FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

Premisele formarii statelor medievale romanesti. Odata cu desavarsirea procesului de formare a

poporului roman si a limbii romane (secolele VIII-IX) in istoria ce se scria in spatiul Carpato-Danubian-Pontic
incepe o noua etapa -constituirea statelor medievale romanesti.
Formarea statelor medievale romanesti este, in primul rand, reultatul actiunii mai multor factori interni!
formarea relatiilor feudale, necesitatea prote"ariii averii acumulate de diferitele paturi sociale, a re#lementarii
relatiilor dintre aceste paturi, a apararii cailor comericiale internationale care strabateau spatiul romanesc si a
centrelor de comert intern (iarmaroace, aseari orasenesti), a valorificarii economice a noilor terenuri etc.
Premisele interne au fost favoriate de anumite impre"urari e$terne. %stfel, in perioada care a urmat dupa
invaia tatarilor din &'(& a fost lic)idata pentru o vreme )e#emonia re#atului ma#)iar la sud si est de Carpati,
ceea ce a permis formatiunilor statale romanesti din aceasta ona sa evoluee spre intarirea propriei or#aniari
interne si e$tinderea lor teritoriala.
Constituirea statelor medievale romanesti a decurs in cateva etape! unificarea teritoriala, formarea
structurilor sociale, a institutiilor centrale statale de #uvernare si obtinerea independentei, recunoscuta de tarile
vecine.
Procesul de formare a statelor romanesti si-a #asit e$presie in formula acceptata de istorici despre evolutia
societatii romanesti de la sat la stat.%ceasta formula e$plica esenta procesului care a avut la baa consolidarea
obstei satesti (in frunte cu "ui sau cnei) ca forma initiala de or#aniare sociala si autoadministrare in perioada de
dupa retra#erea le#iunilor romane din Dacia.
Interesele comune de aparare si de valorificare a terenurilor a#ricole serveau drept baa pentru unirea mai
multor obsti in uniuni de obsti cu o capetenie unica in frunte, numita voievod, cnez, ban. *niunile de obste se
numeau +tari+ (din latinescul-terra). ,arele istoric roman -icolae lor#a a numit aceste 'tari'- Romanii populare, in
ivoarele istorice straine ele se mai numeau Vlahii, adica tari ale romanilor, deoarece strainii, dupa cum am
demonstrat de"a (vei capitolul .) ii numeau pe romani +vla)i+, cu diferite derivate ale acestei denumiri. Istoricii au
atestat circa '/ de asemenea +tari+, care acopereau intre# spatiul locuit de romani. 0omaniile populare erau, astfel,
formatiuni teritorial-politice incipiente si preentau o forma de or#aniare teritorial-administrativa autonoma in
conditiile lipsei unui stat unitar.
-ecesitatile de aparare in fata incursiunilor raboinice ale mi#ratorilor au dus la aparitia unei forme mai
avansate in comparatie cu uniunile de obsti. %cestea erau voievodatele, cnezatele si banatele, formatiuni, ce
intruneau cateva uniuni de obsti, avand in frunte un cneaz, voievod (din slava-conducator de oaste), un ban etc.
Faptul ca aceste formatiuni erau preponderent numite in termeni slavi, permite de a conc)ide ca constituirea lor s-
a produs in perioada asimilarii elementului slav la nord de Dunare in secolele VII-VIII.
Formatiuni statale inciiente romanesti. Cele mai vec)i informatii despre voievodatele romanesti se
refera la teritoriul 1ransilvaniei. %ceasta se lamureste prin faptul ca dupa 234 un#urii au mi#rat din stepele nord-
pontice in Panonia unde au venit in contact cu romanii. Pe masura e$tinderii lor teritoriale in directia 1ransilvaniei,
ei s-au ciocnit cu formatiunile politice locale romanesti, in cronica ma#)iara +5esta 6un#arorum+ (+Faptele
un#urilor+), scrisa de un notar anonim (numit de istorici Anonymus) al re#elui 7ela (dupa opinia ma"oritatii istoricilor
este vorba de 7ela al III-lea, &&89-&&34) se vorbeste despre trei voievodate romanesti! voevodatul lui
Menumorut (in Crisana, cu centrul la 7i)area), voievodatul lui Gelu (pe podisul 1ransilvaniei, cu centrul posibil la
Dabaca) si voievodatul lui Glad (in 7anat, intre ,ures si Dunare, cu centrul la Cuvin).
*nii istorici, mai ales ma#)iari, sunt de parere ca detaliile privind luptele basti-nasilor romani cu un#urii,
e$puse cu lu$ de amanunte de catre cronicar, ar putea fi ima#inare. Dar si in acest ca cert este faptul ca
%non:mus se baeaa pe traditia e$istenta in mediul ma#)iarilor despre reistenta opusa la venirea lor in
1ransilvania de catre romanii bastinasi (or#aniati in voievodate).
Desi aceste voievodate au fost supuse de catre ma#)iari, totusi un secol mai tariu in 1ransilvania sunt
atestate alte doua noi formatiuni statale! una cu centrul la %lba lulia (7al#rad), in frunte cu 5:la, si alta in 7anat,
fiind condusa de %ntum,
; descendent din familia lui 5lad, vasal al Imperiului 7iantin. Cu timpul si aceste voievodate au fost
supuse de 0e#atul ma#)iar.
Preenta compacta a romanilor in 1ransilvania i-a determinat pe re#ii ma#)iari sa cuate a casti#a
loialitatea capeteniilor locale. Cu acest scop in 1ransilvania a fost pastrata o autonomie interna. <a avea in frunte
un voievod, fiind numita voievodat.
Dar si dupa constituirea voievodatului inca multa vreme s-au pastrat formele romanesti de or#aniare
teritorial-administrativa -+tarile+ (1ara Fa#arasului, 1ara ,aramuresului, 1ara 6ate#ului, 1ara 7arsei etc.).
Intre anii &'&&-&''. pe teritoriul 1arii 7arsei re#ele ma#)iar a dislocat Ordinul cavaleresc reli#ios al
lonitilor, stramutat din Palestina. 1eutonii, insa, refuau sa se supuna autoritatii re#ale si la ordinul papei ei au fost
din nou stramutati, de aceasta data in 1inuturile 7altice.
Daca lonitii n-au contribuit la consolidarea poitiilor re#elui ma#)iar in 1ransilvania, apoi acest rol le-a
revenit colonistilor secui (de ori#ine turanica) si #ermanici, numiti sasi (adica sa$oni, deoarece o mare parte dintre
ei erau ori#inari din =a$onia). <i aveau o autonomie administrativa (numita'scaune sasesti si 'scaune secuiesti') si
sustineau politica re#elui in voievodat.
Daca +tarile+ romane situate in 1ransilvania au avut de infruntat e$pansiunea ma#)iara, apoi formatiunile
statale de la sud si est de Carpati s-au confruntat cu un nou val de mi#ratori. Pe la mi"locul secolului al Xl-lea in
spatiul romanesc s-au deplasat pecinegii, populatie de ori#ine turanica, apoi in secolul al Xl-lea au
urmat cumanii, un alt neam turanic.
0omanii au cautat sa intretina relatii pasnice cu mi#ratorii. Conducerea formatiunilor statale de la est si sud
de Carpati indeplinea functia de mediere in relatiile rornano-turanice, or#aniand colectarea darilor pentru
invadatori.
In secolul al Xl-lea pecine#ii de la Dunarea de >os au intreprins actiuni antibiantine. Ca urmare, pecine#ii,
impreuna cu populatia etero#ena din Dobro#ea, printre care si romani, au participat la or#aniarea a trei formatiuni
politice, conduse de 1atos, =est)lav si =taa. *nii istorici ii socot pe aceste capetenii conducatori ai unor
formatiuni politice romanesti, in ultimul timp a fost e$pusa si parerea ca ei puteau fi pecine#i care au colaborat cu
populatia romaneasca locala. %lte triburi de mi#ratori-cumanii, impreuna cu o multime de aliati (inclusiv si romani
nord-dunareni), au colaborat, la randul lor, cu romanii de la sud de Dunare, care in anii &&2.-&&24, condusi de trei
frati - Petru, %san si lonita, s-au rasculat impotriva 7iantului. 7iruinta rasculatilor a pus temeiul Imperiului
0omano-7ul#ar (sau al doilea tarat bul#ar). 0omanii impreuna cu bul#arii au participat la crearea acestei structuri
statale, iar lonita Caloian a fost recunoscut imparat de catre papa Inocentiu al III-lea, invocand ori#inea romana a
lui lonita. in timpul domniei urmasilor lui lonita acest stat devine bul#ar. 0elatiile lui cu cumanii si e$tinderea
stapanirii Imperiului la nord de?Dunare s-au rasfrant si asupra populatiei romanesti din spatiul Carpato-Dunarean,
in aceasta perioada la riord de Dunare se raspandeste scrisul slav c)irilic si litur#)ia in limba slavona. Prin
intermediul statului sud-slav patrund si anumite elemente biantine de or#aniare a institutiilor statale la romani,
inclusiv a domniei (dupa modelul baileilor biantini si tarilor bul#ari).
%stfel, conform ultimelor viiuni ale istoricilor romani, asupra procesului de constituire a statelor medievale
romanesti, de rand cu traditia auto)tona a 0omaniilor populare, un anumit rol l-au "ucat influenta biantino-
subslava si preenta mi#ratorilor turanici. Cumanii au impiedicat e$pansiunea 0e#atului ma#)iar la sud si est de
,untii Carpati, oferind romanilor posibilitatea sa-si creee formatiuni statale proprii, care plateau tribut mi#ratorilor.
Formarea Tarii Romanesti. Formarea statului medieval 1ara 0omaneasca a cunoscut cateva etape.
Formatiuni politice incipiente - uniuni de obsti - au fost atestate in ivoarele slave sub denumirea de Vlasca, Codrii
Vlasiei (1ara Vlasiei) etc., adica tari ale romanilor.
In deceniile care au urmat dupa invaia tataro-mon#ola, ivoarele istorice ne comunica despre formatiuni
statale intre Carpati si Dunare cu un caracter mai avansat. %stfel, in anul &'(8 re#ele ma#)iar preconia sa
amplasee in 7anat si Oltenia Ordinul reli#ios al lonitilor. Printr-o diploma speciala cavalerilor ioniti li s-au acordat
mari privile#ii, dar ei asa si nu s-au stabilit aici. Din diploma aflarn ca in spatiul reervat ionitilor era situata 1ara
=everinului, care includea cneatele lui loan si Farcas (in Oltenia), 1ara @itua, in frunte cu voievodul @itovoi (pe
>iu), si voievodatul lui =eneslau (pe %r#es).
In a doua "umatate a secolului al XII-lea, conform documentelor ma#)iare, un urmas al lui @itovoi (purtand
acelasi nume) pentru anii &'8'-&'8. a unit la voievodatul sau teritoriul din dreapta Oltului si a refuat sa
recunoasca sueranitatea ma#)iara. Dar in urma e$peditiei re#elui @adislau al IV-lea (&'8'-&'3/), intreprinsa in
&'88-&'83 @itovoi este ucis, iar fratele sau 7arbat - luat prionier.
Prima incercare de unificare politica la sud de Crapati denota faptul ca evolutia societatii romanesti se
devolta in directia statului medieval unificat.
Crearea unui stat unificat era determinata de mai multi factori, in primul rand, era necesara asi#urarea
securitatii drumului comercial, care le#a <uropa Centrala cu #urile Dunarii. Veniturile capatate de la asi#urarea
comertului pe acest drum au intarit forta economica a voievodatelor romanesti. Diferentierea sociala din societatea
romaneasca aflata pe calea constituirii relatiilor feudale, determina la randul ei necesitatea unui aparat
administrativ puternic pentru a re#lementa relatiile dintre diferitele paturi sociale, pentru a apara bunurile lor
materiale de invaii straine si infractori interni.
Desi re#ii ma#)iari isi impuneau sueranitatea lor la sud de Carpati, vecinatatea 6oardei de %ur nu le
permitea sa-si e$tinda stapanirile in aceasta ona. Dominatia mon#ola dupa &'(& era efectiva numai in teritoriile
de sud-vest ale ,oldovei, in celelalte teritorii romanesti de la sud si est de Carpati dependenta de mon#oli se limita
la plata unui tribut, in sc)imb acestia stavileau e$pansiunea ma#)iara in ona. 1otodata, in procesul evolutiei
relatiilor mon#olo-romane, baate pe colectarea birurilor de la populatia auto)tona, s-a constituit aparatul
administrativ local, preluat apoi de statul medieval romanesc. %stfel, dominatia mon#ola a fost un factor
accelerator pentru procesul de unificare politica in spatiul romanesc.
In cronicile muntenesti inceputul procesului de unificare este le#at de venirea le#endarului -e#ru Voda din
1ara Fa#arasului, care la &'3/ +a descalecat+ (intemeiat) 1ara 0omaneasca cu centrul la Campulun#, apoi la
%r#es. @e#enda se baeaa pe traditia orala despre stramutarea unor #rupuri de romani de peste munti din caua
ofensivei feudalilor un#uri impotriva obiceiurilor si institutiilor lor traditionale, in realitate unificarea a fost infaptuita
de catre capetenii militare locale in decursul unei perioade indelun#ate (ceea ce nu e$clude si unele imi#rari ale
romanilor de peste munti, factor permanent "n acea ona). %cest proces s-a inc)eiat sub domnia lui 7asarab I
(&9'(-&9.'). in anul &99/ 7asarab I a respins atacul re#elui ma#)iar Carol-0obert, pornit sa-i pedepseasca pe
vasalul sau +infidel+, care unise la stapanirile sale 7anatul =everinului (supus re#elui).
In localitatea numita osada oastea ma#)iara a fost nimicita (3-&' octombrie &99/). Ca urmare, a fost
intrerupta dependenta vasala de re#e a voievodului roman. Victoria obtinuta a demonstrat ca statul nou aparut
preinta o realitate politico-militara la sud de Carpati. Voievodul 7asarab I a fost intemeietorul dinastiei 7asara-
bilor in 1ara 0omaneasca.
Formarea Tarii Moldovei! in secolele IX-XIII, in spatiul situat intre ,untii Carpati si -istru s-au desfasurat
procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpati si Dunare. Cercetarile ar)eolo#ice ne permit sa urmarim
concentrarea populatiei in "urul unor comple$e teritoriale, aparate de fortificatii in mai multe one pe cursul inferior
al >i"iei, 7a)luiului si Prutului, in re#iunea dintre Prut si 7arlad, pe teritoriuldintre Prut si -istru - pe valea
Ciu)urului, in re#iunea codrilor (teritoriul viitorului tinut @apusna-Or)ei) etc.
Ivoarele istorice contin unele informatii despre formatiuni politice in aceasta ona. in vestitul poem #erman
+Cantecul -ibelun#ilor+ se povesteste despre o +1ara romaneasca+ in frunte cu ducele 0umunc, nume derivat de la
denumirea etnica a poporului-ruman.
In vecinatatea cneatului 6acici a fost atestata o +tara a bolo)ovenilor+ (adica a +volo)ovenilor+), a romanilor,
intre anii &'9&-&'.8 bolo)ovenii au luptat cu Cneatul 6alici, fiind a"utati de mon#oli.
Despre trei formatiuni politice vec)i, uniuni de obsti! Vrancea, Campulun# si 1)i#)eci a relatat Dimitrie
Cantemir. %ceste formatiuni teritoriale si-au pastrat specificul lor in decursul intre#ului ev mediu, formand de rand
cu alte +tari+ baa pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc.
In lucrarile istoricilor au mai fost mentionate +Cneatul barladnicilor+ si +1ara brodnicilor+. -umele primei
formatiuni este le#at de cel al cneaului Ivan 0ostislavovici din Avenl#orod, care in &&(( a fu#it la sudul
pamanturilor dintre -istru si Carpati, stabilindu-se in re#iunea 7arladului. Istoricii inclina spre parerea ca aflarea
cneaului rus si a tovarasilor lui de lupta, numiti +bartadnici+, pe teritoriul ,oldovei a fost un eveniment temporarfara
urmari politice semnificative.
In anul &''', intr-un?act emis de re#ele un#ar %ndrei al 6-lea, la sudul ,oldovei este mentionata +1ara
(pamantul) brodnicilor+. in &''9, brodnicii condusi de voievodul lor Ploscanea au participat in batalia de la BalCa
(&''9) de partea mon#olilor.
Ori#inea etnica a brodnicilor nu este clara. <i au fost considerati slavi semlnomai, romani, sau o populatie
mi$ta, alcatuita din romani, slavi si cumani. *nii istorici considera, ca numele brodnicilor ar proveni de la +brod+ (in l.
slava - +vad+), acestea fiind bastinasi romani aveau functia de podari la trecerea peste rauri. *ltima parere poate fi
acceptata, deoarece mai tariu, in secolele XV-XVI, la Dunare sl -istru era demult stabilita o populatie locala, care
deservea trecatorile.
Procesul de unificare politica a pamanturilor de la est de Carpati este insa, le#at direct nu de formatiunile
nominaliate, ci de una care a aparut la sfarsitul secolului al XlII-lea, in timpul domniei re#elui ma#)iar @adislau al
IV-lea (&'8'-&'3/), in valea raului ,oldova, afluent al =iretului. @a &9/2, in +Cronica rimata a lui Ottocar de =t:ria+
este mentionat un +voievod roman (vla)) de peste munti+, adica de la est de Carpati. Din aceasta ona au venit la
&9'. romanii (volo)iD) care au participat la o campanie a poloneilor contra 7randenbur#ului. Voievodatul numit
+Vala)ia+, cu centrul la =iret, este mentionat in &9(/ intr-o scrisoare a calu#arilor mineriti catre Papa de la 0oma.
Cronicile moldovenesti, ca si cele un#uresti, lea#a constituirea Voievodatului ,oldovei de le#enda lui
Dra#os. %sa cum -e#ru Voda sosise in 1ara 0omaneasca din 1ara Fa#arasului, si Dra#os a venit din 1ara
,aramuresului in timpul vanatorii unui bour la est de Carpati, unde in valea raului ,oldova a +descalecat+ 1ara
,oldovei.
@e#enda isi #aseste e$presie in stema ,oldovei - cap de bour, dar mai mult nu este confirmata de
realitatile istorice. Pamanturile de la est de Carpati erau permanent populate de auto)toni. Desi intre populatia
,oldovei si a ,aramuresului in evul mediu au e$istat relatii foarte diverse, constituirea statului independent a fost
un proces launtric, care s-a desfasurat similar si in alte teritorii romanesti in directia unificarii si emanciparii lor
politice.
Cat priveste personalitatea lui Dra#os, date precise despre timpul cand a domnit lipsesc. *nii istorici sunt
de parere ca el s-a situat in fruntea voievodatului din Valea ,oldovei inca la sfarsitul secolului al XI6-lea.
%lti istorici Insista ca voievodul maramuresean Dra#os a fost impus la domnie de catre re#ele ma#)iar dupa
anul &9(., cand avuse loc campania sa la est de Carpati. Campania a fost reusita si voievodatul din Valea
,oldovei a devenit vasal al re#elui. *ltima viiune este cea mai des acceptata in istorio#rafia romaneascaE desi
discutiile controversate continua. Dra#os a fost urmat la domnie de fiul sau =as.
O a doua etapa in constituirea statului medieval moldovenesc este le#ata de numele voievodului
maramuresan 7o#dan din Cu)ea. Dupa o lupta indelun#ata pentru pastrarea libertatilor romanilor din ,aramures,
el a trecut muntii impreuna cu ceata sa militara, stabilindu-se in ,oldova, de unde l-a i#onit pe 7ale, fiul lui =as.
Data la care s-a produs acest eveniment continua sa fie discutata de istorici. Conform unei opinii
evenimentul a avut loc la &9.3, cand a fost concomitent respinsa si o incercare a polonilor de a pune stapanire pe
voievodatul moldovenesc, fapt relatat de cronicarul polon Ian Dlu#os.
%lti istorici sunt de parere ca momentul alun#arii lui 7ale nu putea fi anul &9.3, deoarece aceasta data nu
este in concordanta cu un document ma#)iar din '/ martie &94/, in care se mentioneaa ca un alt Dra#os - cel din
5ulesti, a readus sub sueranitatea re#elui ma#)iar +tara noastra a ,oldovei+E deci, voievodatul nu reusise inca sa-
si capete independenta, in alt document din ' februarie &94. se mentioneaa ca 7ale este despa#ubit pentru
pierderea posesiunilor sale din ,oldova prin miluirea lui de catre re#e cu domeniile lui 7o#dan din Cu)ea, care
de"a plecase in ,oldova. Ca urmare. 7o#dan a venit in ,oldova intre anii &94/-&94.. =unt acceptati ca fiind
verosimi anii &949-&94(.
<ste cert faptul ca pe la mi"locul secolului al XlV-lea prin actiunea lui 7o#dan a fost inlaturata sueranitatea
re#elui ma#)iar si Voievodatul ,oldovei a devenit stat independent. C)iar la inceputul domniei sale 7o#dan a
unificat voievodatul din Valea ,oldovei cu cel de la =uceava-0adauti, apoi cu 1ara =epenitului, cu cetatile ei de la
6milov, 1etina si 6otin pe -istru. =tatul constituit - 1ara ,oldovei - mai era numit si 1ara de =us, deoarece in
partea de sud-est a spatiului Carpato--istrean-Pontic, dar si dincolo de -istru (in Podolia ,ica), e$ista o alta
formatiune statala, numita 1ara de >os, care includea teritoriile eliberate de sub dominatia tatara. @a &924 aici era
domn voievodul Costea. in anul urmator, &928, in timpul domniei lui Petru ,usat (&98.-&93&) 1ara de =us si 1ara
de >os au fost unificate. 1ara ,oldovei a mai inclus in componenta sa si +culuarul un#uresc+ - o portiune de teritoriu
la Curbura Carpatilor, care unea stapanirile un#are cu #urile Dunarii si separa ,oldova de 1ara 0omaneasca.
Contopirea 1arii de =us cu 1ara de >os a insemnat inc)eierea procesului de formare a statului moldovenesc. @a
sfarsitul secolului al XlV-lea teritoriul 1arii ,oldovei a"un#e pana la ,area -ea#ra.
Prin ,oldova trecea un drum comercial care unea ,area 7altica cu ,area -ea#ra. %cest drum, numit apoi
+drum moldovenesc+, era prote"at de statul moldovean, care beneficia pe aceasta cale de anumite avanta"e
economice.
Intemeierea statului do"ro#ean. Formarea statelor romanesti se inc)eie cu cea a statului dobro#ean
situat intre Dunare si ,area -ea#ra, in timpul domniei tarului bul#ar loan %san al 6-lea (&'&2-&'(&) aici este
situata +1ara Carvunei+, unitate politica aflata sub autoritatea reli#ioasa a Patriar)iei din Constantinopol.
In anul &9(4 este mentionat drept conducator al statului dobro#ean - 7alica, urmat dupa &9./ de Dobrotici.
*ltimul e$tinde teritoriul statului sau pana la #urile Dunarii, intrand in conflict cu ne#ustorii #enovei de la Vicina si
C)ilia. *rmasul lui Dobrotici-Ivanco, inc)eie un tratat de pace si comert cu #enoveii, bate moneda proprie, in
&922, Ivanco participa la luptele cu otomanii, caand in timpul bataliei.
1ot atunci domnul 1arii 0omanesti ,ircea cel 7atran a luat in stapanire 1ara Dobro#ei. %cest eveniment contura
inceputul unui proces de unificare a 1arilor 0omane, care nu s-a desfasurat din caua conditiilor e$terne
nefavorabile. Dupa cativa ani de viata unitara in componenta 1arii 0omanesti, Dobro#ea, ca si alte teritorii
balcanice, a fost inclusa in componenta Imperiului otoman.
Imortanta istorica a constituirii statelor medievale romanesti. Con-stituirea statelor medievale
romanesti a fost un proces de lun#a durata si s-a realiat in doua etape! unificarea formatiunilor politice prestatale
(a 0omaniilor populare) sub autoritatea unuia dintre conducatorii acestoraE apoi crearea institutiilor politice, admi-
nistrative si reli#ioase, necesare afirmarii si apararii statului.
Prima formatiune statala intemeiata a fost Voievodatul 1ransilvaniei, inte#rat teritorial 0e#atului ma#)iar in
urma e$pansiunii acestuia spre est. 0omanii transil-vaneni au inceput sa fie obiectul unei politici de discriminare,
care va duce in cele din urma la eliminarea lor din viata politica a 1ransilvaniei.
Celelalte doua state romanesti (,oldova si 1ara 0omaneasca) au reusit sa se emancipee de sub
dominatia mon#ola si un#ara, dobandind independenta politica Procesul de unificare a statelor romanesti n-a atins
nivelul crearii unui stat unita independent.
1arile 0omane au avut drept focare constituitoare teritorii destul de indepar-tate unul de altul. %tunci cand
e$tinderea lor teritoriala a a"uns sa se intalneasca (la Curbura Carpatilor), ele erau de"a state constituite, conduse
de dinastii domnesti proprii, fiind orientate in relatiile politice e$terne in diferite directii! 1ara 0omaneasca - spre
*n#aria, iar ,oldova- spre Polonia si @ituania. Cu timpul s-a format o traditie istorica, acceptata de contemporani,
o traditie a doua tari separate cu propriile lor interese politice, sociale si economice e$terne, adica a unui pluralism
statal romanesc.
1ransilvania, datorita asearii sale #eo#rafice si situatiei de centru natural al neamului romanesc, in urma
instaurarii timpurii a dominatiei re#ilor un#ari, a fost e$clusa din procesul de unificare politica a romanilor. Dupa ce
Dobro#ea a fost cucerita de Imperiul otoman, 1ara ,oldovei si 1ara 0omaneasca au continuat sa preinte cele
+doua libertati romanesti+ (dupa e$presia lui -.Ior#a), care au creat conditii politice corespunatoare pentru o
devoltare istorica neintrerupta a societatii romanesti. Pe baa lor s-a infaptuit unitatea plitica a spatiului romanesc
care s-a desavarsit la &3&2.