )ceasta se lmurete prin faptul c dup 89: un!urii au mi!rat din stepele nord-pontice n annonia$ unde au venit n contact cu romnii. e msura e'tinderii lor teritoriale n direcia 0ransilvaniei$ ei s-au ciocnit cu formaiunile politice locale romneti$ n cronica ma!-iar 3;esta <un!arorum3 (3#aptele un!urilor3)$ scris de un notar anonim (numit de istorici $non%mus) al re!elui =ela (dup opinia ma&oritii istoricilor este vorba de =ela al III-lea$ **>?-**9:) se vorbete despre trei voievodate romneti% voevodatul lui &enumorut (n .riana$ cu centrul la =i-area)$ voievodatul lui 'elu (pe podiul 0ransilvaniei$ cu centrul posibil la 2bca) i voievodatul lui 'lad (n =anat$ ntre /ure i 2unre$ cu centrul la .uvin). (nii istorici$ mai ales ma!-iari$ sunt de prere c detaliile privind luptele btinailor romni cu un!urii$ e'puse cu lu' de amnunte de ctre cronicar$ ar putea fi ima!inare. 2ar i n acest ca" cert este faptul c )non@mus se ba"ea" pe tradiia e'istent n mediul ma!-iarilor despre re"istena opus la venirea lor n 0ransilvania de ctre romnii btinai (or!ani"ai n voievodate). *

2ei aceste voievodate au fost supuse de ctre ma!-iari$ totui un secol mai tr"iu n 0ransilvania sunt atestate alte dou noi formaiuni statale% una cu centrul la )lba-lulia (=l!rad)$ n frunte cu ;@la$ i alta n =anat$ fiind condus de )-tum$ descendent din familia lui ;lad$ vasal al Imperiului =i"antin. .u timpul i aceste voievodate au fost supuse de 1e!atul ma!-iar. re"ena compact a romnilor n 0ransilvania i-a determinat pe re!ii ma!-iari s caute a cti!a loialitatea cpeteniilor locale. .u acest scop n 0ransilvania a fost pstrat o autonomie intern. Aa avea n frunte un voievod, fiind numit voievodat. 2ar i dup constituirea voievodatului nc mult vreme s-au pstrat formele romneti de or!ani"are teritorial-administrativ -3rile3 (Bara #!raului$ Bara /aramureului$ Bara <ae!ului$ Bara =rsei etc.)$ mai ales in re!iunile de mar!ine ale 0ransilvaniei. Cntre anii *+**-*++D pe teritoriul Brii =rsei re!ele ma!-iar a dislocat Ordinul cavaleresc reli!ios al 0eutonilor$ strmutat din alestina. 0eutonii$ ns$ refu"au s se supun autoritii re!ale i la ordinul papei ei au fost din nou strmutai$ de aceast dat n Binuturile =altice. 2ac 0eutonii n-au contribuit la consolidarea po"iiilor re!elui ma!-iar n 0ransilvania$ apoi acest rol le-a revenit colonitilor secui (de ori!ine turanic)care au insotit armata ma!-iara ca avan!arda la cucerirea 0ransilvaniei$ primind in sc-imb privile!ii economice$ administrative. 2e asemenea i !ermanicii$ numii sai (adic sa'oni$ deoarece o mare parte dintre ei erau ori!inari din Ea'onia) aveau$ ca si secuii$ autonomie administrativ (forme proprii de or!ani"are administrativa numite "scaune ssesti i "scaune secuieti") i susineau politica re!elui n voievodat. 2ac 3rile3 romne situate n 0ransilvania au avut de nfruntat e'pansiunea ma!-iar$ formaiunile statale de la sud i est de .arpai s-au confruntat cu un nou val de mi!ratori. e la mi&locul secolului al Xl-lea n spaiul romnesc s-au deplasat pecene(ii, populaie de ori!ine turanic$ apoi n secolul al Xl-lea au urmat cumanii, un alt neam turanic. 1omnii au cutat s ntrein relaii panice cu mi!ratorii. .onducatorii formaiunilor statale de la est i sud de .arpai ndeplinea funcia de mediere n relaiile rornno-turanice$ or!ani"nd colectarea drilor pentru invadatori. Cn secolul al Xl-lea pecene!ii de la 2unrea de Fos au ntreprins aciuni antibi"antine. .a urmare$ pecene!ii$ mpreun cu populaia etero!en din 2obro!ea$ printre care i romni$ au participat la or!ani"area a trei formaiuni politice$ conduse de 0atos$ Eestlav i Eat"a. (nii istorici i socot pe aceste cpetenii conductori ai unor formaiuni politice romneti$ n ultimul timp a fost e'pus i prerea c ei puteau fi pecene!i care au colaborat cu populaia romneasc local. )lte triburi de mi!ratori-cumanii$ mpreun cu o mulime de aliai (inclusiv i romni nord-dunreni)$ au colaborat$ la rndul lor$ cu romnii de la sud de 2unre$ care n anii **8D-**8:$ condui de trei frai - etru$ )san i loni$ din familia vla-a a )sanestilor$ s-au rsculat mpotriva =i"anului. =iruina rsculailor a pus temeiul Imperiului 1omno-=ul!ar (sau al doilea tarat bul!ar). 1omnii mpreun cu bul!arii au participat la crearea acestei structuri statale$ iar un urmas$ Ioni .aloian a fost recunoscut mprat de ctre papa Inoceniu al III-lea$ invocnd ori!inea roman a lui Ioni. In timpul domniei urmailor lui Ioni acest stat devine bul!ar. 1elaiile lui cu cumanii i e'tinderea stpnirii Imperiului la nord de 2unre s-au rsfrnt i asupra populaiei romneti din spaiul carpato-dunrean. In aceast perioad la nord de 2unre se rspndete scrisul slav c-irilic i litur!-ia n limba slavon(din sec. al IX-lea$ lb. Elavona devenise lb. litur!ica). rin intermediul statului sud-slav ptrund i anumite elemente bi"antine de or!ani"are a instituiilor statale la romni$ inclusiv a domniei (dup modelul ba"ileilor bi"antini i arilor bul!ari). )stfel$ conform ultimelor vi"iuni ale istoricilor romni$ asupra procesului de constituire a statelor medievale romneti$ de rnd cu tradiia auto-ton a 1omaniilor populare$ un anumit rol l-au &ucat influena bi"antina si sud-slav i pre"ena mi!ratorilor turanici. .umanii au mpiedicat e'pansiunea 1e!atului ma!-iar la sud i est de /unii .arpai$ mentinand un ec-ilibru de forte in "ona si oferind romnilor posibilitatea s-i cree"e formaiuni statale proprii$ care plteau tribut mi!ratorilor. Formarea )rii Rom e!ti" #ormarea statului medieval Bara 1omneasc a cunoscut cteva etape. #ormaiuni politice incipiente - uniuni de obti - au fost atestate n i"voarele slave sub denumirea de Vlaca$ .odrii Vlsiei (Bara Vliei) etc.$ adic ri ale romnilor. +

Cn deceniile care au urmat dup inva"ia ttaro-mon!ol$ i"voarele istorice atesta formaiuni statale ntre .arpai i 2unre cu un caracter mai avansat. )stfel$ n anul *+,> re!ele ma!-iar preconi"a s amplase"e n =anat i Oltenia Ordinul reli!ios al Ioaniilor. rintr-o diplom special$ .avalerilor Ioanii li s-au acordat mari privile!ii$. in sc-imbul unor servicii militare-apararea !ranitei de E a 0ransilvaniei in eventualitatea unui nou atac tatar. 2in diplom aflrn c n spaiul re"ervat Ioaniilor era situat Bara Eeverinului$ cne"atele lui loan i #arca (n Oltenia)$ Bara Gitua$ n frunte cu voievodul Gitovoi (pe Fiu)$ i voievodatul lui Eeneslau (pe )r!e). Cn a doua &umtate a secolului al XIII-lea$ conform documentelor ma!-iare$ un urma al lui Gitovoi (purtnd acelai nume) pentru anii *+>+-*+>D a unit la voievodatul su teritoriul din dreapta Oltului i a refu"at s recunoasc su"eranitatea ma!-iar. 2ar n urma e'pediiei re!elui Gadislau al IV-lea (*+>+-*+97)$ ntreprins n *+>>-*+>9 Gitovoi este ucis$ iar fratele su =rbat - luat pri"onier si rascumparat cu o suma mare de bani(ceea ce arata prosperitatea formatiunii respective si buna sa or!ani"are-avea re"erve pentru situatii de cri"a).)ceasta prima ncercare de unificare politic la sud de .arpai denot faptul c evoluia societii romneti se de"volta n direcia statului medieval unificat. .rearea unui stat unificat era determinat de mai muli factori% n primul rnd$ era necesar asi!urarea securitii drumului comercial$ care le!a Auropa .entral cu !urile 2unrii. Veniturile cptate de la asi!urarea comerului pe acest drum au ntrit fora economic a voievodatelor romneti. 2iferenierea social din societatea romneasc aflat pe calea constituirii relaiilor feudale$ determina la rndul ei necesitatea unui aparat administrativ puternic pentru a re!lementa relaiile dintre diferitele pturi sociale$ pentru a apra bunurile lor materiale de inva"ii strine i infractori interni. 2ei re!ii ma!-iari i impuneau su"eranitatea lor la sud de .arpai$ vecintatea )oardei de $ur(statul tatar creat in nordul /arii 4e!re) nu le permitea s-i e'tind stpnirile n aceast "on. 2ominaia mon!ol dup *+,* era efectiv numai n teritoriile de sud-vest ale /oldovei$ n celelalte teritorii romneti de la sud i est de .arpai dependena de mon!oli se limita la plata unui tribut$ n sc-imb acetia stvileau e'pansiunea ma!-iar n "on. 0otodat$ n procesul evoluiei relaiilor tataro-romne$ ba"ate pe colectarea birurilor de la populaia auto-ton$ s-a constituit aparatul administrativ local$ preluat apoi de statul medieval romnesc. )stfel$ dominaia mon!ol a fost un factor accelerator pentru procesul de unificare politic n spaiul romnesc. Cn cronicile munteneti nceputul procesului de unificare este le!at de venirea le!endarului 4e!ru Vod din Bara #!raului$ care la *+97 3a desclecat3 (ntemeiat) Bara 1omneasc cu centrul la .mpulun!$ apoi la )r!e. Ge!enda se ba"ea" pe tradiia oral despre strmutarea unor !rupuri de romni de peste muni din cau"a ofensivei feudalilor un!uri mpotriva obiceiurilor i instituiilor lor tradiionale$ n realitate unificarea a fost nfptuit de ctre cpetenii militare locale n decursul unei perioade ndelun!ate (ceea ce nu e'clude i unele imi!rri ale romnilor de peste muni$ factor permanent &n acea "on). )cest proces s-a nc-eiat sub domnia lui =asarab I (*?+,*?D+). In anul *??7 =asarab I a respins atacul re!elui ma!-iar .arol-1obert de )n&ou$ pornit s-i pedepseasc pe vasalul su 3infidel3$ care unise la stpnirile sale =anatul Eeverinului (supus re!elui). Cn localitatea numit *osada oastea ma!-iar a fost nimicit (9-*+ octombrie *??7confruntare descrisa in +ronica pictata de la "iena. .a urmare$ a fost ntrerupt dependena vasal de re!e a voievodului romn. Victoria obinut a demonstrat c statul nou aprut repre"int o realitate politico-militar la sud de .arpai. Voievodul =asarab I a fost ntemeietorul dinastiei =asarabilor n Bara 1omneasc. Formarea )rii Moldovei" In secolele IX-XIII$ n spaiul situat ntre /unii .arpai i 4istru s-au desfurat procese similare cu cele din teritoriile dintre .arpai i 2unre. .ercetrile ar-eolo!ice ne permit s urmrim concentrarea populaiei n &urul unor comple'e teritoriale$ aprate de fortificaii n mai multe "one pe cursul inferior al Fi&iei$ =a-luiului i rutului$ n re!iunea dintre rut i =rlad$ pe teritoriul dintre rut i 4istru - pe valea .iu-urului$ n re!iunea codrilor (teritoriul viitorului inut Gpuna-Or-ei) etc.

I"voarele istorice conin unele informaii despre formaiuni politice n aceast "on. n vestitul poem !erman 3.ntecul 4ibelun!ilor3 se povestete despre o 3Bar romneasc3 n frunte cu ducele 1umunc$ nume derivat de la denumirea etnic a poporului-rumn. Cn vecintatea cne"atului <acici a fost atestat o 3ar a bolo-ovenilor3 (adic a 3volo-ovenilor3)$ a romnilor$ ntre anii *+?*-*+D> bolo-ovenii au luptat cu .ne"atul <alici$ fiind a&utai de mon!oli. 2espre trei formaiuni politice vec-i$ uniuni de obti% Vrancea$ .mpulun! i 0-i!-eci a relatat 2imitrie .antemir. )ceste formaiuni teritoriale i-au pstrat specificul lor n decursul ntre!ului ev mediu$ formnd de rnd cu alte 3ri3 ba"a pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc. Cn lucrrile istoricilor au mai fost menionate 3.ne"atul brladnicilor3 i 3Bara brodnicilor3. 4umele primei formaiuni este le!at de cel al cnea"ului Ivan 1ostislavovici din Hvenl!orod$ care n **,, a fu!it la sudul pmnturilor dintre 4istru i .arpai$ stabilindu-se n re!iunea =rladului. Istoricii nclin spre prerea c aflarea cnea"ului rus i a tovarilor lui de lupt$ numii 3brtadnici3$ pe teritoriul /oldovei a fost un eveniment temporarfr urmri politice semnificative. Cn anul *+++$ ntr-unIact emis de re!ele un!ar )ndrei al <-lea$ la sudul /oldovei este menionat 3Bara (pmntul) brodnicilor3. n *++?$ brodnicii condui de voievodul lor loscnea au participat n btlia de la JalKa (*++?) de partea mon!olilor. Ori!inea etnic a brodnicilor nu este clar. Ai au fost considerai slavi semlnoma"i$ romni$ sau o populaie mi't$ alctuit din romni$ slavi i cumani. (nii istorici consider$ c numele brodnicilor ar proveni de la 3brod3 (n l. slav - 3vad3)$ acestea fiind btinai romni aveau funcia de podari la trecerea peste ruri. (ltima prere poate fi acceptat$ deoarece mai tr"iu$ n secolele XV-XVI$ la 2unre l 4istru era demult stabilit o populaie local$ care deservea trectorile. rocesul de unificare politic a pmnturilor de la est de .arpai este ns$ le!at direct nu de formaiunile nominali"ate$ ci de una care a aprut la sfritul secolului al XlII-lea$ n timpul domniei re!elui ma!-iar Gadislau al IV-lea (*+>+-*+97)$ n valea rului /oldova$ afluent al Liretului. Ga *?78$ n 3.ronica rimat a lui Ottocar de Et@ria3 este menionat un 3voievod romn (vla-) de peste muni3$ adic de la est de .arpai. 2in aceast "on au venit la *?+D romnii (volo-iM) care au participat la o campanie a polone"ilor contra =randenbur!ului. Voievodatul numit 3Vala-ia3$ cu centrul la Liret$ este menionat n *?,7 ntr-o scrisoare a clu!rilor minerii ctre apa de la 1oma. .ronicile moldoveneti$ ca i cele un!ureti$ lea! constituirea Voievodatului /oldovei de le!enda lui 2ra!os. )a cum 4e!ru Vod sosise n Bara 1omneasc din Bara #!raului$ i 2ra!os a venit din Bara /aramureului n timpul vntorii unui bour la est de .arpai$ unde n valea rului /oldova a 3desclecat3 Bara /oldovei. Ge!enda i !sete e'presie n stema /oldovei - cap de bour$ dar mai mult nu este confirmat de realitile istorice. mnturile de la est de .arpai erau permanent populate de auto-toni. 2ei ntre populaia /oldovei i a /aramureului n evul mediu au e'istat relaii foarte diverse$ constituirea statului independent a fost un proces luntric$ care s-a desfurat similar i n alte teritorii romneti n direcia unificrii i emanciprii lor politice. .t privete personalitatea lui 2ra!os$ date precise despre timpul cnd a domnit lipsesc. (nii istorici sunt de prere c el s-a situat n fruntea voievodatului din Valea /oldovei nc la sfritul secolului al XIII-lea. )li istorici Insist c voievodul maramureean 2ra!os a fost impus la domnie de ctre re!ele ma!-iar dup anul *?,D$ cnd avuse loc campania sa la est de .arpai. .ampania a fost reuit i voievodatul din Valea /oldovei a devenit vasal al re!elui. (ltima vi"iune este cea mai des acceptat n istorio!rafia romneascN dei discuiile controversate continu. 2ra!os a fost urmat la domnie de fiul su Eas. O a doua etap n constituirea statului medieval moldovenesc este le!at de numele voievodului maramurean =o!dan din .u-ea. 2up o lupt ndelun!at pentru pstrarea libertilor romnilor din /aramure$ el a trecut munii mpreun cu ceata sa militar$ stabilindu-se n /oldova$ de unde l-a i"!onit pe =alc$ fiul lui Eas.

2ata la care s-a produs acest eveniment continu s fie discutat de istorici. .onform unei opinii evenimentul a avut loc la *?D9$ cnd a fost concomitent respins i o ncercare a polonilor de a pune stpnire pe voievodatul moldovenesc$ fapt relatat de cronicarul polon Ian 2lu!os". )li istorici sunt de prere c momentul alun!rii lui =alc nu putea fi anul *?D9$ deoarece aceast dat nu este n concordan cu un document ma!-iar din +7 martie *?:7$ n care se menionea" c un alt 2ra!os - cel din ;iuleti$ a readus sub su"eranitatea re!elui ma!-iar 3ara noastr a /oldovei3N deci$ voievodatul nu reuise nc s-i capete independena$ n alt document din + februarie *?:D se menionea" c =alc este desp!ubit pentru pierderea posesiunilor sale din /oldova prin miluirea lui de ctre re!e cu domeniile lui =o!dan din .u-ea$ care de&a plecase n /oldova. .a urmare. =o!dan a venit n /oldova ntre anii *?:7-*?:D. Eunt acceptai ca fiind verosimi anii *?:?-*?:,. Aste cert faptul c pe la mi&locul secolului al XlV-lea prin aciunea lui =o!dan a fost nlturat su"eranitatea re!elui ma!-iar i Voievodatul /oldovei a devenit stat independent. .-iar la nceputul domniei sale =o!dan a unificat voievodatul din Valea /oldovei cu cel de la Euceava-1dui$ apoi cu Bara Lepeniului$ cu cetile ei de la <milov$ 0eina i <otin pe 4istru. Etatul constituit - Bara /oldovei - mai era numit i Bara de Eus$ deoarece n partea de sud-est a spaiului .arpato-4istreanontic$ dar i dincolo de 4istru (n odolia /ic)$ e'ista o alt formaiune statal$ numit Bara de Fos$ care includea teritoriile eliberate de sub dominaia ttar. Ga *?8: aici era domn voievodul .ostea. n anul urmtor$ *?8>$ n timpul domniei lui etru /uat (*?>D-*?9*) Bara de Eus i Bara de Fos au fost unificate. Bara /oldovei a mai inclus n componena sa i 3culuarul un!uresc3 - o poriune de teritoriu la .urbura .arpailor$ care unea stpnirile un!are cu !urile 2unrii i separa /oldova de Bara 1omneasc. .ontopirea Brii de Eus cu Bara de Fos a nsemnat nc-eierea procesului de formare a statului moldovenesc. Ga sfritul secolului al XlV-lea teritoriul Brii /oldovei a&un!e pn la /area 4ea!r. rin /oldova trecea un drum comercial care unea /area =altic cu /area 4ea!r. )cest drum$ numit apoi 3drum moldovenesc3$ era prote&at de statul moldovean$ care beneficia pe aceast cale de anumite avanta&e economice. * temeierea stat$l$i do+ro,ea " #ormarea statelor romneti se nc-eie cu cea a statului dobro!ean situat ntre 2unre i /area 4ea!r$ n timpul domniei arului bul!ar loan )san al <-lea (*+*8-*+,*) aici este situat 3Bara .rvunei3$ unitate politic aflat sub autoritatea reli!ioas a atriar-iei din .onstantinopol. Cn anul *?,: este menionat drept conductor al statului dobro!ean - =alica$ urmat dup *?D7 de 2obrotici. (ltimul e'tinde teritoriul statului su pn la !urile 2unrii$ intrnd n conflict cu ne!ustorii !enove"i de la Vicina i .-ilia. (rmaul lui 2obrotici-Ivanco$ nc-eie un tratat de pace i comer cu !enove"ii$ bate moned proprie$ n *?88$ Ivanco particip la luptele cu otomanii$ c"nd n timpul btliei. 0ot atunci domnul Brii 1omneti /ircea cel =trn a luat n stpnire Bara 2obro!ei. )cest eveniment contura nceputul unui proces de unificare a Brilor 1omne$ care nu s-a desfurat din cau"a condiiilor e'terne nefavorabile. 2up civa ani de via unitar n componena Brii 1omneti$ 2obro!ea$ ca i alte teritorii balcanice$ a fost inclus n componena Imperiului otoman. Im%orta #a istori' a 'o stit$irii statelor medievale rom e!ti" .onstituirea statelor medievale romneti a fost un proces de lun! durat i s-a reali"at n dou etape% unificarea formaiunilor politice prestatale (a 1omaniilor populare) sub autoritatea unuia dintre conductorii acestoraN apoi crearea instituiilor politice$ administrative i reli!ioase$ necesare afirmrii i aprrii statului. rima formaiune statal ntemeiat a fost Voievodatul 0ransilvaniei$ inte!rat teritorial 1e!atului ma!-iar n urma e'pansiunii acestuia spre est. omnii transilvneni au nceput s fie obiectul unei politici de discriminare$ care va duce n cele din urm la eliminarea lor din viaa politic a ,ransilvaniei. .elelalte dou state romneti (/oldova i Bara 1omneasc) au reuit s se emancipeze de sub dominaia mon(ol i un(ar, dobndind independena politic rocesul de unificare a statelor romneti n-a atins nivelul crerii unui stat unitar independent. Brile 1omne au avut drept focare constituitoare teritorii destul de ndeprtate unul de altul. )tunci cnd e'tinderea lor teritorial a a&uns s se ntlneasc (la .urbura .arpailor)$ ele erau de&a D

state constituite$ conduse de dinastii domneti proprii$ fiind orientate n relaiile politice e'terne n diferite direcii% Bara 1omneasc - spre (n!aria$ iar /oldova- spre olonia i Gituania. .u timpul s-a format o tradiie istoric, acceptat de contemporani$ o tradiie a dou ri separate cu propriile lor interese politice$ sociale i economice e'terne$ adic a unui pluralism statal romnesc. 0ransilvania$ datorit ae"rii sale !eo!rafice i situaiei de centru natural al neamului romnesc$ n urma instaurrii timpurii a dominaiei re!ilor un!ari$ a fost e'clus din procesul de unificare politic a romnilor. 2up ce 2obro!ea a fost cucerit de Imperiul otoman$ Bara /oldovei i Bara 1omneasc au continuat s pre"inte cele 3dou liberti romneti3 (dup e'presia lui 4.Ior!a)$ care au creat condiii politice corespun"toare pentru o de"voltare istoric nentrerupt a societii romneti. e ba"a lor s-a nfptuit unitatea plitic a spaiului romnesc care s-a desvrit la *9*8. Institutiile politice. 2upa constituirea statelor medievale$ re!imul lor politic a evoluat spre formula monar-ica in tiparele !enerale ale monar-iei feudale dar cu trasaturii proprii$ determinate de specificul societatii romanesti. In deceniile care au urmat constituirii statelor romanesti independente
au fost create si desavarsite institutiile statale interne% structurile politice$ administrative$ &uridice si reli!ioase proprii. Ale re!lementau relatiile sociale$ contribuiau la de"voltarea vietii economice$ politice si spirituale$ caracteristice societatii medievale. Ga ba"a procesului de constituire a institutiilor politice romanesti se afla o sinte"a ori!inala a traditiilor or!ani"arii obstilor satesti auto-tone conform 3obiceiului pamantului3$ a influentelor bi"antine$ sud-slave$ central si vest-europene$ care in consecinta s-au cristali"at intr-o creatie politica autentica romaneasca. - Influentele bi"antine O monar-ia de drept divin O ceremonialul de curte$ imbracaminteaPsimboluri ale puterii% coroana$ vulturul bicefal(e'.pe mbracmintea lui /ircea cel =trn) O ar-itectura P pictura reli!ioasa - Influentele slave O limba de cancelarie i de cult (slavona) - Influentele occidentale O se impun din sec al XV-lea$ datorita cresterii pericolului otoman

Caracteristici: - instituiile romnilor$ inclusiv statul$ sunt de ori!ine romn i romano-bi"antin$ influenate de modele slaveN - n 0ransilvania$ unde statul i instituiile au a&uns s fie neromneti$ s-a impus treptat modelul un!ar de inspiraie !erman$ fr a nltura vec-ile structuri localeN - n Bara 1omneasc i /oldova re!imul politic este monar-ic$ asemntor cu cel al monar-iei feudale$ dar cu trsturi proprii$ datorate specificului romnesc.
#orma de or!ani"are statala a romanilor in epoca medievala a fost voievodatul cu institutiile sale politice% domnul -sau voievodul), .fatul domnesc, $dunarile tarii si $dunarile (enerale -+on(re(atiile - in 0ransilvania). Domnia. Institutia centrala - domnia - era repre"entata in /oldova si 0ara 1omaneasca de domn (3dominus3)$ care se intitula si voievod sau mare voievod. Cn )ara Rom eas' i Moldova se

afla$ nc din secolul al XIV-lea$ dom $l$ care i asuma i titlul de mare-voievod% - termenul .dom 6 provine din limba latin (6 dominus6 Q titlu purtat de efii statului roman n timpul 2ominatului) i desemnea" stpnul suprem al rii i supuilorN - sinta!ma mare voievod provine din slavon i nseamn comandant militarN - particula $/Io6 (prescurtare de la numele sacru RIoannes6$ nseamn Rcel ales de 2umne"eu6) a fost introdus de biseric$ prin ceremonia un!erii suveranului la urcarea pe tronN - domnul era i Rsi ,$r st% itor010a$to'ratorR$ desemnand faptul c el era suveran$ iar statul su era independentN - se considera c puterea domnului venea de la 2umne"eu$ fapt marcat n titlul oficial prin formula .di mila l$i D$m e2e$R. 2omnii se recunoteau frecvent n secolele XIV-XVI ca vasali ai re!ilor (n!ariei i oloniei$ fr s fie afectat statutul de independen al rilor lor. 2up instaurarea su"eranitii otomane$ specific la Eud i Ast de .arpai (secolul al XIV-lea)$ domnii alei de ar trebuiau confirmai de ctre sultanN din a doua &umatate a secolului al XVIlea$ sursa divin a puterii este completat cu una pmntean (mpratul sau sultanul)$ dei :

domnii se considerau i se declarau R$ !ii l$i D$m e2e$R$ druii cu autoritate Rdi mila l$i D$m e2e$R. .uccesiunea la tron se fcea pe ba"a principiului ereditar-electiv% domnul era ales dintre membrii celor dou familii domnitoare (=asarabii -n Bara 1omneasca$ /uatinii Q n /oldova) de ctre )dunarea Brii$ format din cate!oriile sociale privile!iate (strile din )pus)% boierii$ clerul$ curtenii.
2omnul repre"enta autoritatea absoluta suprema din tara si era ales pe viata$ pe ba"a principiului electivereditar de catre boieri si clerul inalt$ din repre"entanti ai familiei domnitoare (fii le!itimi sau nele!itimi ai domnitorului$ alte rude pe linie barbateasca)% in /oldova - din familia =o!danestilo$apoi a /usatinilor$ iar in 0ara 1omaneasca - a =asarabilor. I nsemnele puterii erau coroana$ bu"du!anul i sceptrul. In calitate de stapanitor al pamanturilor si al locuitorilor unui stat independent si suveran domnul avea urmatoarele atri+$#ii1%rero,ative3

* Tara Rom eas' !i Moldova% - e'ecutive% asi!ur ordinea intern$ conduce intrea!a administratie a tarii$ numete i revoc dre!torii$ acorda privile!ii i ran!uri boieretiN - le!islative% domnul este .le4 a imata0 &.le,ea vie0) i$ n aceast calitate$ emite acte normative (-risoave$ ae"minte)N aproba orice sc-imbare de proprietate funciara prin emiterea de carti
domnesti (-risoave) de catre cancelaria domneasca$ adopta acte le!islative$ obli!atorii pentru toti locuitoriiN

- &udectoreti% este &udectorul suprem (cea mai nalt instan de &udecat)$ poate pronuna pedeapsa cu moartea$ are drept de !raiereN - militare% este comandant suprem al armatei in timp de ra"boi (mare voievod)N - financiare% fi'ea"a drile (impo"itele)$ acord imunitate (scutire de obli!aii fa de domnie)N
batea moneda N constituia vami si stabilea ta'e vamale N

- de politic e'tern% repre"int ara n politica e'tern$ nc-eie tratate$ declar r"boi i -otrte nc-eierea pciiN are drept de le!aie (trimite i primete soli)N - bisericeti% nu intervine n do!m i nu este autoritate suprem n bisericN -otrte nfiinarea de mitropolii$ episcopii i mnstiriN numete i revoc mitropoliii i episcopiiN re!lementea" competena de &udecat a bisericii. Transilvania$ aflata sub stapanirea re!ilor ma!-iari$ era condusa de un voievod, numit de re(e. Cn 0ransilvania$ voievo"ii rii nu sunt suverani$ prin urmare nu sunt Rdomni6. 2omni erau doar re!ii (n!ariei$ care i numeau pe voievo"ii 0ransilvan i i considerau printre marii lor dre!tori. 0ransilvania beneficia de 7 or!ani"are autonom n cadrul re!atuluiN unii voievo"i au format adevrate Rdinastii voievodale6 (familia GacKfi n secolul al XIV-lea$ familia .saKi Q n secolul al XV-lea). Voievo"ii ii numeau vicevoievo"i$ pe comiii celor apte comitate$ pe castelani$ pe notari. )pare sporadic n secolul al XIV-lea i demnitatea de Rduce al 0ransilvaniei6$ deinut de un membru al familiei re!ale. Voievodul numea in functiile principale un vicevoievod, comitii, notarii.
Voievodul isi e'ercita autoritatea doar asupra a sapte comitate din -0ransilvania (Eolnocul Interior$ 2abaca$ .lu&$ 0urda$ 0arnava$ )lba si <unedoara). Honele locuite de secui si sasi (numite 3 scaune secuiesti" sau 3scaune sasesti") si unele orase se aflau in supunerea directa a re!elui. 2in *D,*

(destrmarea (n!ariei)$ se vor numi Rprincipi6 i vor fi alei de )dunrile rii (numite i R2iete6). rincipele este confirmat de sultan (0ransilvania avea acelai statut e'tern ca i Brile 1omne e'tracarpatice ). Sfatul domnesc si dregatorii. 2omnii 0arilor 1omane isi e'ercitau functiile enumerate impreuna cu
Efatul domnesc$ care initial era alcatuit numai din mari boieri$ apoi din boieri cu slu&be (de la mi&locul secolului al XV-lea). /embrii Efatului domnesc erau marii boieri$ mitropolitul$ episcopii$ e!umenii mnstirilor$ fiii domnului numiti dintre rudele sau persoanele de incredere ale domnului (+7-?7 persoane in /oldova si *7-*D persoane in 0ara 1omaneasca). 1olul Efatului era acela de a

aproba sau de a respin!e principalele acte ale suveranuluiN influena n alctuirea i rolul Efatului 2omnesc era bi"antin$ prin filiera slav$ dar similar cu cele occidentale. /embrii indeplineau
importante functii de stat$ dar si la curtea domneasca%

>

- "ornicul - era conductorul curii domneti i va a&un!e s aib cele mai importante atribuii &udectoreti$ dup domn si conducea oastea domneasca in timp de ra"boi (in /oldova erau doi
vornici% al 0arii de Eus si al 0arii de Fos)N - /o(ofatul (cancelarul) era eful cancelariei domneti i se ocupa cu redactarea deci"iilor luate

de domn i de Efat$ sub form de -risoave sau porunci domnetiN - "istierul avea ca atribut evidena veniturilor i a c-eltuielilor riiN - .patarul comanda oastea clare i purta spada domnului la ceremoniiN - %r'la+ii erau comandani ai unor ceti i ai re!iunilor din &urN - %ostel i'$l &!am+ela $l( se ocupa de camera domnitorului i era sftuitorul de tain al acestuiaN - .tolnicul raspundea de aprovi"ionarea .urtii domnesti cu alimente avea n !ri& masa voievodului. - *a#arnicul se ocupa de aprovi"ionarea cu vin a pivnielor domnetiN si bauturiN - +omisul in!ri&ea de !ra&durile domnesti. O persoana de incredere a domnului era *ostelnicul, care se
ocupa cu amen&area camerelor domnesti si primirea solilor. )laturi de acesti dre!atori in 0ara 1omaneasca mai e'ista 0anul (iniial al Eeverinului$ apoi al Olteniei)% era conductorul administraiei la vest de OltN marele ban era denumit Rdomnul cel mic6$ cu importante atributii administrative$ &udiciare si militare$ iar in /oldova - *ortarul .ucevei, care din vremea domniei lui Etefan cel /are comanda ostirile in numele domnului. Ga nceput$ n Efatul domnesc erau foarte

importani boierii fr dre!torii dar$ cu timpul (n secolul al XV-lea)$ vor fi eliminai treptat$ n favoarea dre!torilor domniei (mari boieri cu dre!torii). Cn secolul al XVI-lea$ n conte'tul accenturii dependenei fa de Imperiul Otoman$ Efatul 2omnesc era numit tot mai frecvent R2ivan6. In ,ransilvania voievo"ii$ nefiind suverani$ nu aveau un sfat sau consilieriN cei mai puternici voievo"i au ncercat s-i imite pe re!i sub acest aspect. Voievodul era a&utat in e'ercitarea functiilor sale
de catre notari$ protonotari$ comiti. 2upa *D,*$ cand in fruntea tarii s-a situat principele$ el era a&utat de un consiliu$ format din *+ persoane. In linii mari dre!atoriile din 0arile 1omane erau asemanatoare cu cele din alte tari europene si e'primau o evolutie unitara a societatiS romanesti. Adunarile de stari simboli"au Rara le!al6 i i reuneau pe trimiii !rupurilor privile!iateN

se de"volt n special n secolul al XIV-lea (0ransilvania) i secolul al XV-lea (la sud i est de .arpai). Marea Adunare a tarii$ in /oldova si 0ara 1omaneasca erau formate din boieri$ clerul nalt oraseni$ tarani liberi$ curteniN se ntruneau cnd luau deci"ii importante pentru ar% ale!erea domnilor$ abdicarea lor$ declaraii de r"boi$ nc-eierea pcii$ &udecarea unor cau"e de importan ma&or$ stabilirea obli!aiilor fiscale ale populaiei fa de stat ori trimiterea de solii foarte importante. Adunarile generale in 0ransilvania (adunrile !enerale) acionau ca foruri de &udecat$ dar aveau i atributii economice$ administrative$ re!lementau raporturile dintre biseric i nobilime cu privire la di&mele ecle"iastice$ vmi$ combaterea rufctorilor. Ga ele participau nobilimea celor apte comitate i$ probabil$ cate!orii de oameni liberi (numite n documentele latine .'o ,ratio es6 sau .$ iversitasR)N din secolul al XIV-lea se ntruneau anual sau c-iar bianual. A'istau i adunrile lr!ite$ convocate din porunca re!elui$ la care participau toate strile% nobilimea$ saii$ secuii$ romnii (e'emple% *+9* i *?DD). 0reptat$ romnii nu au mai fost convocai n aceste instaneN crearea .$ i$ ii fr#e!ti6 (*,?>) (numit$ dupa anul *D77$ R$ i$ ea 'elor trei a#i$ iR) fr participarea romnilor$ se va ndrepta$ n special n epoca modern$ c-iar mpotriva romnilor. 2in *,?> (dupa
rascoala de la =obalna) se constituiesc +on(re(atiile (enerale ale nobilimii ma!-iare$ fruntasilor secuilor si patriciatului (orasenimea instarita) al sasilor. Intrarea in con!re!atii era conditionata de e'ercitarea ritului catolic$ ceea ce ii elimina pe romanii ortodocsi din acest or!an repre"entativ. 2in anul *D,*$ odata cu instaurarea su"eranitatii otomane$ in locul con!re!atiilor a fost introdusa 1ieta, care ale!ea principele. Organizarea administrativ teritoriala. 0eritoriul 0arilor 1omane era divi"at in unitati teritoriale$ care isi au ori!inea in uniunile de obsti din perioada prestatala. .a si uniunile de obsti$ aceste unitati teritoriale (numite in /oldova - tinuturi, in 0ara 1omaneasca - judete, iar in 0ransilvania - comitate, districte, scaune) cuprindeau$ de re!ula$ vaile raurilor$ re!iuni naturale$ "one din prea&ma cetatilor. Fudetele erau administrate de judei (sudei)$ tinuturile cu cetati - de parcalabi, iar cele fara cetati - de vatavi sau starosti! in 0ara 1omaneasca erau *: &udete$ iar in /oldova +, tinuturi N in 0ransilvania comitatele erau conduse de un comite,

in secolele XIII-XIV se formea"a scaunele secuiesti si sasesti (ultimele au evoluat in secolul al XVI-lea in 2niversitatea sasilor - adunare teritoriala si politica cui atributii &udecatoresti$ fiscale si administrative). Orasele din 0ransilvania aveau drepturi lar!i de autoconducere$ acordate de re!e. Ale erau conduse de bur!ermaistri$ a&utati de un sfat compus din *+ membri (numiti si jurati), in frunte cu un jude. In /oldova si 0ara 1omaneasca$ unde orasele apartineau domniei$ ele aveauN in frunte un sfat$ care anual era format din *+ membri (numiti si par(ari), condusi de un jude (in 0ara 1omaneasca)$ un soltuz sau un voit -in /oldova). Satele libere in /oldova si 0ara 1omaneascaI continuau sa fie conduse de cnezi si juzi, a&utati de 3oameni buni si batrani3$ in satele aflate in stapanirea domnului$ boierilor sau manastirilor in fruntea administratiei satesti erau desemnati parcalabi T(in 0ara 1omaneasca) si vatamani (in /oldova). Organizarea judecatoreasca. Ga ba"a or!ani"arii &udecatoresti in perioada constituirii statelor medievale romanesti s-a aflat "obiceiul pamantului3 sau "dreptul romanesc", conform caruia problemele &udiciare erau re"olvate de "oameni buni si batrani3, in secolul al XV-lea uneori se apela si la le!i scrise de ori!ine bi"antina -4aconiconul, .%nta(ma lui /atei Vlastares, copiata in /oldova la *,>+). Cn 0ransilvania/

sistemul &uridic era i mai comple'$ datorit suprapunerii stpnirii ma!-iare asupra realitilor vec-i romneti i a coloni"rii sailor i ae"rii secuilor. Cn comitate predomin &ustiia seniorialN dup scaunul de &udecat al stpnului urma scaunul comitatens (pentru liti!iile dintre nobili)N de la comitat se putea face apel la scaunul de &udecat al voievodului sau al vicevoievoduluiN ultima instan putea fi cea re!al.2in secolul al XVI-lea$ dupa formarea principatului$ forul suprem de &udecat era principele$ care avea un dre!tor situat n fruntea &u stiiei - palatinusUiude' curiae.2reptul scris a triumfat n secolul al XVI-lea$ cnd Istva 5er+o'26 a elaborat 'od$l de le,i cunoscut sub numele de Tri%artit$m (*D*>) (in trei parti)$ care re!lementa obli!atiile fiscale ale
populatiei contribuabile fata de stat si nobili. Organizarea politico administrativa a 0arilor 1omane nu era separata de or!ani"area &udecatoreasca si aceleasi persoane puteau sa administre"e si sa &udece. Instantele &udiciare erau% &udecata 3oamenilor buni si batrani" pentru satele libere si &udecata senioriala (nobiliara) pentru locuitorii satelor aservite. (rmatoarea instanta era cea &udeteana (sau de tinut$ comitat)$ unde se adresau cei nemultamiti de -otararea primei instante. Instanta suprema era &udecata domnului si a sfatului domnesc (in /oldova si 0ara 1omaneasca) sau a voievodului (in 0ransilvania). =iserica &udeca$ n

special$ cau"e morale i reli!ioase. 2in secolul al XVI-lea$ pravilele se i tipresc n limba slavon i n cea romn.
Organizarea fiscala, in 0arile 1omane sistemul de impunere la dari in mare masura a fost mostenit din perioada cand populatia romaneasca era nevoita sa plateasca tribut repre"entantilor administratiei mi!ratorilor (cumanilor$ apoi mon!olilor)$ in 0ara 1omaneasca si /oldova in fruntea or!ani"atiei fiscale se afla marele vistier$ iar in 0ransilvania - tre"orierul. Ai aveau multi subalterni$ care adunau diferite dari in bani sau produse$ suprave!-eau indeplinirea obli!atiilor in munca$ mai ales cu caracter militar (transporturi$ construirea cetatilor etc.). Organizarea militara. erioada secolelor XIV-XVI este cea a marilor confruntari dintre 0arile 1omane si Imperiul otoman. 2e aceea domnia acorda or!ani"arii militare o deosebita atentie. in /oldova si 0ara 1omaneasca un rol de seama a &ucat "oastea mica3 a domnului$ formata din curteni$ mici boieri si stea!urile ridicate la porunca dre!atorilor teritoriali domnesti$ care luptau de obicei calari. )cestora se alaturau stea!urile boieresti. Orasele erau obli!ate sa alcatuiasca stea!uri proprii si sa-si asi!ure apararea$ in 0ransilvania armata permanenta -"oastea mica") era alcatuita din stea!urile marilor nobili si ale episcopului. In vremurile de mare prime&die se aduna asa-numita "5aste mare", la care lua parte cate un ostean de la fiecare !ospodarie taraneasca$ inclusiv taranii dependenti ce locuiau pe pamanturile .boieresti si manastiresti$ intrea!a ostire se afla sub comanda domnului$ iar in lipsa lui - a vornicului$ spatarului sau -atmanului. In 0ransilvania in fruntea oastei era voievodul$ socotit ca repre"entant al re!elui. (nele informatii ne permit sa evaluam numarul !eneral al armatei% Vlad 0epes a adunat m /untenia ?7.777 de oameni$ Etefan cel /are in /oldova - ,7.777 de oameni$ o asemenea oaste ridicase si lancu de <unedoara in 0ransilvania. )stfel$ puterea militara a celor trei tari romanesti era de peste *77.777 de ostasi. Oastea se compunea din calareti$ ec-ipati cu armuri si inarmati cu sabii$ lanci$ scuturi si din nedestrasi inarmati cu arcuri si sa!eti$ arbalete$ sabii$ sulite. 0aranii mai utili"au topoare de lupta$ furci$ maciuci etc. Ostasii romani au atins o inalta maiestrie% ei manuiau bine arcul cu sa!eti$ recur!eau deseori la Erataaeme ambuscade$ oprelesti din trunc-iuri de copaci$ utili"au tactica 3pamantului par&olit m calea 3inaintarii

inamicului etc. 2e la mi&locul secolului al XV-lea incepe folosirea armelor de foc (a bombarderelor din sau arama). In ra"boaiele de aparare un rol important il &ucau cetatile (Euceava$ 4eamt$ <otin .etatea )lba$ .-ilia$ Eoroca - in /oldovaN 0urnu$ ;iur!iu$ =raila$ oenari - in 0ara 1omaneascaN =ran$ 2eva$ .iceu$ =istrita$ .etatea de =alta$ (n!uras Q in 0ransilvania). Organizarea bisericeasca. .ea mai important instituie pe plan spiritual n Avul /ediu$ =iserica a

meninut unitatea spiritual a romnilor. =iserica le!itima toate instituiile i drepturile$ inclusiv statele medievale i pe suveranii lor. Istoricul .onstantin .. ;iurescu afirma% 5s$ tem 7 a'east %arte a E$ro%ei 'ei mai ve'8i 're!ti i9 're!ti ism$l/ 'a !i ,rai$l ostr$/ este de 'ara'ler lati 0" Epre sfritul mileniului I d.<r.$ cretinismul popular romnesc era un fenomen de masN cretinarea nu a fost impus de sus$ ca n ca"ul tuturor vecinilor direci$ ci s-a produs natural$ treptat$ iniial prin misionari. 2e aceea$ ierar!ia "isericii s a constituit concomitent cu formarea si consolidarea statelor
medievale romanesti# In 0ransilvania au functionat mai multe episcopii ortodo'e. In secolul al XlV-lea sunt mentionati documentar mitropoliti cu resedinta la 1amet (&udetul )lba)$ <unedoara si #eleac (lan!a .lu&). (n!urii$ sasii si secuii au practicat pana in secolul al XVI-lea catolicismul$ apoi in mediul lor s-a e'tins 1eforma. 2upa intemeierea 0arii 1omanesti a fost constituita si or!ani"area ei bisericeasca. In *?D9$ in timpul domniei lui 4icolae )le'andru$ a fost intemeiata /itropolia de )r!es$ apoi$ la *?>7$ se constituie cea de Eeverin (in timpul lui Vladislav Vlaicu). 2omnul 1adu cel /are (*,9D-*D78) a reor!ani"at biserica 0arii 1omanesti cu a&utorul patriar-ului 4ifon. /itropolitul tarii 1omanesti a primit din partea atriar-iei din .onstantinopol titlul de Ve'ar- al plaiurilor V$ e'ercitandu-si nautoritatea si asupra romanilor ortodocsi din 0ransilvania. In timpul acestei domnii a fost creata o episcopie la =u"au$ iar alta la 1amnicul Valcea. ana in anii W87 ai secolului al XlV-lea in 0ara /oldovei atriar-ul din .onstantinopol trimitea clerici din tarile vecine$ care nu se supuneau domnului. In *?8> domnul etru /usat a numit el insusi pe losif mitropolit in fruntea =isericii moldovenesti (mitropoliei Eucevei). #aptul a provocat un conflict cu atriar-ia .onstantinopolului$ care l-a trimis in /oldova pe Aremia. )cesta a fost alun!at din tara si patriar-ul a pedepsit pe domn si boieri cu anatema (blestem). 4umai la *,7* domnul )le'andru cel =un a reusit sa aplane"e conflictulN domnul numea mitropolitul$ iar patriar-ul il confirma. &itropolitul era considerat al doilea

demnitar n stat$ cel dinti sfetnic al domnului$ membru de drept al Efatului$ lociitor al domnului n ca" de vacan a tronului. )cesta participa la ale!erea domnitorului i i conferea autoritate sacr prin ncoronare i un!ere cu mir. Ai ve!-ea la buna funcionare a cultului i consacra episcopii numii de domn. Ara ales de episcopi i marii boieri ai rii i era confirmat de domn. In Avul /ediu biserica a
avut un loc insemnat in viata sociala(acte de caritate$ sustinerea morala a populatiei)$ &uridica si culturala(pe lan!a biserici$ m-riOscoli$ tipo!rafii$ ateliere de miniaturi$ de tapiterii$ promovea"a stiluri artisticeX)$ dar si apararea fiintei spirituale a romanilor$ inca din perioada anterioara constituirii statelor medievale romanesti. .restinismul a avut un caracter popular si s-a raspandit in lipsa unei autoritati statale si ierar-ii bisericesti. In secolele XIV-XVI se or!ani"ea"a si se de"volta viata mona!ala. )u fost intemeiate numeroase manastiri% =istrita$ 4eamt$ /oldovita$ robota$ utna (in /oldova)$ Vodita$ 0ismana$ .o"ia$ .otmeana (in 0ara 1omaneasca)$ eri$ .u-ea$ ;iulesti (in /aramures)$ rislop (&ud. <unedoara)$ ;eoa!iu (&ud. )lba) s.a. In manastiri se intemeiau scoli$ unde se pre!ateau slu&itori ai cultului$ dieci pentru cancelaria domneasca. 2omnitorii /oldovei si 0arii 1omanesti erau ctitori ai multor lacase sfinte$ pe care le in"estrau cu proprietati funciare. 0raditia spune ca Etefan cel /are dupa fiecare batalie inalta sau refacea din temelie o biserica sau manastire. .titoriile marelui voievod sunt si renumite opere de ar-itectura$ se remarca prin valoroase picturi murale (manastirile utna$ Voronet$ 4eamt$ =or"esti$ 1a"boieni etc.) =iserica s-a bucurat

de atenia i protecia domniei$ confirmat de nlarea de lcauri n"estrate cu moii$ cu cri i obiecte de cult. .titorii domneti% .o"ia$ )r!e (n Bara 1omneasc)$ Vorone$ utna$ Eucevia (n /oldova).
Or!ani"area politico-administrativa in /oldova si 0ara 1omaneasca era similara in mare masura si se datora aceluiasi statut politic$ dar se deosebea de cea a 0ransilvaniei$ deoarece voievodatul era incorporat in 1e!atul ma!-iar. 0otodata$ traditiile seculare de or!ani"are politica a populatiei romanesti si multiplele relatii interromanesti au determinat numeroasele trasaturi comune in or!ani"area politica interna a celor trei tari romanesti. aportul dintre domnie si alte institutii-.fatul domnesc)

*7

In 0arile 1omane $institutia centrala a evoluat si in conditiile raporturilor cu cate!oriile privile!iate(boierimea$clerul). ana in sec. al XVI-lea $domnii auto-toni au reusit sa domine diferitele !rupari boieresti $care ar fi putut sa provoace instabilitate politica$ prin sustinerea unor contracandidati la tron. AX% etru )ron$infrant de Etefan cel /are si refu!iat in olonia$ era sustinut de o parte a boierilor. In cadrul politicii de consolidare a tronului dusa de Etefan cel /are$ inlaturarea contracandidatului sau(c-iar daca se afla in afara tarii)$era un obiectiv prioritar$ fapt ce s-a si intamplat in *,>7-lic-idarea lui etru )ron si reconcilierea cu boierii. 2e asemenea$actiunile a!ressive ale lui Vlad 0epes asupra unor ase"ari sasesti se datorau sustinerii de catre sasi a unor contracandidati la tron.In ambele ca"uri$inlaturarea posibilelor u"urpatori era un obiectiv prioritar$ inainte de declansarea ostilitatilor cu oarta. In ca"ul in care domnul se"i"a tradarea sau R-iclenia6 unor boieri$ ii putea pedepsi prin retra!erea proprietatilor sau c-iar prin condamnarea la moarte. AX%Vlad 0epes sau Etefan cel /are. )cesta din urma i-a pedepsit pe boierii mari sau mai mici in ran! care l-au tradat in timpul luptei de la =aia(*,:>)$ cand armata ma!-aira si re!ele /atei .orvin au primit indicii despre niste drumuri secrete de retra!ere spre 0ransilvania. Istoricii au numit Rstat domnesc6 perioada in care domnia a dominat cu autoritate Efatul domnesc si !ruparile boieresti.Incepand cu sec al XVIYlea$ pe masura ce dominatia otomana se accentuea"a(in conte'tual destramarii (n!ariei-*D,*)$ autoritatea domnului incepe sa se restran!a $iar boierii incep sa e'ercite o putere tot mai mare asupra institutiei centrale.)cestia controlea"a viata politica $ prin sustinerea unor candidati la tron sau prin inc-eierea unor intele!eri cu alti suverani crestini sau c-iar cu turciiX 2e asemenea$ spre sfarsitul sec. al XVI-lea$ obi!atiile fata de oarta (tributul$ pesc-esurile) cunosc o crestere spectaculoasa(In 0ara 1omaneasca tributul a&unsese la *DD.777 !albeni). In acest conte't se plasea"a actiunea lui /i-ai Vitea"ul de redobandire a a autoritatii domnesti$actiune care din pacate a esuat. )cest lucru avea sa duca in sec urmator la sc-imbarea raportului dintre 2omnie si boieri$ in favoarea celor din urma. In cele doua tari$ s-au constituit adevarate Rpartide boieresti6$ aflate in conflict pentru ocuparea tronului.)stfel erau in /oldova .ostinestii si 1usetestii $ ia in 0ara 1omaneasca .antacu"inii si =lenii. rin urmare $6statul domnesc6 se va sc-imba treptat cu Rstatul boieresc6. 2e aceasta situatie va profita Imperiul Otoman$ care va instaura controlul asupra domniei.)ceasta situatie cunoaste punctul culminant in sec XVIII -lea cand oarta a inau!urat re!imul fanariot(din *>** in /oldova si din *>*: 0ara 1omaneasca) prin inlocuirea domnilor pamanteni cu domni straini$ adusi din cartierul !rec #anar$ din .onstantinopol. 2omnia isi pierde nu numai caracterul pamantean$ ci si po"itia ei in cadrul statului$deoarece domnul era considerat un inalt functionar al ortii $putand fi numit sau sc-imbat$ in functie de interesele acesteia.Instabilitatea politica creste(dese sc-imbari de domn)$ iar boierii pamanteni sunt eliminati treptat din viata politica si nlocuii cu boieri !reci de la .onstantinopol. =oierii pamanteni reactionea"a fata de aceasta situatie !rupandu-se in asa-numita Rpartid national6 care avea ca obiectiv principal revenirea la domniile pamantene$ obiectiv reali"at in *8++. Epre deosebire de cele dou tari romanesti$ voievodul 0ransilvaniei nu era ales$ ci numit de catre re!ale (n!ariei. Ga sfarsitul secal XVII-lea $ cand 0ransilvania trecea sub stapanire -absbur!ica(*:99)$ autonomia a fost si mai mult limitata.0itlul de principe al 0ransilvaniei(care a devenit principat autonom$vassal Imperiului Otoman in *D,*) era detinut de insusi imparatul -absbur! repre"entat in 0ransilvania de un !uvernator.)utonomiile locale s-au mentinut numai in "ona celor trei natiuni privile!iate(ma!-iari $sasi$secui)$ romanii fiind in continuare considerati Rtolerati6$ Radmii6.

**

Subiecte:

Olim%iada :;<; 1 'lasa a =II-a

S$+ie't$l I. .itii cu atenie te'tul de mai &os % R2e pe Valea /oldovei$ statul s-a e'tins n vremea lui =o!dan$ n!lobnd treptat alte formaiuni$ alte Zri[ sau ZVala-ii[$ cum a fost Vala-ia de nord cu Euceava$ 1dui i Eiret. )cest din urm ora sa consolidat prin funcia de nou capital a rii.(...) e msura consolidrii statului$ a sporit !radul de si!uran al locuitorilor$ a crescut tendina populaiei de a cobor spre locurile din "ona de es (...). Epre sfritul secolului al XIV-lea$ n urma absorbirii i a Rrilor de &os6 statul romnesc de la est de .arpai atinsese n ntinderea sa rmul /rii 4e!re i .etatea )lb.6 (6storia omnilor, vol 666) 1spundei urmtoarelor cerine% *. reci"ai$ pe ba"a te'tului$ modalitatea e'tinderii /oldovei$ n vremea lui =o!dan. +. /enionai$ pe ba"a te'tului$ o consecin a consolidrii /oldovei. ?. /enionai o msur economic adoptat de unul dintre urmaii lui =o!dan pentru consolidarea /oldovei. ,. re"entai o aciune militar n care a fost implicat voievodul =o!dan. D. re"entai o aciune politico-militar n care a fost implicat un alt voievod din 0ransilvania. :. re"entai dou instituii politice din statul medieval /oldova. >; de %$ 'te S$+ie't$l al II-lea &?; %$ 'te( re"entai$ n trei - patru pa!ini$ o sinte" despre democraie i totalitarism n 1omnia i n Auropa secolului XX$ avnd n vedere% - menionarea a dou caracteristici ale democraieiN - pre"entarea unei ideolo!ii totalitare din secolul XXN - menionarea a dou practici politice totalitare i preci"area statelor n care au fost aplicateN - pre"entarea unei deosebiri dintre democraie i totalitarism i folosirea ca ar!ument a dou informaii referitoare la .onstituiile din 1omniaN - formularea unui punct de vedere referitor la evoluia democraiei n secolul al XX-lea i susinerea acestui punct de vedere prin dou ar!umente istorice. S$+ie't$l II &?; de %$ 'te( re"entai$ n trei - patru pa!ini$ statutul romnilor din 0ransilvania n secolele al XIII-lea Q al XVIII-lea$ avnd n vedere% -pre"entarea unui fapt istoric care a dus la ntemeierea 0ransilvaniei i a unei urmri a acestuia asupra statutului romnilorN -menionarea unui fapt istoric care a dus la sc-imbarea statutului politico-&uridic al 0ransilvaniei la &umtatea secolului al XVI-leaN -preci"area unui fapt istoric care a dus la sc-imbarea statutului politico-&uridic al 0ransilvaniei la sfritul secolului al XVII-lea$ precum i pre"entarea statutului romnilor n cadrul noii or!ani"ri interneN -pre"entarea a dou aciuni ale luptei de emancipare a romnilor din 0ransilvania$ n secolul al XVIII-lea$ precum i a cte unei urmri a fiecreia dintre ele. Not@ Ee punctea" i utili"area lim+aA$l$i istori' ade'vat$ str$'t$rarea pre"entrii$ evidenierea rela#iei 'a$2-efe't$ respectarea s$''esi$ ii 'ro olo,i'e1 lo,i'e a faptelor istorice i 7 'adrarea eseului n limita de spaiu preci"at. Subiectul I $%& puncte) .itii cu atenie te'tele de mai &os% A" 5Iar \n *+97S$ fiind (...) 4e!ru Voievod$ mare -ere! (...) pre #!ra$ ridicatu-s-a de acolo cu toat casa lui i cu mulime de noroade$ rumni$ papistai]$ sai i de tot felul de oameni. o!orndu-se pre apa 2mboviii$ nceput-a a face ar nou. Cnti$ a fcut oraul ce-i "ic .mpulun!. (...). 2e acolo a

*+

desclecat la )r!e i a fcut ora mare (...)$ fcnd curi de piatr (...). Iar noroadele ce po!orse cu dnsul$ unii \au a&unsS pn n apa Eiretului i pn n =rila$ iar alii \au a&unsS peste tot locul$ de au fcut orae i sate pn n mar!inea 2unrii i pn la Olt. )tunci i =asarabetii cu toat boierimea ce era mai nainte peste Olt (...) au venit la \4e!ru-vodS$ nc-inndu-se s fie supt porunca lui i numai el s fie peste toi.6 (/etopiseul +antacuzinesc) ]catolici B" 5Iar n acel timp =o!dan$ voievodul romnilor din /aramure$ adunnd n &urul su pe romnii din acel district$ trecu pe ascuns n ara /oldovei$ supus coroanei re!atului un!ar i cu toate c a fost lovit de multe ori de armata re!elui \(n!arieiS$ sporind mult numrul locuitorilor romni$ acea ar a crescut \devenindS un stat.6 (+ronica lui 6oan de ,rnave) 1spundei urmtoarelor cerine% *. /enionai$ pe ba"a te'tului )$ atitudinea boierilor fa de 4e!ru-vod. > %$ 'te +. reci"ai$ pe ba"a te'tului =$ dou fapte istorice ntreprinse de ctre 1e!ele (n!ariei$ aflate n relaie cau"-efect. C %$ 'te ?. /enionai$ pe ba"a te'telor ) i =$ o asemnare referitoare la rolul lui 4e!ru-vod$ respectiv$ =o!dan n constituirea statelor medievale romneti i selectai n acest sens cte o informaie din cele dou te'te. C %$ 'te ,. re"entai un alt fapt istoric referitor la ntemeierea statelor medievale romneti$ n afara celor la care fac referire te'tele ) i =. D %$ 'te D. re"entai dou aciuni politico-militare n care sunt implicai romnii$ n secolele al XV-lea- al XVI-lea. <E %$ 'te II. 1eali"ai o sinte" de +-? pa!ini referitoare la etnogeneza rom'neasc($ avnd n vedere% preci"area a dou caracteristici ale civili"aiei daco-!eilorN menionarea unei aciuni politico-militare ntreprinse n spaiul locuit de !eto-daci$ n secolul I .<r. i pre"entarea unei consecine a acesteiaN preci"area a dou aciuni politico-militare sau diplomatice desfurate n nordul 2unrii$ n secolele I - II d.<r. i pre"entarea cte unei cau"e i consecine pentru fiecare dintre eleN pre"entarea unui fapt istoric desfurat n secolele al IV-lea Q al VIII-lea care a contribuit la etno!ene"a romneascN preci"area a dou i"voare care i atest pe romni n spaiul nord-dunrean n secolele VIII-XIII. F; de %$ 'te 4otM Ee punctea" i str$'t$rarea 'om%o2i#iei ( introducere - cuprins - conclu"ii)$ pre"entarea n ordi e 'ro olo,i'1lo,i' a faptelor istorice$ evidenierea relaiei 'a$2 - efe't$ utili"area lim+aA$l$i istori'.

II. re"entai$ n ,-D pa!ini$ etno!ene"a romneasc i formarea statelor medievale n spaiul romnesc$ avnd n vedere% -

pre"entarea romani"rii dacilor (doi factori care au favori"at declanarea romani"rii$ definirea procesului de romani"are$ trei factori ai romani"rii)N menionarea unei populaii care a e'ercitat influene asupra populaiei nordQdunrene dup retra!erea aurelian i a contribuit la formarea poporului romnN
menionarea caracterului limbii romne i demonstrarea acestuia prin utili"area a dou informaii oferite de terminolo!ia cretinN pre"entarea a cte dou aciuni politice$ interne sau e'terne$ care au contribuit la constituirea 0ransilvaniei$ a Brii 1omneti i a /oldovei$ n secolele al XII-lea - al XIV-lea.

4otM Ee punctea" utili"area lim+aA$l$i istori' ade'vat$ str$'t$rarea pre"entrii$ evidenierea rela#iei 'a$2-efe't$ respectarea s$''esi$ ii 'ro olo,i'e1 lo,i'e a faptelor istorice i 7 'adrarea sinte"ei n limita de spaiu preci"at. F; de %$ 'te *?

II. re"entai$ n apro'imativ patru pa!ini$ evoluia instituiei politice centrale n spaiul romnesc$ n secolele al XIV-lea - al XIX-lea$ avnd n vedere urmtoarele repere% * - menionarea unei atribuii a instituiei 2omniei i pre"entarea cte unei aciuni din Vala-ia i /oldova n care repre"entanii instituiei i e'ercit aceast atribuie$ n secolele al XIV-lea Q al XV-leaN + - preci"area a dou modificri nscrise ntr-o prevedere despre instituia politic central$ pre"ent ntr-un pro!ram revoluionar din *8,8N ? - pre"entarea a dou aciuni iniiate de )l.I..u"a$ n calitate de repre"entant al instituiei politice centraleN , - preci"area unui principiu de !uvernare nscris n .onstituia din *8:: i pre"entarea unui eveniment n care .arol I e'ercit o atribuie a instituiei politice centraleN D - pre"entarea a dou conte'te istorice n care atribuiile instituiei politice centrale sunt e'ercitate de alte dou or!anismeU instituii politice. Alaborati$ in apro'imativ doua pa!ini$ un eseu despre Bara 1omaneasca in secolele al XIVlea - al XVI-lea$ avand in vedere% - mentionarea unui factor intern si a unui factor e'tern care au favori"at intemeierea Barii 1omanestiN - pre"entarea unei actiuni politico-militare la care a participat =asarab$ in anul *??7N - pre"entarea institutiei politice centrale a Barii 1omanesti si numirea a doi repre"entanti ai acesteia$ in secolul al XV-leaN - mentionarea unei actiuni politico-diplomatice si a unei actiuni militare intreprinse de Bara 1omaneasca$ in secolul al XVI-lea. 4otaM Ee punctea"a si utili"area limba&ului istoric adecvat$ structurarea pre"entarii$ evidentierea relatiei cau"a-efect$ respectarea succesiunii cronolo!iceUlo!ice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu preci"ata. #ormarea statelor medievale romnesti este re"ultatul evolutiei societatii romnesti din primele secole ale mileniului I. Ga ba"a alcatuiri primelor structuri politice romnesti au stat obstile teritoriale. )cestea se vor !rupa n uniuni de obsti denumite de 4. Ior!a V romanii populare ^. Ale vor constitui nucleul viitoarelor formatiuni politice mentionate n i"voarele e'terne si interne sub numele de V tari romnesti ^. Cn !eneral$ obstile sunt dependente de un centru de putere strain direct sau indirect prin intermediul unei capetenii militare$ voievod sau duce. Cntemeierea statelor medievale romnesti a fost favori"ata de factori interni si e'terni. e plan intern$ cresterea demo!rafica substantiala$ viata economica prospera si accentuarea diferentierii sociale$ au contribuit la acest proces. .on&unctura e'terna favorabila a fost situatia creata dupa marea inva"ie a cumanilor si tatarilor din *+,*-*+,+. )paritia unui nou centru de putere$ <anatul <oardei de )ur a stopat e'pansiunea (n!ariei la sud si est de .arpati. Etin!erea dinastiei )rpadienilor si cri"a dinastica din (n!aria au nlesnit evolutia catre o structura politica statala n acest spatiu. #ormarea statelor medievale romnesti s-a reali"at n doua mari etape% unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. I"voarele istorice mentionea"a ca ntemeietor al Barii 1omnesti pe =asarab I. )cesta unifica formatiunile politice de la sud de .arpati. Cn *?+, un document ma!-iar l mentionea"a pe *,

=asarab ca vasal al re!elui (n!ariei pentru =anatul de Eeverin - V voievodul nostru transalpin ^. 1e!ele (n!ariei recunoaste unitatea statului condus de acesta. 4emultumiti de conditiile acordului$ nobilii ma!-iari l convin! pe re!e sa suprime statul lui =asarab. Aste or!ani"ata campania din toamna anului *??7. =atalia se da la osada si este consemnata n .ronica pictata de la Viena. Victoria obtinuta de =asarab semnifica obtinerea independentei Barii 1omnesti fata de (n!aria. (rmasii lui =asarab au consolidat statul nou constituit crend institutiile interne. Institutia centrala$ domnia$ avea caracter electiv - ereditar. 2omnul era ales de marea boierime din rndul familiei domnitoare$ cea a =asarabilor. 2omnia a aparut n mediul romnesc si s-a &ustificat prin ori!inea sa divina. 0itulatura domnului reflecta puterea acestuia$ ntrea!a autoritate de care se bucura. 2omnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei)$ care e'prima functia primordiala$ militara a conducatorului dar si ntietatea sa n raport cu ceilalti voievo"i. Ori!inea divina a puterii domnesti se reflecta n introducerea particulei Io dar si a titlului de domn (stapn). 0ot n acest spirit seful statului era uns si ncoronat de mitropolit. #ormula sin!ur stapnitor sau V autocrator ^ repre"inta o afirmare de suveranitate e'terna dar si interna. )tributiile domniei vi"ea"a toate domeniile importante % de politica interna si e'terna$ militare(comandant suprem al armatei)$ administrative(conduce ntrea!a administratie)$ funciare( este stapnul ntre!ii tari)$ are drept de a bate moneda$ instituie sistemul de impo"ite si este instanta suprema de &udecata. Cnca de la constituire domnii Barii 1omnesti si-au manifestat atributiile de politica interna si e'terna n sensul pastrarii autoritatii lor dar si a neatrnarii tarii pe care o conduceau. Cn secolul al XV-lea aceasta institutie a avut repre"entanti de seama prin domniile lui /ircea cel =atrn (*?8:-*,*8) si Vlad Bepes(*,,8 N *,D:-*,:+ N *,>:). /ircea cel =atrn a fost cel dinti domn romn care a promovat o politica de cruciada. G-a nvins pe =aia"id la 1ovine si a participat la .ruciada de la 4icopole. erioada de apo!eu a domniei lui /ircea a nceput dupa *,77. Ga nceputul secolului al XV-lea el va relua politica V blocului romnesc ^ profitnd de starea de cri"a a Imperiului Otoman dupa *,7+. Va rennoi aliantele cu puterile crestine % olonia si (n!aria si se va implica n luptele pentru putere din Imperiul Otoman. Ga &umatatea secolului al XV-lea stea!ul luptei antiotomane a fost preluat de Vlad Bepesdomn al Barii 1omnesti. )cesta refu"a plata tributului si dupa ce nc-eie o alianta cu /atei .orvin$ se confrunta cu /a-omed al II-lea obtinnd o stralucita biruinta n lupta de ln!a 0r!oviste- *:U*> iunie *,:+. Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar a&utorul promis de /atei .orvin nu a mai venit. Obli!atiile tot mai apasatoare pe care Bara 1omneasca le avea fata de oarta$ stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acesteia n pasalac l-au determinat pe /i-ai Vitea"ul sa reia lupta antiotomana si sa nfaptuiasca n cele din urma unirea celor trei tari romne. 2in proprie initiativa el va adera la Gi!a Efnta $ alianta antiotomana constituita la initiativa apei. Cn iarna anului *D9,-*D9D /i-ai initia"a rascoala antiotomana la =ucuresti$ uci!nd creditorii levantini si mica ostire otomana din capitala. e +7 mai *D9D /i-ai Vitea"ul nc-eie la )lba-Iulia$ un tratat cu Ei!ismund =at-or@$ principele 0ransilvaniei. rin acesta /i-ai devine membru n alianta antiotomana si loctiitorul lui Ei!ismund. uterea reala revine nsa sfatului domnesc. Cn au!ust *D9D$ /i-ai obtine o stralucita victorie la .alu!areni iar n octombrie *D9D reuseste cu spri&inul lui Ei!ismun sa-i alun!e pe otomani dincolo de 2unare. rin campaniile din *D99-*:77 Barile 1omne si 0ransilvania sunt reunite ntr-un sistem politic coordonat de /i-ai Vitea"ul. rima unire politica a romnilor desi de scurta durata a ramas ulterior un simbol n constiinta nationala. )sadar de-a lun!ul secolelor XIV-XVI$ Bara 1omneasca a fost condusa de domni care prin fapta si personalitatea lor si-au pus amprenta pe evolutia statului pe care l-au condus dar si pe situatia politica a partii de rasarit a continentului european. Cn secolele urmatoare dominatia *D

otomana se va accentua iar mi&loacele militare$ folosite cu precadere de domnii romni pentru pastrarea independentei$ vor fi nlocuite de mi&loacele diplomatice. Alaborati$ in apro'imativ doua pa!ini$ un eseu despre evolutia 0ransilvaniei in secolele al IX-lea - al XVI-lea$ avand in vedere% - mentionarea a trei formatiuni politice prestatale e'istente in 0ransilvania in secolele al IX-lea al Xl-leaN - mentionarea unei forme de or!ani"are politica a 0ransilvaniei$ in secolele al Xll-lea - al XVleaN - pre"entarea unui fapt istoric referitor la contributia romanilor din 0ransilvania la intemeierea Barii 1omanesti siU sau a /oldoveiN - pre"entarea unei actiuni politico-militare cu caracter antiotoman la care a participat 0ransilvania in secolul al XV-leaN - preci"area unei modificari intervenite in statutul politico-&uridic al 0ransilvaniei$ in secolul al XVI-lea. 4otaM Ee punctea"a si utili"area limba&ului istoric adecvat$ structurarea pre"entarii$ evidentierea relatiei cau"a-efect$ respectarea succesiunii cronolo!iceUlo!ice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu preci"ata. .resterea demo!rafica$ viata economica prospera$ accentuarea procesului de diferentiere sociala dar si conte'tul e'tern favorabil au favori"at ntemeierea statelor medievale romnesti.(niunile de obsti au stat la ba"a aparitiei formatiunilor politice prestatale. Cn 0ransilvania ;esta <un!arorum- cel mai important i"vor istoric- mentionea"a voievodatele conduse de ;lad$ ;elu si /enumorut. 2ucatul lui ;elu- 3un anumit romn3- era situat n E-V 0ransilvaniei si avea centrul la 2abca. #ormatiunea condusa de /enumorut era situata n .risana si avea centrul la =i-area iar cea condusa de ;lad se afla n =anat si avea centrul la .uvin. )non@mus relatea"a despre interesul manifestat de ducele )rpad fata de aceste teritorii e'trem de bo!ate. Cn urma confruntarilor militare cu ma!-iarii$ formatiunile e'istente n secolele IX-X sunt ani-ilate. Voievodatul lui ;elu este cucerit de 0u-utum$ care preia conducerea tarii pentru sine si urmasii sai. Ga nceputul secolului al XI-lea un urmas al lui 0u-utum-ducele ;@ula sau ;@las- intra n conflict cu stefan cel Efnt$ re!ele (n!ariei. Informatia este oferita de Ge!enda Efntului ;erard. I"vorul mentionea"a formatiunea din 0ransilvania ca o 3tara ntinsa si prospera3$ surprin"nd astfel procesul de evolutie catre o structura politica statala. )ceasta evolutie va fi ntrerupta de cucerirea ma!-iara. Atapa cuceririi efective si sistematice a 0ransilvaniei de catre ma!-iari are loc dupa *7D7 si durea"a pna la nceputul secolului al XIII-lea. /i&loacele folosite de ma!-iari au fost comple'e% militare$ politice$administrative$ reli!ioase$ etnice. 2in punct de vedere politic ma!-iarii au ncercat sa nlocuiasca forma de or!ani"are specific romneasca- voievodatul- cu o forma specifica feudalismului apusean- principatul. Cncercarea a esuat-n **>: documentele l mentionea"a pe Geustac-iu voievod. Voievodatul se va mentine pna n secolul al XVI-lea. e ln!a faptul ca si-au constituit propriile formatiuni politice prestatale$ romnii din 0ransilvania au contribuit la ntemeierea Barii 1omnesti si a /oldovei. Cn ca"ul Barii 1omnesti traditia istorica atribuie aceasta actiune voievodului din #a!aras$ 1adu 4e!ru Voda$ care a descalecat la .ampulun! n *+9*$ n conte'tul n care re!alitatea ma!-iara ncerca sa-si impuna autoritatea n 0ransilvania si la sud de .arpati. )ici el pune ba"ele unei comunitati catolice formata din romni$ sasi si un!uri. rosperitatea acestei comunitati este e'plicata prin situarea ei pe drumul comercial ce le!a 0ransilvania de 2unarea de &os si /area 4ea!ra. 0eoria descalecatului nu este sustinuta nsa de i"voare. 1evenind la situatia din 0ransilvania putem spune ca 3ocuparea tarii3 de catre ma!-iari aduce sc-imbari pe toate planurile. 1omnii$ desi ma&oritari vor fi treptat e'clusi de la viata politica. 2eposedati de proprietatile funciare$ retrasi spre "onele mar!inase ale 0ransilvaniei$ n traditionalele 3 tari3$ romnii si pastrea"a unele institutii anterioare. *:

.t timp s-a aflat sub dominatia ma!-iara 0ransilvania a fost condusa de un voievod desemnat de re!ele (n!ariei. )cesta avea atributii administrative$ &udiciare si militare. 2esi dominatia ma!-iara era puternica au e'istat ca"uri n care$ profitnd de o con&unctura favorabila$ anumiti voievo"i au avut atribute de suveranitate- ca"ul lui 1oland =ors si Gadislau Jan. Cn secolul al XV-lea un repre"entant stralucit al acestei institutii- voievodatul- a fost Iancu de <unedoara. Voievod al 0ransilvaniei ncepnd cu anul *,,*$ acesta promovea"a o politica de cruciada si sustine constituirea unui front comun antiotoman al tarilor romne. articipa la 3.ampania cea lun!a3(sept-dec *,,?)$ la cruciada de la Varna-*,,,. Cn *,D? ncepe o noua etapa a e'pansiunii otomane dupa cucerirea .onstantinopolului. Imperiul Otoman denun"a armistitiul nc-eiat cu statele crestine n *,D* si asedia"a =el!radul considerat o veritabila 3c-eie3 a (n!ariei. Iancu a or!ani"at si a condus apararea =el!radului$ obtinnd o victorie cate!orica n iulie *,D:. apa .ali't al III-lea considera ca victoria obtinuta de Iancu de <unedoara a fost 3evenimentul cel mai fericit al vietii sale3. Eecolul al XVI-lea este ncadrat n perioada de apo!eu a Imperiului Otoman- marcata de domnia lui Eoliman /a!nificul. )cum este cucerit =el!radul$ o parte a (n!ariei e or!ani"ata ca pasalc cu capitala la =uda iar 0ransilvania devine principat autonom sub su"eranitate otomanancepand cu anul *D,*. .onclu"ionnd$ putem spune ca pe tot parcursul Avului /ediu$ 0ransilvania si-a mentinut individualitatea reusind sa contracare"e eforturile de ncorporare desfasurate de (n!aria si pastrndu-si autonomia n timpul n care s-a aflat sub su"eranitate otomana. Alaborati$ in apro'imativ doua pa!ini$ un eseu despre civili"atia romaneasca in conte't european in secolele al XV-lea - al XVI-lea$ avand in vedere% - mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale in spatiul medieval romanescN - pre"entarea unei institutii implicate in consolidarea statelor medievale din spatiul romanescN - numirea a doua personalitati care au preluat tronul /oldovei$ in secolul al XV-leaN - pre"entarea unei actiuni antiotomane la care participa Bara 1omaneasca$ in secolul al XV-leaN - mentionarea unei modificari a statutului politico-&uridic al 0ransilvaniei$ in secolul al XVI-leaN - preci"area statutului politico-&uridic al Barii 1omanesti fata de Imperiul Otoman$ in anul *D9?. 4otaM Ee punctea"a si utili"area limba&ului istoric adecvat$ structurarea pre"entarii$ evidentierea relatiei cau"a-efect$ respectarea succesiunii cronolo!iceU lo!ice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu preci"ata. .ivili"atia medievala a romnilor s-a nascut ca o sinte"a$ n care si-au dat ntlnire cultura romneasca$ prin e'celenta rurala$ si influente e'terne ine!ale ca pondere$ venite din =i"antul imperial si Occidentul catolic. _ 2oua aspecte ale lumii rurale n spatiul medieval romnesc% .ei doi poli ai lumii rurale- boierii si taranii =oierii -stapni de pamntN se diferentia"a n functie de marimea proprietatii. )cestia datorau domnului credinta si slu&ba. entru Avul mediu romnesc nu e'ista marturii privind desfasurarea unor ceremonii n care boierul depune oma!iul sau domnitorului$ dupa modelul clasic occidental. =oierul datora ascultare voievodului din mila caruia primea pamnturi si dre!atorii. Baranii - munca taranilor repre"enta principalul i"vor de bo!atie. 2e preci"at ca n spatiul romnesc se desfasoara treptata fenomenul de aservire a taranimii. Baranii erau liberi si dependenti. Baranii liberi erau numiti mosneni- n Bara 1omneasca si ra"esi n /oldova. Baranii dependenti purtau denumirea de rumni n Bara 1omneasca si vecini n /oldova. )nsamblul obli!atiilor taranimii fata de stapnul feudal purta numele de renta feudala. #ormele sale principale erau% renta n munca-robota$ n produse-di&ma si n bani-censul. rincipalele ocupatii n spatiul rural-cresterea animalelor si cultivarea pamntului. _ O institutie implicata n consolidarea statelor medievale romnesti- domnia. 2omnia-institutia centrala. Ori!inea divina a puterii domnesti- e'primata n titlul domnului prin particula IO si prin e'presia 3din mila lui 2umne"eu3. Euccesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale electiv-ereditara. 2omnul era stapnul ntre!ii tari-proprietarul ntre!ului pamnt$ *>

comandant suprem al armatei$ conducator al administratiei$ cel care batea moneda si stabilea impo"ite. Ee bucura de o autoritate nelimitata si avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai. _ 2oua personalitati care au preluat tronul /oldovei n secolul al XV-lea au fost )le'andru cel =un(*,77-*,?+) si Etefan cel /are(*,D>-*D7,) _ )ctiune antiotomana la care participa Bara 1omneasca n secolul al XV-lea- pre"entarea confruntarilor lui Vlad 0epes cu Imperiul Otoman. - mentionarea campaniei din dreapta 2unarii din iarna anului *,:+ si efectul ei -campania lui /a-omed al II-lea n Bara 1omneasca. Vlad Bepes aplica tactica pamntului pr&olit si or!ani"ea"a n noaptea de *:U*> iunie atacul de noapte de ln!a 0r!oviste- victoria obtinuta nu a putut fi fructificata deoarece a&utorul lui /atei .orvin nu a venit Vlad Bepes si va pierde c-iar si tronul si va fi ntemnitat la Vise!rad. _ Cn conte'tul cresterii puterii Imperiului Otoman -apo!eul n vremea lui Eoliman /a!nificul - o parte a (n!ariei medievale devine pasalc cu capitala la =uda iar 0ransilvania e or!ani"ata ca principat autonom sub su"eranitate otomana. _ Cn anul *D9? ntre Imperiul otoman si Bara 1omneasca functionau relatii de vasalitate. 0ributul crescuse in!ri&orator$ autonomia era stirbita e'ista pericolul transformarii n pasalc. Cn acest conte't /i-ai Vitea"ul va adera din proprie initiativa la Gi!a Efnta. _ .onclu"ii... Cn evolutia civili"atiei romnesti modelul bi"antin a &ucat un rol esential. Institutia domniei se conturea"a n acest spatiu tinnd cont de acest reper. Cn functie de momentul n care au domnit conducatorii Barilor 1omne s-au inte!rat prin actiunile lor n directia sustinuta de puterile crestine europene iar n Avul /ediu aceasta directie urmarea n principal oprirea naintarii otomanilor catre centrul Auropei. 4ota% desi la primul punct al eseului se cerea mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale$ fara sa le pre"entam eu le-am detaliat putin pentru a ntele!e mai bine subiectul- dar asta nu nseamna ca n eseu o sa lasati toate ideile de acolo. )le!eti doua aspecte ale lumii rurale si le mentionati doar. )tunci cnd va cere sa le pre"entati vorbiti pe lar! despre fiecare cerinta- alfel nu. OGI/ I)2) 2A IE0O1IA Atapa localUmunicipal .lasa a XII-a 0oate subiectele sunt obli!atorii. Ee acord *7 puncte din oficiu. 0impul de lucru este de ? ore Eubiectul I (,7 puncte) .itii cu atenie te'tul de mai &os% ). R)pariia (X) Brii 1omneti i /oldovei n cursul secolului al XIV-lea$ care a consacrat politic supravieuirea romanitii nord-dunrene n ndelun!ata perioad a mi!raiilor$ a fost re"ultatul mpletirii a trei linii de evoluie interdependente% concentrarea formaiunilor politice n cadre teritorial-politice unitareN crearea instituiilor supreme$ laice i ecle"iastice$ ale puterii autonomeN eliberarea teritoriului celor dou state de sub dominaiile strine (X) n secolul al XIV-lea. /omentul decisiv al constituirii statelor (X)$ a fost nlturarea dominaiei teritoriale a 1e!atului (n!ar.6 (/ =rbulescu$ 2. 2eletant$ J. <itc-ins$ . apacostea$ .0eodor$ Istoria 1omniei) =. 5 rimele tiri$ cu privire la statul constituit la sud de .arpai$ vin din sfera 1e!atului (n!ar. (...) .onductorul noului stat era$ acum$ =asarab. (...) Cn *??7$ (...) .arol 1obert a decis s ntreprind o mare campanie mpotriva Brii 1omneti$ pentru a-l nltura pe =asarab$ n locul cruia inteniona s numeasc un dre!tor re!al. (...) entru tnrul stat romn$ dintre .arpai i 2unre$ nfruntarea \de la osadaS cu marea oaste a unuia dintre cele mai puternice state ale vremii$ a fost proba focului. Aa a nsemnat eecul$ definitiv$ al ncercrii de a lic-ida Bara 1omneasc.6 (/. =rbulescu$ Istoria 1omniei) ornind de la te'tele de mai sus$ rspundei urmtoarelor cerine% *. Identificai n te'tul ) relaia dintre etno!ene"Uromani"are i !ene"a statal N Dp *8

+. /enionai$ pe ba"a te'tului )$ trei etape necesare n procesul de constituire a statelor medievale romneti N :p ?. /enionai trei formaiuni politice care au stat la ba"a constituirii Brii 1omneti N 9p ,. /enionai$ pe ba"a te'tului =$ un fapt istoric desfurat pentru modificarea statutului politico-&uridic e'tern al Brii 1omneti. Dp D. re"entai o aciune politico-militar la care a participat Bara 1omneasc n secolul al XVlea. *7p :. #ormulai un punct de vedere referitor la rolul conte'tului e'tern n procesul !ene"ei statale$ pe care s-l susinei cu un ar!ument istoric. Dp Eubiectul al II-lea (D7 puncte) re"entai$ n trei - patru pa!ini$ o sinte" despre democraie i totalitarism n 1omnia i n Auropa secolului XX$ avnd n vedere% menionarea a dou caracteristici ale democraieiN pre"entarea unei ideolo!ii totalitare din secolul XXN menionarea a dou practici politice totalitare i preci"area statelor n care au fost aplicateN pre"entarea unei deosebiri dintre democraie i totalitarism i folosirea ca ar!ument a dou informaii referitoare la .onstituiile din 1omniaN formularea unui punct de vedere referitor la evoluia democraiei n secolul al XX-lea i susinerea acestui punct de vedere prin dou ar!umente istorice. 4otM Ee punctea" i utili"area limba&ului istoric adecvat$ structurarea pre"entrii$ evidenierea relaiei cau"-efect$ respectarea succesiunii cronolo!iceU lo!ice a faptelor istorice i ncadrarea pre"entrii n limita de spaiu preci"at.

*9