Sunteți pe pagina 1din 24

Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. cucerirea independentei de stat a Romaniei b. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri adcb Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: "Acum cateva zile a venit asupra noastra regele unguresc Mateias [Matei Corvin cu putere mare si cu felurita oaste !"#" Si au inaintat [in Moldova , si au ars $eamtul si atata pamant de folos, de unde aveam %rana si de unde plateam bir turcilor, si pe urma au ajuns drept sub munte, la un targ care se c%iama &aia !"#" Si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de capitani ai ostii, de mari viteji ale caror nume nici sa le scriem nu putem" Si le-am prins toate carele si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti !"#" Si tot targul &aii e ars"" !Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre regele 'oloniei# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. Mentionati, pe ba!a te"tului, doua consecinte ale luptei de la Baia. ( si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de capitani ai ostii, de mari viteji ) ( si le-am prins toate carele si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti ) . Mentionati, pe ba!a te"tului, obligatia economica a Moldovei conduse de Stefan cel Mare fata de #mperiul $toman. bir %. &reci!ati anul preluarii conducerii Moldovei de catre Stefan cel Mare. *+,'. &re!entati un fapt istoric, din secolul al (lV-lea, care a contribuit la constituirea statului medieval Moldova. .n cazul Moldovei ( teoria descalecatului ) poate fi demonstrata" Mai /nt0i avem descalecatul lui 1ragos, trimis al regalitatii mag%iare, care la mijlocul secolului al 234-lea, !*5+,- *5,+#, /ntemeiaza /n nordul Moldovei o marca de aparare" Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate mag%iara si sub urmasii lui 1ragos, Sas si &alc" .n a doua jumatate a secolului al 234-lea, &ogdan din Cu%ea, voievod al Maramuresului, intra /n conflict cu regalitatea mag%iara care /ncerca sa lic%ideze autonomiile rom0nesti" Acesta se revolta, trece /n Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene /l /nlatura pe &alc, pun0nd bazele unui stat independent" 3zvorul istoric ce ne ofera informatii despre acest eveniment este Cronica lui 3oan de 60rnave" ( 1escalecatul lui &ogdan ) este urmat de proclamarea Moldovei ca stat independent" .n perioada *57+*57,, regele 8ngariei este obligat de /mprejurarile internationale sa recunoasca independenta celui de-al doilea stat rom0nesc cu capitala la &aia" ). &re!entati o actiune politico-militara cu caracter antiotoman intreprinsa de un alt voievod roman din secolul al (V-lea 1upa moartea lui 3ancu de 9unedoara, rolul de aparator al crestinatatii la 1unarea de jos si l-a asumat 4lad :epes, domn al :arii ;om0nesti" .n *+,< acesta refuza plata tributului" 1upa ce /nc%eie o alianta cu Matei Corvin regele 8ngariei, organizeaza /n iarna anului *+7*-*+7= o incursiune fulgeratoare pe malul drept al 1unarii, distrug0nd dispozitivul militar turcesc din zona" Consecinta a acestei actiuni este campania /ntreprinsa de Ma%omed al 33-lea /n vara anului *+7=" Cu forte net inferioare 4lad :epes aplica ( tactica pam0ntului p0rjolit ) si /ntreprinde /n apropiere de 60rgoviste ( atacul de noapte )"

4ictoria obtinuta nu poate fi fructificata, marea boierime /l tradeaza iar ajutorul promis de Matei Corvin nu mai vine" Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: >poca medievala, secolul al 24333-lea, criza orientala, politica %egemonica, domnie, europenizare, stat modern, :ara ;omaneasca, statut international" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n spatiul rom0nesc sf0rsitul epocii medievale coincide, /n linii mari , cu momentul /n care regimul turco-fanariot este /nlaturat din 'rincipate" .n secolul al 24333-lea, centrul si sud estul >uropei au fost confruntate cu doua mari probleme : criza politica din 'olonia, respectiv criza orientala legata de mentinerea sau /mpartirea 3mperiului Atoman" Austria si ;usia au trecut la ofensiva, av0nd drept scop cucerirea teritoriilor stap0nite de turcii otomani" 'olitica %egemonica a Marilor 'uteri a avut grave repercusiuni asupra Moldovei si :arii ;om0nesti" Acestea s-au transformat /n principalul teatru de confruntari militare /ntre imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan economic, social, politic, diplomatic si teritorial" ;azboiaiele ruso-austro-turce se vor desfasura /n cea mai mare parte pe teritoriul 'rincipatelor, aduc0nd grave prejudicii dezvoltarii lor normale" .n urma razboiului austro-otoman /nc%eiat cu pacea de la 'assaroBitz &anatul si Altenia trec sub stap0nirea 3mperiului 9absburgic" Altenia va fi restituita :arii ;om0nesti /n *-5< dupa pacea de la &elgrad" &ucovina revine Ausriei /n *--, iar teritoriul dintre 'rut si $istru va fi cedat ;usiei /n *C*=" Satutul international al Moldovei si al :arii ;om0nesti ram0ne acela de state vasale 3mperiului Atoman" Mentionam /nsa ca dominatia otomana asupra 'rincipatelor se accentueaza /n acest secol" >xpresia acestei situatii este regimul turco-fanariot instaurat /n *-** /n Moldova, respectiv /n *-*7 /n :ara ;om0neasca" 1omniile fanariote au fost marcate de aceasta dominatie apasatoare /nsa cei mai multi dintre domni, influentati de ideile iluministe, au /ntreprins /n 'rincipate reforme menite sa modernizeze starea /napoiata /n care acestea se aflau" .n acest context, boierii munteni si moldoveni au /ncercat, prin memorii adresate Marilor 'uteri, sa obtina cresterea autonomiei tarilor lor si c%iar independenta acestora sub protectia Marilor 'uteri" 6endintele reformiste ale acestora s-au concretizat si /n proiecte de constitutii, vezi Constitutia carvunarilor, actiuni integrate /n procesul de europenizare a mentalitatilor desprinse de g0ndirea si sistemul turco-fanariot" Acestea vizau constituirea unui stat modern, condus de domni pam0nteni care sa aiba la baza idei si principii europene" ;einstalarea domniilor pam0ntene, /n *C==, nu a /nsemnat /nsa /ncetarea amestecului extern /n problemele 'rincipatelor ;om0ne" .n *C=7 la Adrianopol se va oficializa protectoratul rus, instal0ndu-se asadar o dubla dominatie, apoi /n *C,7 la 'aris, protectoratul rus va fi /nlocuit cu garantia colectiva a Marilor 'uteri" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre situatia ;omaniei, in prima jumatate a secolului al 22-lea, avand in vedere: - mentionarea unui eveniment politico-militar la care a participat ;omania, in *<*7-*<*- si numirea unei personalitati implicate in evenimentul respectivD - prezentarea unui fapt istoric, din anul *<*C, la care au participat romanii din &asarabia, din &ucovina sau din 6ransilvaniaD =5*=5m*=*x - mentionarea a doua masuri care au vizat unificarea politica si administrativa, in perioada *<*<*<=CD - prezentarea unei caracteristici a regimului politic din ;omania, in perioada *<5C-*<+ED - mentionarea unei consecinte a pierderilor teritoriale impuse ;omaniei, in anul *<+E" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice

si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" 'rima parte a secolului 22 a stat sub semnul Marelui ;azboi , conflict mondial ce a antrenat resurse uriase si a avut drept consecinte pierderi umane si materiale considerabile dar si sc%imbari politice si teritoriale" Criza economica si politica instalata dupa razboi, a favorizat ascensiunea unor regimuri autoritare sau totalitare si a determinat /n cele din urma izbucnirea unei conflagratii si mai distrugatoare ale carei consecinte se resimt si astazi" ;om0nia, din dorinta de a-i elibera pe rom0nii aflati sub stap0nirea Austro- 8ngariei si pentru a /nfaptui /ntregirea nationala, s-a implicat /n 'rimul ;azboi Mondial alaturi de Antanta" Clasa politica rom0neasca dupa /ndelungi dezbateri, decide , dupa doi ani de neutralitate !*<*+-*<*7#, sa semneze Conventia politica si militara cu Antanta pe + august *<*7" Mentionam ca din septembrie *<*+ rege al ;om0niei era Ferdinand 3" .n urma presiunilor Antanei, ;om0nia a intrat /n razboi /ntr-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o te%nica militara adecvata" Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si ne/ndeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat /nfr0ngerile din anul *<*7" .ncercarile grele prin care a trecut tara /n timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor rom0ni /n marile batalii din anul *<*- au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale" 4ictoria Antantei asupra 'uterilor Centrale a creat un cadru extern favorabil luptei pentru unirea tuturor rom0nilor /ntr-un singur stat" 1estramarea imperiilor multinationale si afirmarea principiului auodeterminarii au fost, de asemenea, premise favorabile acestui act" &asarabia a fost primul teritoriu rom0nesc cu care a /nceput procesul /ntregirii nationale" .n timpul agitatiilor produse de revolutia rusa, la C%isinau s-au constituit organisme care sustineau democratizarea si apararea intereselor locuitorilor" .n fruntea miscarii pentru autonomie s-a aflat 'artidul $ational moldovenesc, creat /n martie *<*-" .n vara anului *<*-, /n conditiile /n care 8craina /si manifesta tendinta de a-si extinde stap0nirea asupra acestei provincii, miscarea pentru autonomia &asarabiei se intensifica" .n octombrie *<*-, ( Congresul ostasilor moldoveni ), /ntrunit la C%isinau, a proclamat autonomia &asarabiei si a %otar0t alegerea Sfatului :arii ca organ reprezentativ" Conducerea executiva a acestui organ era asigurata de 3on 3nculet" ;ealizarea deplina a autonomiei si-a gasit expresia /n proclamarea ;epublicii 1emocratice Moldovenesti, pe = decembrie *<*-" Situatia de anar%ie creata de destramarea armatei ruse si de agitatiile bolsevice, determina Consiliul de directori sa ceara sprijinul guvernului rom0n pentru a restabili ordinea" .n consecinta pe *5 ianuarie *<*C, guvernul ;usiei sovietice /ntrerupe relatiile diplomatice cu ;om0nia si sec%estreaza tezaurul" .n noile conditii Sfatul :arii a %otar0t independenta ;epublicii 1emocratice Moldovenesti !=+ ianuarie *<*C#" 8ltima etapa a autodeterminarii &asarabiei s-a realizat prin actul din =- martie *<*C" Sfatul :arii a %otar0t cu majoritate de voturi unirea &asarabiei cu ;om0nia" 8nirea &ucovinei si a 6ransilvaniei cu ;om0nia s-a realizat tot pe cale democratica pe *,@=C noiembrie *<*C respectiv *C noiembrie @* decembrie *<*C" Marea 8nire a determinat modificari /n ceea ce priveste suprafata si structura demografica a ;om0niei" ;eformele adoptate /n primul deceniu dupa unire au sc%imbat sensibil structurile sociale si politice" .n toamna anului *<=E a fost realizata unificarea monetara" .n iulie *<=*, $icolae 6itulescu, ministru de finante, a initiat reforma financiara" Aceasta stabilea un sistem unitar de impozite" Gegile de reforma agrara adoptate /n *<=E-*<=* aveau si ele un caracter unitar" ;eforma agrara legiferata /n *<=* a fost cea mai ampla reforma de acest fel din >uropa acelei perioade" Ga *7 noiembrie *<*C a fost publicat decretul-lege care stabilea regimul electoral /n ;om0nia" >ra introdus votul universal pentru toti cetatenii rom0ni majori " 8nificarea administartiva s-a realizat prin legea din *+ iunie *<=," Constitutia din *<=5, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic din ;om0nia interbelica" 'rincipala problema /n viata politica rom0neasca /n aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism" 3nstitutia monar%ica a fost elementul - c%eie al sistemului politic din ;om0nia interbelica" 4iata politica s-a desfasurat p0na /n *<5C /n cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal" 'rincipalele curente de idei au fost liberalismul taranismul" Sistemul democratic a avut totusi unele carente, fapt ce a declansat deseori crize politice majore" 8na din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al 33-lea instaurarea unui regim autoritar /ncep0nd cu anul *<5C" Constitutia din februarie *<5C a stat la baza acestui regim" $oua lege fundamentala acorda prioritate

puterii executive !;egelui# /n detrimentul celei legislative! 'arlamentul#" Huvernul era numit de ;ege si raspundea doar /n fata lui" 'arlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii" .n martie *<5C au fost dizolvate partidele politice iar /n decembrie *<5C se infiinta Frontul ;enasterii $ationale ca partid unic" Arice alta activitate politica era socotita clandestina" 3zbucnirea celui de-Al 1oilea ;azboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului *<+E" &asarabia, nordul &ucovinei si tinutul 9erta, nord-vestul 6ransilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii" .n total aproximativ *EE EEE Im= cu o populatie de 7 CEE EEE de locuitori" 'ierderile teritoriale din vara anului *<+E au accentuat criza regimului instaurat de Carol al 33-lea" 'e + septembrie acesta /l numeste pe generalul 3on Antonescu prim-ministru iar pe , septembrie /l /nvesteste cu puteri depline" 'e 7 septembrie *<+E Carol al 33-lea abdica si paraseste tara" 4enirea lui Antonescu la putere a orientat decisiv politica externa a ;om0niei spre Hermania" Asadar /n prima jumatate a secolului 22, ;om0nia a trecut prin evenimente care i-au sc%imbat destinul istoric" ;egimul politic s-a deplasat de la monar%ia constitutionala la monar%ia autoritara ajung0nd /n cele din urma la dictatura" Arientarea ;om0niei /n politica externa a fost dictata de interesul national atunci c0nd sistemul politic era unul democratic sau de ambitii si socoteli nepotrivite atunci c0nd regimul era unul personal sau dictatorial" Consecintele acestor evenimente se resimt si astazi" ;ezolvare 4arianta = 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. colectivi!area agriculturii romanesti dupa al *oilea Ra!boi Mondial b. prabusirea regimului comunist din Romania c. activitatea Romaniei in cadrul Societatii +atiunilor d. moderni!area statului national roman prin reformele lui ,l. #. Cu!a d -J c -J a -J b Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: ".mparatul 6raian a dat porunca [astfel incat armata romanK a inceput sa urce pe inaltimi, ocupand cu mari primejdii colina dupa colina" !"# in acest timp, 1ecebal a trimis =E dintre soli si se ruga la imparat, prin mijlocirea lor: nimic mai mult decat ca este gata sa inc%eie pace in conditiile impuse" 1ecebal era gata sa primeasca orice conditii i s-ar fi impus, nu fiindca ar fi avut de gand sa le respecte, ci ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite atunci: anume sa dea inapoi armele, masinile de razboi si pe constructorii acestor masini, sa predea pe dezertori, sa distruga intariturile si sa se retraga din teritoriul cucerit, ba inca sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai pe cei ai romanilor !"#" 1espre toate acestea, [6raian trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa intareasca pacea"" !Cassius 1io, istoria romana, G24333# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. Mentionati, pe ba!a te"tului, un motiv pentru care *ecebal era de acord sa accepte conditiile romanilor. ( ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite ) . Mentionati, pe ba!a te"tului, actiunea prin care Traian a anuntat oficial modalitatea inc-eierii conflictului daco-roman. ( [6raian trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa /ntareasca pacea ) %. Mentionati, pe ba!a te"tului, o conditie, impusa de romani, referitoare la politica e"terna a statului dac. ( sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai pe cei ai romanilor )

'. &reci!ati anii desfasurarii celui de al doilea ra!boi dintre daci si romani din secolul al ll-lea d..r. *E,-*E7 d" 9r" ). &re!entati o caracteristica a civili!atiei daco-getice in secolele #./..r. -1 d..r. >volutia societatii geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare /n secolele 3" /"9r"-3 d" 9r", perioada denumita si clasica" 1escoperirile ar%eologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora" Acupatiile principale ale comunitatilor geto-dacice erau agricultura si cresterea animalelor" Folosirea brazdarului din fier si a animalelor la tractiunea plugului au determinat cresterea suprafetelor cultivate" 1escoperirile ar%eologice au atestat un bogat inventar agricol" Mestesugurile la geto-daci constituiau o alta ocupatie importanta" Metalurgia fierului atinge maxima dezvoltare, fapt dovedit de numeroasele unelte agricole, arme, vase" 1intre mestesuguri cea mai mare dezvoltare a avut-o ceramica" 4asele, de o mare varietate a formelor si dimensiunilor, erau lucrate cu m0na sau la roata" A crescut numarul vaselor de import, mai ales grecesti" 6otodata, geto-dacii au produs ceramica de factura greceasca /n atelierele proprii" Societatea geto-dacilor a /ntretinut relatii de sc%imb cu statele si comunitatile vecine" .n primul r0nd, se mentin legaturile cu coloniile grecesti de la Marea $eagra, incluse pentru o vreme stap0nirii lui &urebista" 4ase, unelte, podoabe grecesti si din perioada elenistica au fost descoperite /n /ntreg spatiul locuit de geto-daci" .nca de la sf0rsitul secolului al 33-lea /"9r" /ncep legaturile cu romanii" Ceramica fina romana, vase din bronz, arme, podoabe romane ajung si /n teritoriul nord-dunarean" .n perioada secolelor 3"/9r"-3 d" 9r" monedele romane!denarii# circulau mult /n zona dobrogeana si nord-dunareana" 0. &re!entati un factor de romani!are care a actionat asupra dacilor pana la retragerea aureliana. 8rbanismul reprezinta o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse /n sistemul administrativ al ;omei" Aceasta trasatura este evidenta si /n spatiul daco-moesic" ;omanii au acordat o importanta deosebita oraselor, care aveau rol administrativ, militar, economic si cultural" >xista o diferenta /ntre provinciile 1acia si Moesia" .n Moesia traditia urbana este anterioara stap0nirii romane" .n 1acia civilizatia orasului /ncepe numai datorita cuceritorilor" Arasele din provincia 1acia erau /mpartite /n municipii !$apoca, 1robeta# si colonii! 8lpia 6raiana Augusta 1acica Sarmizegetusa, Apulum#" Coloniile aveau cel mai /nalt rang /n ierar%ia citadina romana si se bucurau de toate drepturile poporului roman" Municipiile aveau mai putine drepturi dec0t coloniile, iar locuitorii lor aveau o situatie juridica intermediara /ntre peregrini !straini# si colonisti" Fiecare colonie sau municipiu era condus de un Consiliu orasenesc din care se alegeau, pe timp de un an, magistratii cu atributii administrative si judecatoresti" Alaturi de orase existau asezari rurale numite canabae !situate pe l0nga castre# sau asezari mai mari !pagus# sau mai mici !vicus#, conduse si ele de un consiliu si de magistrati" Cercetarile ar%eologice atesta existenta a peste 5EE de asezari /n perioada romana, multe dintre ele ridicate pe locul celor vec%i, dacice" Subiectul % ;edactati, .n aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: >vul Mediu, secolul al 24-lea, autonomie, vasalitate, suzeranitate, "politica de cruciada", independenta, principat, domnie" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n >vul Mediu, domnii din :arile ;om0ne se bucurau de privilegiul de a coordona politica externa, uneori dupa consultari cu Sfatul domnesc" 1irectia principala /n politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a :arilor ;om0ne, a statutului lor juridic /n raport cu Marile 'uteri !8ngaria, 3mperiul Atoman, 'olonia#, apararea teritoriului si a %otarelor tarii" .nca de la /ntemeiere, :arile ;om0ne si-au manifestat /n mod desc%is spiritul de cruciada si vointa de a fi un bastion avansat al crestinatatii /n fata 'ortii" 1upa expansiunea vertiginoasa /n 'eninsula &alcanica, turcii au atins, /n ultimul deceniu al secolului al 234-lea, linia 1unarii si au intrat /n contact direct cu :arile ;om0ne" Astfel, s-a desc%is indelungata epoca a confruntarii cu 'oarta"

'rimul domn rom0n care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel &atr0n !*5C7-*+*C#" 3mplic0ndu-se /n lupta antiotomana /l /nvinge pe &aiazid la ;ovine - *5<, si participa la cruciada de la $icopole *5<7" Ga moartea lui Mircea, /n *+*C, ofensiva otomana a fost oprita la 1unare, lupta /mpotriva turcilor devenind un element obisnuit /n >vul Mediu" Ga jumatatea secolului al 24-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de 4lad :epes- domn al :arii ;om0nesti" Acesta refuza plata tributului si dupa ce /nc%eie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Ma%omed al 33-lea obtin0nd o stralucita biruinta /n lupta de l0nga 60rgoviste- *7@*- iunie *+7=" 4ictoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit" .n Moldova medievala, apogeul luptei /mpotriva expansiunii otomane l-a marcat domnia lui stefan cel Mare!*+,--*,E+#" Cea mai stralucita biruinta /mpotriva otomanilor a obtinut-o la 4aslui- *E ianuarie *+-," Gipsit /nsa de ajutorul puterilor crestine se vede nevoit sa accepte suzeranitatea otomana /n *+C- si sa plateasca tribut 'ortii" .n ultima etapa a domniei /si reglementeaza relatiile cu 'olonia" 1upa victoria de la Codrii Cosminului-*+<-- Moldova iese de sub suzeranitatea acesteia" Ga moartea sa, pe = iulie *,E+, stefan cel Mare lasa o tara bogata si prospera, libera si cu un prestigiu recunoscut" 'rima jumatate a secolului al 243-lea a adus, /nsa, modificarea raportului de forte pe continent /n favoarea otomanilor" .n *,+* partea centrala si sudica a 8ngariei devine 'asalac" 6ransilvania, &anatul si 'artium! Crisana si Maramures# sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana" ;elatia de vasalitate a 6ransilvaniei fata de 3mperiul Atoman a functionat p0na la sf0rsitul secolului al 2433-lea" Abligatiile tot mai apasatoare pe care :arile ;om0ne le aveau fata de 'oarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora /n pasal0c l-au determinat pe Mi%ai 4iteazul sa reia lupta antiotomana si sa /nfaptuiasca /n cele din urma unirea celor trei tari rom0ne" C%iar daca fapta sa a fost de scurta durata si a /nt0mpinat opozitia Marilor 'uteri, ideea unirii rom0nilor /ntr-un singur stat a strabatut veacurile istoriei ajung0nd p0na /n *<*C c0nd s-a /mplinit din nou de data aceasta pe calea vointei poporului rom0n" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre institutia monar%iei in ;omania, in perioada *C77-*<+E, avand in vedere: - mentionarea a trei atributii ale monar%ului, cuprinse in legea fundamentala a statului roman adoptata in anul *C77D - precizarea anului in care 'arlamentul decide proclamarea ;egatuluiD - prezentarea a doua evenimente internationale, desfasurate intre anii *C---*<*C, in care au fost implicati si reprezentantii institutiei monar%ice din ;omaniaD mentionarea unei modificari produse in rolul institutiei monar%iei in cadrul statului roman, in anul *<5CD - precizarea unui fapt istoric desfasurat in ;omania, in anii *<5<-*<+E, in care este implicat reprezentantul institutiei monar%ice" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Sistemul politic al ;om0niei moderne a avut la baza Constitutia din *C77, care a creat fundamentul democratic al vietii politice" ;om0nia a intrat /n r0ndul monar%iilor constitutionale, /n cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de ec%ilibru" ;olul principal /l aveau partidele politice, care din *C<, au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare" ;olul monar%iei /n isoria ;om0niei moderne a fost fundamental" 1omnitorul, apoi regele /si exercita atributiile /n limitele actului din *C77, care /i oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive" 1esi sistemul de guvernare era reprezentativ, /n practica politica puterea executiva avea /ntotdeauna un cuv0nt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si revoca ministri" Simbolul monar%iei constitutionale rom0nesti a fost Carol 3 de 9o%enzollern- Sigmaringen" A domnit

aproape jumatate de secol, timp /n care s-au petrecut evenimente istorice majore /n care s-a implicat din plin" Anii *C-C-*CC* au /nsemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteta regala! septembrie *C-C#, proclamarea ;egatului-*+ martie *CC* si /ncoronarea lui Carol ca rege al ;om0niei, /nc%eierea pactului de familie" C%emat pe tronul ;om0niei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international, Carol 3 a desfasurat o intensa activitate /n politica externa" .nca de la /nceputul domniei, principele Carol s-a dedicat obtinerii independentei" ;edesc%iderea problemei orientale /n *C-,-*C-7, o data cu conflictul din &alcani, a creat conditii favorabile pentru /nlaturarea suzeranitatii otomane" ;ascoala antiotiotomana din &osnia si 9ertegovina, apoi din &ulgaria, urmata de izbucnirea ostilitatilor dintre Serbia si Muntenegru de o parte si 6urcia de alta, au creat un cadru prielnic pentru interventia ;usiei, al carei tar, Alexandru al 33-lea, era %otar0t sa recupereze tot ce pierduse tara sa /n urma tratatului de la 'aris!*C,7#" Huvernul rus privea cu /ngrijorare desfasurarea evenimentelor din &alcani" 1esi se declara neutru, el era atras tot mai mult /n conflictul din &alcani" Ga *, ianuarie *C--, ;usia si Austro-8ngaria au semnat o conventie secreta prin care aceasta din urma se angaja sa ram0na neutra /n cazul unui conflict ruso-turc " .n sc%imb, Austro- 8ngaria obtinea dreptul de a ocupa cu trupele sale &osnia si 9ertegovina si de a la anexa" 1upa cum se stie /n conjunctura problemei orientale, ;om0nia detinea o pozitie c%eie, prin asezarea sa geografica" .nc%eierea unei conventii cu ;om0nia era vitala pentru ;usia" Acest fapt se va petrece la + aprilie *C--" .n primul articol al Conventiei se preciza ca toate c%eltuielile privind trecerea armatei ruse cad /n sarcina guvernului imperial" ;usia se obliga sa respecte drepturile politice ale statului rom0n si sa mentina integritatea teritoriala a ;om0niei" Huvernul rom0n punea la dispozitia armatei ruse caile ferate, comunicatiile fluviale, posta, telegraful, resursele materiale ale tarii" .n urma /nc%eierii acestei conventii, guvernul rom0n, prin masurile luate si posibilitatile create armatei ruse, s-a angajat efectiv /n evenimentele din &alcani, ajung0nd /n stare de razboi cu 3mperiul otoman - =< aprilie *C--" Astfel ;om0nia a raspuns cu tunul la provocarile 6urciei, /n timp ce 'arlamentul tarii %otara, la < mai *C--, ruperea oricaror legaturi cu 'oarta si proclamarea independentei de stat" 'articiparea armatei rom0ne la operatiunile militare s-a produs /n urma unei telegrame a marelui duce $icolae, care solicita principelui Carol asistenta militara" 6rupele rom0ne au trecut 1unarea numai dupa ce, /n urma unei /ntrevederi /ntre marele duce $icolae, Alexandru al 33-lea si Carol 3, acestuia din urma i s-a /ncredintat comanda trupelor de la 'levna" Supusa unui lung asediu, 'levna a capitulat /n noiembrie *C--" 1upa caderea 'levnei, armata rom0na a primit misiunea sa neutralizeze cetatile 4idin si &elogradcic" Aperatiunile din jurul 4idinului si mai ales asaltul redutelor de la Smardan constituie una din glorioasele fapte de arme rom0nesti din istoria razboiului de la *C--" Ga scurt timp dupa ce artileria rom0na a /nceput bombardarea 4idinului, au fost initiate negocierile rusoturce, /nc%eiate prin 6ratatul semnat la San-Stefano pe *< februarie *C-C" Acesta recunostea independenta ;om0nieiD totodata 1obrogea era cedata ;usiei, care /si rezerva dreptul de a o sc%imba cu sudul &asarabiei" Marile puteri au reactionat fata de cresterea exagerata a puterii ;usiei si, sub pretextul mentinerii ec%ilibrului european, aceasta este nevoita sa accepte desfasurarea unui nou congres de pace la &erlin !*iunie-* iulie *C-C#" 6ratatul de la &erlin, din * iulie *C-C, mentinea cu privire la ;om0nia -clauzele teritoriale stabilite la San-Stefano " 3ndependenta ;om0niei era recunoscuta cu conditia modificarii Constitutiei /n sensul acordarii de drepturi civile si politice tuturor locuitorilor tarii, indeferent de credinta lor religioasa" Abtinerea independentei a contribuit la cresterea prestigiului international al statului rom0n, a oferit posibilitatea afirmarii /n relatiile internationale de pe pozitia unui stat de sine statator " 'rimul ;azboi Mondial izbucnit /n *<*+ a implicat /n desfasurarea lui resurse uriase si state numeroase" 1upa doi ani de neutralitate ;om0nia, condusa din septembrie *<*+ de Ferdinand 3, semneaza o conventie politica si militara cu Antanta pe + august *<*7" .n urma presiunilor Antantei, ;om0nia a intrat /n razboi, pe *+ august *<*7, /ntr-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o te%nica militara adecvata" Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si ne/ndeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat /nfr0ngerile din anul *<*7" Huvernul, autoritatile, armata si o parte a locuitorilor s-au retras /n Moldova"

;efacuta si dotata cu armament modern, cu moralul ridicat armata rom0na reia razboiul obtin0nd victoriile de la Marasti, Marasesti, Aituz" Succesul obtinut nu a putut fi fructificat" Conjunctura externa nefavorabila determina /nc%eierea ( pacii odioase ) de la &uftea-&ucuresti-=+ aprilie *<*C" Succesele Antantei determina reintrarea armatei rom0ne /n razboi-=C octombrie *<*C" Ga *C noiembrie Ferdinand 3 s-a /ntors la &ucuresti /n fruntea trupelor sale" .ncercarile grele prin care a trecut tara /n timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor rom0ni /n marile batalii din anul *<*- au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale" Cur0nd dupa aceea se nastea ;om0nia Mare" Constitutia din *<=5, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic /n ;om0nia interbelica" 'rincipala problema /n viata politica rom0neasca /n aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism" 3nstitutia monar%ica a fost elementul - c%eie al sistemului politic din ;om0nia interbelic0" 4iata politica s-a desfasurat p0na /n *<5C /n cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal" Sistemul democratic a avut totusi unele carente , fapt ce a declansat deseori crize politice majore" 8na din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al 33-lea instaurarea unui regim autoritar /ncepand cu anul *<5C" Constitutia din februarie *<5C a stat la baza acestui regim" $oua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive !;egelui# /n detrimentul celei legislative !'arlamentul#" Huvernul era numit de ;ege si raspundea doar /n fata lui" 'arlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii" 3zbucnirea celui de- Al 1oilea ;azboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului *<+E" &asarabia, nordul &ucovinei si tinutul 9erta, nord-vestul 6ransilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii" 'ierderile teritoriale din vara anului *<+E au accentuat criza regimului instaurat de Carol al 33-lea" 'e + septembrie Carol al 33-lea /l numeste pe generalul 3on Antonescu prim-ministru iar pe , septembrie /l investeste cu puteri depline" 'e 7 septembrie *<+E Carol al 33-lea abdica si paraseste tara" Asadar /n perioada *C77-*<5C institutia monar%iei a jucat un rol esential /n ;om0nia" .n functie de personalitatea si ambitiile monar%ilor care s-au succedat pe tron, statul rom0n a evoluat consolid0ndu-se sau dimpotriva a fost marcat de evenimente negative ce i-au sc%imbat radical destinul" ;ezolvare 4arianta 5 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. activitatea Romaniei in cadrul intelegerii Balcanice b. constituirea statului national unitar roman c. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist d. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia b -J a -J c -J d Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: "Carol al ll-lea a inaugurat la inceputul anului *<5C, in c%ip fatis, politica sa de autoritate" !"# A parasit sistemul traditional de guvernare prin partide, ce se urmau la carma tarii, si [a numit guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare si nu erau indicate de vreun curent de opinie publica, prin alegeri" A lic%idat vec%ile partide si a infiintat un partid nou, unic si oficial, patronat de el insusi: Frontul ;enasterii $ationale" A inlocuit, in *<5CD Constitutia din *<=5 printr-o alta, care prevedea intarirea puterii executive, concentrate in mainile sale, facand din adunarile legislative niste fictiuni"" !C" 3" Liritescu, ;omania in al 1oilea ;azboi Mondial# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o deci!ie a regelui Carol al ll-lea referitoare la sistemul partidelor politice. ( a lic%idat vec%ile partide si a /nfiintat un partid nou, unic si oficial, patronat de el /nsusi : Frontul ;enasterii $ationale ) . Mentionati, pe ba!a te"tului, o prevedere a Constitutiei din anul 11%2. ( /ntarirea puterii executive ) %. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o caracteristica a guvernelor numite de Carol al ll-lea, incepand cu anul 11%2. (guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare ) '. &reci!ati un principiu inscris in Constitutia din 11 %. separarea puterilor /n stat ). &re!entati o reforma economica adoptata in Romania, in anii 1112-11 1. .n domeniul economic, /n toamna anului *<=E, a fost /nfaptuita unificarea monetara iar /n iulie *<=* reforma financiara" Aceasta stabilea pe /ntreg teritoriul ;om0niei un sistem de impozite /n functie de venituri" Gegea fixa un minim de venit neimpozabil si afecta veniturile ilicite obtinute /n perioada razboiului" 0. &re!entati o lege adoptata in Romania, in plan politico-administrativ, in perioada 11 '-11 2. .n domeniul administrativ cea mai importanta lege adoptata /n vederea unificarii a fost legea administrativa- *+ iunie *<=," Gegea a pus capat provizoratului care domina administratia dupa *<*C si a prevazut norme unitare de organizare a statului rom0n"8nitatile administrativ teritoriale din ;om0nia erau : judetele!conduse de prefecti#, plasile!conduse de pretori#, comunele urbane si rurale !conduse de primari# si satele conduse si ele de asemenea de primari" Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: >tnogeneza romaneasca, secolul 3 ."9r, daci, civilizatie, Antic%itate, romani, stat, razboi, romanizare" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n Antic%itate, /ncep0nd cu secolul al 4333-lea /"9r" la nord si la sud de 1unare traia numeroasa populatie a tracilor, mentionata pentru prima data /n izvoarele istorice de poemele %omerice" 1in acest neam numeros se vor desprinde geto-dacii, ramura nordica a tracilor" Heto-dacii sunt fauritorii civilizatiei fierului la nord de 1unare" >tnonimul de geti este folosit pentru prima data de autorii greci : Sofocle, 9erodot" >tnonimul de daci apare /n opera lui Cezar - Comentarii de bello Hallico" 8nitatea etno-lingvistica a geto-dacilor este confirmata de Strabon" 3ndividualiatea geto-dacilor /n cadrul populatiei tracice de la $ de &alcani este raportata la cultura &asarabi din epoca bronzului si 9allstatt-ul timpuriu" Heto-dacilor le este atribuit cel mai important complex ar%eologic din 9allsttt-ul t0rziu : &0rsesti-Ferigele" Civilizatia geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare /n secolele 3" /"9r"- 3 d"9r", perioada denumita si clasica" 1escoperirile ar%eologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora" 'e plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica" >i se organizeaza /n uniuni de triburi conduse de ( basilei )" Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de &urebista !C=-++ /"9r"#" Statul lui &urebista era o monar%ie militara" Acesta se dovedeste efemer deoarece dupa moartea conducatorului se destrama /n patru apoi cinci formatiuni politice" 'e fondul agravarii pericolului roman se afirma 1ecebal !C--*E7 d" 9r"#, care reface unitatea statului dac stabilind capitala la Sarmizegetusa" $oul stat este mai puternic si mai bine organizat" 1omnia lui 1ecebal reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor" .n urma celor doua razboaie purtate de 6raian /mpotriva lui 1ecebal !*E*-*E= D *E,-*E7#, 1acia este cucerita si transformata /n provincie romana" Gegaturile cu civilizatia romana, /ncepute la jumatatea secolului 33 /"9r" se intensifica prin

actiunea de romanizare oficiala, puternica si ireversibila a spatiului de la nord de 1unare" Sinteza dintre daci si romani a stat la baza formarii poporului rom0n, proces istoric complex, /ncadrat /n aparitia popoarelor romanice europene" A doua etapa a etnogenezei rom0nesti a reprezentat-o asimilarea elementului migrator, slav" 3nfluenta slava nu a modificat caracterul fundamental romanic al limbii rom0ne ci doar a /mbogatit-o" Slavii au adus /n vocabularul limbii rom0ne termeni referitori la institutii, viata religioasa, %idronime, toponime, forme de %abitat, viata economica" ;ezultatul celor doua sinteze a fost formarea poporului rom0n, proces /nc%eiat /n linii mari la sf0rsitul secolului al 4333-lea" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre :ara ;omaneasca in secolele al 234lea - al 243-lea, avand in vedere: - mentionarea unui factor intern si a unui factor extern care au favorizat intemeierea :arii ;omanestiD - prezentarea unei actiuni politico-militare la care a participat &asarab, in anul *55ED - prezentarea institutiei politice centrale a :arii ;omanesti si numirea a doi reprezentanti ai acesteia, in secolul al 24-leaD - mentionarea unei actiuni politico-diplomatice si a unei actiuni militare intreprinse de :ara ;omaneasca, in secolul al 243-lea" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Formarea statelor medievale rom0nesti este rezultatul evolutiei societatii rom0nesti din primele secole ale mileniului 3" Ga baza alcatuiri primelor structuri politice rom0nesti au stat obstile teritoriale" Acestea se vor grupa /n uniuni de obsti denumite de $" 3orga ( romanii populare )" >le vor constitui nucleul viitoarelor formatiuni politice mentionate /n izvoarele externe si interne sub numele de ( tari rom0nesti )" .n general, obstile sunt dependente de un centru de putere strain direct sau indirect prin intermediul unei capetenii militare, voievod sau duce" .ntemeierea statelor medievale rom0nesti a fost favorizata de factori interni si externi" 'e plan intern, cresterea demografica substantiala, viata economica prospera si accentuarea diferentierii sociale, au contribuit la acest proces" Conjunctura externa favorabila a fost situatia creata dupa marea invazie a cumanilor si tatarilor din *=+*-*=+=" Aparitia unui nou centru de putere, 9anatul 9oardei de Aur a stopat expansiunea 8ngariei la sud si est de Carpati" Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din 8ngaria au /nlesnit evolutia catre o structura politica statala /n acest spatiu" Formarea statelor medievale rom0nesti s-a realizat /n doua mari etape: unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale" 3zvoarele istorice mentioneaza ca /ntemeietor al :arii ;om0nesti pe &asarab 3" Acesta unifica formatiunile politice de la sud de Carpati" .n *5=+ un document mag%iar /l mentioneaza pe &asarab ca vasal al regelui 8ngariei pentru &anatul de Severin - ( voievodul nostru transalpin )" ;egele 8ngariei recunoaste unitatea statului condus de acesta" $emultumiti de conditiile acordului, nobilii mag%iari /l conving pe rege sa suprime statul lui &asarab" >ste organizata campania din toamna anului *55E" &atalia se da la 'osada si este consemnata /n Cronica pictata de la 4iena" 4ictoria obtinuta de &asarab semnifica obtinerea independentei :arii ;om0nesti fata de 8ngaria" 8rmasii lui &asarab au consolidat statul nou constituit cre0nd institutiile interne" 3nstitutia centrala, domnia, avea caracter electiv - ereditar" 1omnul era ales de marea boierime din r0ndul familiei domnitoare, cea a &asarabilor" 1omnia a aparut /n mediul rom0nesc si s-a justificat prin originea sa divina" 6itulatura domnului reflecta puterea acestuia, /ntreaga autoritate de care se bucura" 1omnul si-a asumat

titlul de mare voievod !comandant suprem al armatei#, care exprima functia primordiala, militara a conducatorului dar si /nt0ietatea sa /n raport cu ceilalti voievozi" Ariginea divina a puterii domnesti se reflecta /n introducerea particulei 3o dar si a titlului de domn !stap0n#" 6ot /n acest spirit seful statului era uns si /ncoronat de mitropolit" Formula singur stap0nitor sau ( autocrator ) reprezinta o afirmare de suveranitate externa dar si interna" Atributiile domniei vizeaza toate domeniile importante : de politica interna si externa, militare!comandant suprem al armatei#, administrative!conduce /ntreaga administratie#, funciare! este stap0nul /ntregii tari#, are drept de a bate moneda, instituie sistemul de impozite si este instanta suprema de judecata" .nca de la constituire domnii :arii ;om0nesti si-au manifestat atributiile de politica interna si externa /n sensul pastrarii autoritatii lor dar si a neat0rnarii tarii pe care o conduceau" .n secolul al 24-lea aceasta institutie a avut reprezentanti de seama prin domniile lui Mircea cel &atr0n !*5C7-*+*C# si 4lad :epes!*++C D *+,7-*+7= D *+-7#" Mircea cel &atr0n a fost cel dint0i domn rom0n care a promovat o politica de cruciada" G-a /nvins pe &aiazid la ;ovine si a participat la Cruciada de la $icopole" 'erioada de apogeu a domniei lui Mircea a /nceput dupa *+EE" Ga /nceputul secolului al 24-lea el va relua politica ( blocului rom0nesc ) profit0nd de starea de criza a 3mperiului Atoman dupa *+E=" 4a re/nnoi aliantele cu puterile crestine : 'olonia si 8ngaria si se va implica /n luptele pentru putere din 3mperiul Atoman" Ga jumatatea secolului al 24-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de 4lad :epes- domn al :arii ;om0nesti" Acesta refuza plata tributului si dupa ce /nc%eie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Ma%omed al 33-lea obtin0nd o stralucita biruinta /n lupta de l0nga 60rgoviste- *7@*- iunie *+7=" 4ictoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit" Abligatiile tot mai apasatoare pe care :ara ;om0neasca le avea fata de 'oarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acesteia /n pasalac l-au determinat pe Mi%ai 4iteazul sa reia lupta antiotomana si sa /nfaptuiasca /n cele din urma unirea celor trei tari rom0ne" 1in proprie initiativa el va adera la Giga Sf0nta , alianta antiotomana constituita la initiativa 'apei" .n iarna anului *,<+-*,<, Mi%ai initiaza rascoala antiotomana la &ucuresti, ucig0nd creditorii levantini si mica ostire otomana din capitala" 'e =E mai *,<, Mi%ai 4iteazul /nc%eie la Alba-3ulia, un tratat cu Sigismund &at%orM, principele 6ransilvaniei" 'rin acesta Mi%ai devine membru /n alianta antiotomana si loctiitorul lui Sigismund" 'uterea reala revine /nsa sfatului domnesc" .n august *,<,, Mi%ai obtine o stralucita victorie la Calugareni iar /n octombrie *,<, reuseste cu sprijinul lui Sigismun sa-i alunge pe otomani dincolo de 1unare" 'rin campaniile din *,<<-*7EE :arile ;om0ne si 6ransilvania sunt reunite /ntr-un sistem politic coordonat de Mi%ai 4iteazul" 'rima unire politica a rom0nilor desi de scurta durata a ramas ulterior un simbol /n constiinta nationala" Asadar de-a lungul secolelor 234-243, :ara ;om0neasca a fost condusa de domni care prin fapta si personalitatea lor si-au pus amprenta pe evolutia statului pe care l-au condus dar si pe situatia politica a partii de rasarit a continentului european" .n secolele urmatoare dominatia otomana se va accentua iar mijloacele militare, folosite cu precadere de domnii rom0ni pentru pastrarea independentei, vor fi /nlocuite de mijloacele diplomatice" ;ezolvare 4arianta + 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania b. inlaturarea regimului comunist din Romania c. cucerirea independentei de stat a Romaniei d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri

c -J d -J a -J b Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: "33" 8nirea tarilor romane si moldave intr-un singur stat si sub un singur guvern" !"# 34" Huvern constitutional reprezentativ si, dupa datinile cele vec%i ale tarei, o singura Adunare Absteasca" intr-adevar, cum ar putea fi [garantata puterea legilor daca voia si puterea guvernului nu va fi marginita si raspunzatoare inaintea unei Adunari Abstesti care sa faca si sa imbunatateasca legile tariiN Aceasta Adunare !"# va infatisa si sprijini !"# interesele obstesti, [fiind compusa din persoane strans legate cu interesele cele mari ale tarei"" !'roiectul Comitetului Central al 8nirii din &ucuresti, 5E martie *C,-# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o atributie a ,dunarii $bstesti. ( sa faca si sa /mbunatateasca legile tarii) . Mentionati, pe ba!a te"tului, caracteristica membrilor ,dunarii $bstesti. ( compusa din persoane str0ns legate cu interesele cele mari ale tarei ) %. Mentionati, pe ba!a te"tului, o caracteristica a guvernului in statul care urma sa fie creat prin 3unirea tarilor romane si moldave3. ( guvern constitutional reprezentativ ) '. +umiti o institutie care detinea puterea 4udecatoreasca in &rincipatele 5nite ale Moldovei si 6arii Romanesti. 3nalta Curte de Oustitie si Casatie ). &re!entati actiunea prin care s-a reali!at unirea 3tarilor romane si moldave intr-un singur stat3, in anul 12)1. .n anul *C,7, /n cadrul Congresului de pace de la 'aris, problema rom0neasca!dorinta de unire# a devenit o problema europeana" Marile 'uteri au decis ca /n privinta unirii rom0nii sa fie consultati prin intermediul unor Adunari Ad-%oc" Acestea au exprimat dorinta de unire a rom0nilor";ezolutiile acestor adunari au fost prezentate conferintei Marilor 'uteri, organizata la 'aris" .n *C,C s-a semnat Conventia de la 'aris" Conform acesteia se constituiau 'rincipatele 8nite ale Moldovei si :arii ;om0nesti sub suzeranitate otomana si sub garantia colectiva a Marilor 'uteri" 'rincipatele urmau a fi conduse de doi domni, doua guverne si doua Adunari" Se constituiau doua institutii comune : Comisia Centrala de la Focsani si .nalta Curte de Oustitie si Casatie" Conventia prevedea separarea puterilor /n stat, drepturi si libertati cetatenesti" 1omnul urma sa fie ales pe viata prin vot censitar" .n acest sens s-au constituit comisii provizorii compuse din trei caimacami, care supraveg%eau si pregateau alegerile pentru Adunarile >lective" Adunarea din Moldova, cu o majoritate unionista, a ales /n final drept candidat unic pe Alexandru 3oan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare" Alegerea s-a produs pe , ianuarie *C,<" Adunarea >lectiva munteana era dominata de fortele conservatoare" .n aceste /mprejurari liberalii au facut apel la presiunea maselor pentru a contracara aceasta majoritate" Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, accept0nd candidatura lui Cuza, care /n =+ ianuarie *C,< a fost ales domn /n unanimitate si /n :ara ;om0neasca" Acest act politic, dubla alegere a inaugurat politica faptului /mplinit" 0. &re!entati o reforma adoptata in &rincipatele 5nite ale Moldovei si 6arii Romanesti, in perioada 120 -1200. Ga *+ august *C7+, domnitorul Alexandru 3oan Cuza a sanctionat legea agrara" Aceasta prevedea emanciparea taranilor clacasi prin despagubire platita /n *, ani" :aranii erau /mproprietariti /n functie de numarul de vite" Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina" 'am0ntul nu putea fi /nstrainat sau ipotecat timp de 5E de ani" 'rin aceasta reforma au primit pam0nt aproximativ +7E EEE familii de tarani" 'roprietatea taraneasca a ajuns la aproximativ 5EP din suprafata

arabila si pasuni" >xistau /nsa si numeroase limite : /ntinderea mica a lotului si ne/mproprietarirea unui numar destul de mare de tarani" Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: 'erioada interbelica, secolul al 22-lea, stat, monar%ie autoritara, proces electoral, regim politic, structuri sociale, egalitate confesionala, democratizare" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n anul *<*C, prin vointa natiunii rom0ne s-a /nfaptuit ;om0nia Mare" $oul stat se deosebea de cel existent /nainte de razboi" Suprafata tarii crescuse iar din punct de vedere demografic alaturi de rom0ni, /n continuare majoritari, exista si un procent destul de important de alte nationalitati" ;eformele adoptate /n primul deceniu dupa unire, au sc%imbat sensibil structurile sociale si politice" Ca o consecinta a reformelor, creste rolul economic si politic al burg%eziei dar si importanta taranimii si a muncitorilor industriali" 1in punct de vedere institutional, ( noua ) ;om0nie era foarte diferita de cea vec%e" 4iata politica se dinamizeaza" 1ispare 'artidul Conservator iar 'artidul Giberal /si consolideaza pozitiile" Se constituie noi formatiuni politice" 'rincipalul partid de opozitie va fi 'artidul $ational :aranesc format /n *<=7" 'rincipala problema a vietii politice rom0nesti /n perioada interbelica a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism" Constitutia din *<=5 aduce o reala democratizare a vietii politice" .mpreuna cu reformele ce au completat-o aceasta asigura egalitatea confesionala, politica si sociala a cetatenilor rom0ni" 'rocesul electoral era c%eia mentinerii unui regim politic democratic" Functionarea mecanismului democratic /n perioada interbelica a fost destul de complexa si dificila" 4otul universal oferea, teoretic, posibilitatea desfasurarii unui experiment politic democratic, bazat pe viata parlamentara si pluripartitism" .n general, partidele si populatia au sustinut acest experiment, dar /n anii Q5E mai multi factori i-au grabit criza" Criza economica din anii *<=<-*<55 si ambitiile politice personale ale regelui Carol al 33-lea duc la alterarea regimului politic democratic" 'olitica dusa de acesta /n perioada *<5E-*<5- i-a oferit posibilitatea sa-si realizeze obiectivul politic propus - preluarea efectiva a puterii si instaurarea monar%iei autoritare" 4iata politica rom0neasca din prima jumatate a secolului al 22-lea s-a /nscris perfect /n evolutia politica a continentului european trec0nd de la democratie la regim autoritar" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre etnogeneza romaneasca, avand in vedere: - precizarea a doua caracteristici ale civilizatiei daco-getilorD - mentionarea unei actiuni politico-militare intreprinse in spatiul daco-get" in secolul 3 ."9r"D - mentionarea a doua actiuni politico-militare sau diplomatice desfasurate in nordul 1unarii, in secolele 3 - 33 d"9r"D - prezentarea a doua caracteristici ale civilizatiei romane in 1aciaD - mentionarea unui fapt istoric desfasurat in secolele al 34-lea - al 4lll-lea care a contribuit la etnogeneza romaneasca" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Aparitia poporului rom0n /n spatiul romanitatii orientale debuteaza /n momentul /n care geto-dacii fauresc la nord de 1unare o civilizatie si o istorie originala" Heto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor" >i sunt fauritorii civilizatiei fierului /n spatiul carpato-

dunarean" Gocuitorii acestui spatiu sunt mentionati /n izvoarele grecesti cu etnonimul de geti iar /n cele latine cu cel de daci" Strabon mentioneaza unitatea etno-lingvistica a acestora" 3ndividualizarea geto-dacilor /n cadrul populatiei tracice de la $ de &alcani este raportata la cultura &asarabi, dat0nd din epoca bronzului si 9allstatt-ul timpuriu" Heto-dacilor le este atribuit cel mai important complex ar%eologic din 9allstatt-ul tarziu : &0rsesti -Ferigele" 'e plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica" >i se organizeaza /n uniuni de triburi conduse de ( basilei )" ;eligia geto-dacilor se afla la baza unitatii spirituale a acestora" Caracteristica dominanta a vietii spirituale este politeismul" >ste de remarcat si existenta sanctuarelor" Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de &urebista !C=-++ /"9r"#" .n /mprejurari externe favorabile, pe cale militara sau diplomatica, &urebista pune bazele unui stat cu granitele extinse dincolo de 1unare, o monar%ie militara cu un caracter efemer /nsa" Asadar dupa moartea conducatorului statul se destrama /n patru apoi /n cinci formatiuni politice" Cea mai importanta formatiune se afla /n zona muntilor sureanu, unde exista o continuitate a conducerii confirmata de izvoarele narative si epigrafice" 'e fondul agravarii pericolului roman se afirma 1ecebal !C-- *E7 d" 9r"#" Acesta reface unitatea statului dac si stabileste capitala la Sarmizegetusa" $oul stat este mai puternic si mai bine organizat" 1omnia lui 1ecebal reprezinta perioada de ( apogeu ) a civilizatiei geto-dacilor" .n urma celor doua razboaie purtate de 6raian /mpotriva lui 1ecebal !*E*- *E= D *E,-*E7# 1acia este cucerita si transformata /n provincie romana" .ncepe romanizarea oficiala la nord de 1unare" 'rin acest proces civilizatia romana a patruns /n toate compartimentele vietii provinciei 1acia" Componenta esentiala a romanizarii a fost cea lingvistica" Astfel auto%tonii au /nvatat limba latina si au ( uitat ) treptat propriul idiom" 'rocesul de romanizare s-a realizat prin mai multi factori" 1intre acestia actiune permanenta si caracter oficial au avut administratia si armata" .n anul *E7 d" 9r" 1acia devine provincie romana de rang consular !imperial#" Capitala 1aciei romane se afla la 8lpia 6raiana Augusta 1acica Sarmizegetusa" 'rovincia era condusa de un guvernator de rang consular" Armata romana era organizata /n legiuni si trupe auxiliare" .n 1acia au fost aduse trupe numeroase stationate /n castre" Gegaturile dintre soldatii romani si auto%toni au fost esentiale pentru procesul de romanizare" 4eteranii se bucurau de respect prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine" >i erau latinofoni" 3esiti din armata ei primeau bani si ocupau diverse functii" Cei din trupele auxiliare primeau cetatenie romana, pam0nt /n proprietate, dreptul de a se casatori /n provincia respectiva" Colonizarea masiva cu populatie latinofona adusa din toata lumea romana a avut o contributie semnificativa /n procesul de romanizare" 8rbanismul a reprezentat o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse /n sistemul administrativ al ;omei" .n 1acia civilizatia orasului /ncepe datorita cuceritorilor" 1upa retragerea armatei si a administratiei romane din provincia 1acia, la nordul 1unarii ram0ne o numeroasa populatie romanizata, latinofona" ;asp0ndirea crestinismului /n limba latina sustine aceasta afirmatie" Asadar la baza formarii poporului rom0n a stat sinteza dintre daci si romani" ;om0nii s-au format pe un teritoriu vast care se /ntindea la nordul si la sudul 1unarii, /ngloband fostele provincii romane 1acia si Moesia" .n perioada marilor migratii acestei populatii din spatiul daco-moesic i se adauga populatii germanice !sec 333# si slave !sec43#" A doua sinteza se produce la nordul si la sudul 1unarii, /n decursul mai multor secole /ntre populatia daco-romana si noii veniti" .n 7E= slavii trec masiv /n 3mperiul ;oman de ;asarit unde se stabilesc" Anul 7E= este o data importanta /n evolutia romanitatii rasaritene si are drept consecinta separarea latinitatii din 'eninsula &alcanica de cea nord-dunareana" Ga sud de 1unare majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi" Ga nord de 1unare populatia romanica, mai numeroasa, asimileaza elementele slave ramase" Concluzion0nd putem spune ca la formarea limbii rom0ne au concurat trei elemente : substratul dacomoesic, stratul latin si adstratul slav" Gimba rom0na a evoluat latina populara !latina vulgaris# vorbita /n

1acia dar si la sud de 1unare" 3nitial ea a integrat elemente ale limbii dacilor - cca *7E cuvinte referitoare la cadru natural si la vec%ile ocupatii" 8lterior influenta slava determina modificari fonetice si de vocabular" Caracterul fundamental romanic al limbii rom0ne se pastreaza /nsa" Acesta este demonstrat de fondul principal de cuvinte -latin 7EP si de structura gramaticala -latina" >tnogeneza rom0neasca se /nc%eie /n linii mari la sf0rsitul secolului 4333" Acest proces a avut ca rezultat constituirea unui popor cu radacini romanice dar cu o istorie si o civilizatie originala str0ns legata de partea rasariteana a 3mperiului roman si puternic influentata de modelul bizantin" Supravietuind /ncercarilor de stap0nire poporul rom0n si-a pastrat individualitatea de-a lungul istoriei, ajung0nd la ora actuala, singurul reprezentant al ramurei rasaritene a latinitatii" ;ezolvare 4arianta , 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monar-iei autoritare in Romania b. domnia lui ,le"andru loan Cu!a in statul national roman c. cucerirea independentei de stat a Romaniei d. unificarea administrativa infaptuita in Romania ca urmare a Marii 5niri b -J c -J d -J a Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: "'oliticienii romani considerau Franta si, intr-o masura mai mica, Marea &ritanie" drept principalii garanti ai acordurilor de pace si se bazau pe ele pentru a contracara amenintarile la adresa statu-Ruo-ului teritorial din >uropa de >st, impotriva !"# Hermaniei si statelor revizioniste mai mici, 8ngaria si &ulgaria" Huvernele romanesti au urmarit sa pastreze !"# securitatea colectiva si pentru aceasta au sprijinit eforturile de a transforma Giga $atiunilor [Societatea $atiunilor in aparator de nadejde al pacii si stabilitatii in >uropa si au promovat aliante regionale cum au fost Mica intelegere si intelegerea &alcanica, pentru a descuraja revizionismul din >uropa de >st"" !Leit% 9itc%ins, 3storia ;omaniei# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. Mentionati, pe ba!a te"tului, doua actiuni desfasurate de Romania pe plan international. ( au sprijinit eforturile de a transforma Giga $atiunilor[Societatea $atiunilor /n aparator de nadejde al pacii si stabilitatii /n >uropa si au promovat aliante regionale cum au fost Mica .ntelegere si .ntelegerea &alcanica ) . &reci!ati, pe ba!a te"tului, un obiectiv al politicii e"terne romanesti, in perioada interbelica. "Huvernele rom0nesti au urmarit sa pastreze!""# securitatea colectiva" %. &reci!ati un conflict international la care participa Romania, intre anii 1110-1112. 'rimul ;azboi Mondial '. &re!entati un tratat international semnat in anii 1111-11 7 referitor la Romania. Ga sf0rsitul 'rimului ;azboi Mondial, %arta politica a >uropei a suferit modificari /nsemnate" Ga Conferinta de 'ace de la 'aris !*<*<-*<=E#, ;om0nia a cautat sa obtina recunoasterea internationala a noilor sale granite, rezultate /n urma unirii" Sub conducerea lui 3"3" C" &ratianu diplomatia rom0na a luptat din rasputeri /n cadrul Conferintei de pace de la 'aris pentru a respinge interventia marilor puteri /n afacerile ;om0niei" Acestea conditionau recunoasterea unirii de semnarea unui tratat separat privind statutul minoritatilor /n ;om0nia" 'rin tratatele de pace de la 'aris s-a recunoscut /n plan international

unirea 6ransilvaniei si a &ucovinei cu ;om0nia" Frontiera rom0no-bulgara ram0nea cea prevazuta /n *<*5" Ga =C octombrie *<=E, prin 6ratatul de la 'aris, Franta, Marea &ritanie, 3talia si Oaponia au recunoscut unirea &asarabiei cu ;om0nia" .n *<55 s-au adaugat si S8A" ). &re!entati un fapt istoric, desfasurat in anul 11'7, care a agravat relatiile romanosovietice. .n vara anului *<+E ;om0nia a suferit grave pierderi teritoriale fiind astfel pusa /n fata optiunii de a pieri sau de a ceda teritorii" Ga =7 iunie 4iaceslav Molotov, ministru de externe sovietic, l-a convocat la Lremlin pe diplomatul rom0n H%eorg%e 1avidescu si i-a cerut /n mod ultimativ predarea &asarabiei si a nordului &ucovinei" .ncercarea guvernului rom0n de a negocia a esuat" 8n nou ultimatum sovietic, dat /n noaptea de =-@=C iunie *<+E, a anuntat intentia trupelor sovietice de a intra /n &asarabia a doua zi" ;om0nia era silita sa evacueze teritoriul /n termen de + zile" .n aceste conditii, Consiliul de Coroana de la &ucuresti a decis sa cedeze /n speranta salvarii statului rom0n" Mentionam ca toate statele europene consultate au /ndemnat la retinere si c%iar la acceptarea cererilor sovietice Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Sfarsitul secolului al 22-lea, perioada postbelica, cenzura, rezistenta anticomunista, represiune politica, deportare, stat de drept, 'arlament, pluralism politic" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n estul si centrul >uropei, perioada postbelica a fost marcata de instaurarea regimurilor comuniste dupa modelul sovietic" Acestea vor supravietui p0na catre sf0rsitul secolului al 22-lea mai exact p0na /n anul *<C<, an /n care /n aceasta parte a >uropei se va ivi speranta eliberarii de comunism, speranta libertatii" ;om0nia se /ncadreaza si ea /n acest tipar" 1upa *<+, sub presiunea trupelor sovietice comunistii vor prelua treptat puterea" Control0nd guvernul, falsific0nd alegerile si silind pe regele Mi%ai sa abdice, comunistii vor acapara definitiv puterea politica" 8n instrument important /n mentinerea acestui regim a fost cenzura practicata la toate nivelurile" $u trebuie omisa nici activitatea 1irectiei Henerale a Securitatii 'oporului, viitoarea Securitate, institutie ce a practicat represiunea politica" 3nstaurarea acestui sistem politic totalitar a /nt0mpinat o puternica opozitie" ;ezistenta anticomunista din ;om0nia a fost expresia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national" 'articipantii au provenit din toate segmentele sociale: militari si tarani, functionari si studenti, preoti, femei, elevi si muncitori" 'artizanii anticomunisti si-au facut aparitia /n primavara lui *<++, /n momentul /n care trupele sovietice patrundeau /n &ucovina si /n nordul Moldovei" 1upa =5 august *<++ s-a extins miscarea de partizani" Centre de rezistenta existau /n Muntii Apuseni, Muntii Fagaras, &anat, Horj, 4rancea, padurile 1obrogei" 'rintre grupurile de rezistenta amintim: "1ivizia Sumanele $egre", "9aiducii Muscelului"- "" unul din cele mai active, "9aiducii lui Avram 3ancu"" Activitatea acestora a fost lic%idata p0na /n *<,<" A puternica opozitie a venit si din partea taranilor /n timpul campaniei de colectivizare silita" ;ascoalele taranesti au fost /nabusite cu brutalitate, guvernul comunist efectu0nd arestari si deportari /n &aragan sau Moldova" .n vremea regimului Ceausescu teroarea directa a fost /nlocuita cu teroarea difuza" $u au lipsit /nsa nici acum miscarile de protest: greva minerilor din 4alea Oiului, revolta muncitorilor brasoveni, scrisoarea celor sase" $imic din ceea ce este rau nu tine vesnic, astfel ca /n anul *<C< regimul comunist se va prabusi" Ceausescu va fi condamnat si executat iar monopolul politic al 'artidului Comunist va fi /nlaturat" Se va instaura statul de drept bazat pe : regim democratic, suprematia legii, pluralism politic" ;egimul democratic se bazeaza pe existenta a trei puteri /n stat- puterea legislativa !'arlamentul#, puterea executiva !Huvernul# si puterea judecatoreasca" Fiecare dintre ele are prerogative proprii" &aza juridica a noului regim instaurat dupa *<C< este Constitutia din *<<* adoptata de parlament si supusa spre aprobare unui referendum" Asadar /n secolul al 22-lea ;om0nia a trecut prin evenimente ce au influentat /n mod decisiv tipul de

regim politic " 6rec0nd de la democratie la autoritarism, apoi la dictatura si totalitarism, ;om0nia va reusi /n cele din urma sa revina la acel tip de sistem politic bazat pe separarea puterilor /n stat si pe respectarea drepturilor omului, adica la democratie" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre evolutia 6ransilvaniei in secolele al 32-lea - al 243-lea, avand in vedere: - mentionarea a trei formatiuni politice prestatale existente in 6ransilvania in secolele al 32-lea al 2l-leaD - mentionarea unei forme de organizare politica a 6ransilvaniei, in secolele al 2ll-lea - al 24-leaD - prezentarea unui fapt istoric referitor la contributia romanilor din 6ransilvania la intemeierea :arii ;omanesti si@ sau a MoldoveiD - prezentarea unei actiuni politico-militare cu caracter antiotoman la care a participat 6ransilvania in secolul al 24-leaD - precizarea unei modificari intervenite in statutul politico-juridic al 6ransilvaniei, in secolul al 243-lea" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Cresterea demografica, viata economica prospera, accentuarea procesului de diferentiere sociala dar si contextul extern favorabil au favorizat /ntemeierea statelor medievale rom0nesti"8niunile de obsti au stat la baza aparitiei formatiunilor politice prestatale" .n 6ransilvania Gesta Hungarorum- cel mai important izvor istoric- mentioneaza voievodatele conduse de Hlad, Helu si Menumorut" 1ucatul lui Helu- "un anumit rom0n"- era situat /n S-4 6ransilvaniei si avea centrul la 1ab0ca" Formatiunea condusa de Menumorut era situata /n Crisana si avea centrul la &i%area iar cea condusa de Hlad se afla /n &anat si avea centrul la Cuvin" AnonMmus relateaza despre interesul manifestat de ducele Arpad fata de aceste teritorii extrem de bogate" .n urma confruntarilor militare cu mag%iarii, formatiunile existente /n secolele 32-2 sunt ani%ilate" 4oievodatul lui Helu este cucerit de 6u%utum, care preia conducerea tarii pentru sine si urmasii sai" Ga /nceputul secolului al 23lea un urmas al lui 6u%utum-ducele HMula sau HMlas- intra /n conflict cu stefan cel Sf0nt, regele 8ngariei" 3nformatia este oferita de Gegenda Sf0ntului Herard" 3zvorul mentioneaza formatiunea din 6ransilvania ca o "tara /ntinsa si prospera", surprinz0nd astfel procesul de evolutie catre o structura politica statala" Aceasta evolutie va fi /ntrerupta de cucerirea mag%iara" >tapa cuceririi efective si sistematice a 6ransilvaniei de catre mag%iari are loc dupa *E,E si dureaza p0na la /nceputul secolului al 2333-lea" Mijloacele folosite de mag%iari au fost complexe: militare, politice,administrative, religioase, etnice" 1in punct de vedere politic mag%iarii au /ncercat sa /nlocuiasca forma de organizare specific rom0neasca- voievodatul- cu o forma specifica feudalismului apusean- principatul" .ncercarea a esuat-/n **-7 documentele /l mentioneaza pe Geustac%iu voievod" 4oievodatul se va mentine p0na /n secolul al 243-lea" 'e l0nga faptul ca si-au constituit propriile formatiuni politice prestatale, rom0nii din 6ransilvania au contribuit la /ntemeierea :arii ;om0nesti si a Moldovei" .n cazul :arii ;om0nesti traditia istorica atribuie aceasta actiune voievodului din Fagaras, ;adu $egru 4oda, care a descalecat la Campulung /n *=<*, /n contextul /n care regalitatea mag%iara /ncerca sa-si impuna autoritatea /n 6ransilvania si la sud de Carpati" Aici el pune bazele unei comunitati catolice formata din rom0ni, sasi si unguri" 'rosperitatea acestei comunitati este explicata prin situarea ei pe drumul comercial ce lega 6ransilvania de 1unarea de jos si Marea $eagra" 6eoria descalecatului nu este sustinuta /nsa de izvoare" ;evenind la situatia din 6ransilvania putem spune ca "ocuparea tarii" de catre mag%iari aduce sc%imbari pe toate planurile" ;om0nii, desi majoritari vor fi treptat exclusi de la viata politica" 1eposedati de proprietatile funciare, retrasi spre zonele marginase ale 6ransilvaniei, /n traditionalele " tari", rom0nii /si pastreaza unele institutii anterioare" C0t timp s-a aflat sub dominatia mag%iara 6ransilvania a fost condusa de un voievod desemnat de regele 8ngariei" Acesta avea atributii administrative, judiciare si militare" 1esi dominatia mag%iara era

puternica au existat cazuri /n care, profit0nd de o conjunctura favorabila, anumiti voievozi au avut atribute de suveranitate- cazul lui ;oland &ors si Gadislau Lan" .n secolul al 24-lea un reprezentant stralucit al acestei institutii- voievodatul- a fost 3ancu de 9unedoara" 4oievod al 6ransilvaniei /ncep0nd cu anul *++*, acesta promoveaza o politica de cruciada si sustine constituirea unui front comun antiotoman al tarilor rom0ne" 'articipa la "Campania cea lunga"!sept-dec *++5#, la cruciada de la 4arna-*+++" .n *+,5 /ncepe o noua etapa a expansiunii otomane dupa cucerirea Constantinopolului" 3mperiul Atoman denunza armistitiul /nc%eiat cu statele crestine /n *+,* si asediaza &elgradul considerat o veritabila "c%eie" a 8ngariei" 3ancu a organizat si a condus apararea &elgradului, obtin0nd o victorie categorica /n iulie *+,7" 'apa Calixt al 333-lea considera ca victoria obtinuta de 3ancu de 9unedoara a fost "evenimentul cel mai fericit al vietii sale"" Secolul al 243-lea este /ncadrat /n perioada de apogeu a 3mperiului Atoman- marcata de domnia lui Soliman Magnificul" Acum este cucerit &elgradul, o parte a 8ngariei e organizata ca pasal0c cu capitala la &uda iar 6ransilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana- /ncepand cu anul *,+*" Concluzion0nd, putem spune ca pe tot parcursul >vului Mediu, 6ransilvania si-a mentinut individualitatea reusind sa contracareze eforturile de /ncorporare desfasurate de 8ngaria si pastr0ndu-si autonomia /n timpul /n care s-a aflat sub suzeranitate otomana" ;ezolvare 4arianta ** 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. domnia lui Mi-ai Vitea!ul in 6ara Romaneasca b. represiunea politica in Romania comunista c. activitatea desfasurata de Romania la Societatea +atiunilor d. domnia lui ,le"andru cel Bun in Moldova dacb Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: ";eforma rurala din *C7+ a avut importante consecinte pe plan social si economic, dand taranimii o motivatie cetateneasca si nationala si favorizand dezvoltarea economica moderna" 'amantul distribuit taranimii !"# nu a fost indestulator, iar cei improprietariti nu aveau sa fie ajutati sa se transforme in fermieri moderni" 'uternicele rascoale care au avut loc in urmatoarea jumatate de veac aveau sa dezvaluie caracterul incomplet al reformei din *C7+" !"# in vara anului *C7+, [legea rurala a fost intampinata cu satisfactie de tarani, mai ales datorita prevederilor relative la abolirea clacii"" 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o prevedere a legii rurale. "abolirea clacii" . &reci!ati, pe ba!a te"tului, o consecinta economica a legii rurale. a favorizat "dezvoltarea economica moderna" %. Mentionati, pe ba!a te"tului, o consecinta sociala a adoptarii legii rurale. a dat "taranimii o motivatie cetateneasca si nationala" '. &reci!ati o alta prevedere a legii rurale din anul 120', in afara celor mentionate in te"t. suprafata de pam0nt primita era stabilita /n functie de numarul de vite detinute ). &re!entati o alta lege adoptata in statul roman in anul 120', in afara celei mentionate in te"t.

Gegea instructiunii publice, promulgata /n decembrie *C7+, organiza treptele de /nvatam0nt public sau privat si instituia laicizarea, egalitatea /ntre sexe si pregatirea pedagogica a cadrelor didactice" Gegea prevedea de asemenea obligativitatea si gratuitatea /nvatam0ntului primar" 6ot prin aceasta lege se 0nfiinta 8niversitatea din &ucuresti, cea din 3asi exista /nca din *C7E" 0. &re!entati o lege care reglementa problema agrara, adoptata in perioada 1112-11 1. Gegislatia economica adoptata dupa Marea 8nire a contribuit la consolidarea statului national unitar rom0n" 8na din cele mai importante masuri adoptate /n aceasta perioada a fost reforma agrara" .n decembrie *<*C au fost publicate decretul-lege privind exproprierea marilor proprietati rurale din 4ec%iul ;egat si cel care stabilea conditiile exproprierii" .n perioada ianuarie- septembrie tot prin decretlege se /nfaptuia reforma agrara /n &asarabia, 6ransilvania si &ucovina" Gegile de reforma agrara adoptate /n *<=E-*<=* sintetizau legislatia agrara din anii anteriori" >le aveau un caracter unitar, mentin0nd totusi unele elemente particulare pentru fiecare provincie istorica" ;eforma agrara legiferata /n *<=* a fost cea mai ampla reforma de acest fel din >uropa acelei perioade" Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Secolul al 2l4-lea, >vul Mediu, "politica de cruciada", suzeranitate, vasalitate, principat, independenta, statut international, autonomie" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n secolele 234-243 statutul international al :arilor ;om0ne a depins /n mare masura de raporturile dintre marile puteri vecine si de obiectivele politicii externe rom0nesti" Mijloacele domnitorilor rom0ni au fost, la /nceputurile >vului Mediu, militare, iar apoi, cu precadere dupa *7EE, diplomatice" >sentiale /n raporturile internationale au fost relatiile dintre :arile ;om0ne si 'oarta" $eav0nd resursele necesare unei actiuni ofensive de durata /n teritoriul inamic, strategia militara a domnilor era /n principal defensiva si urmarea sa /mpiedice 'oarta sa instaureze la nord de 1unare regimul de pasal0c" 1irectia principala /n politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a :arilor ;om0ne, a statutului lor juridic /n raport cu Marile 'uteri !8ngaria, 3mperiul Atoman, 'olonia#, apararea teritoriului si a %otarelor tarii" 'rimul domn rom0n care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel &atr0n, domn al :arii ;om0nesti!*5C7-*+*C#" .n secolul al 24 conducerea luptei antiotomane a fost preluata de 3ancu de 9unedoara-voievod al 6ransilvaniei, 4lad 6epes domn al :arii ;om0nesti si de marele domn al Moldovei- stefan cel Mare" Ga capatul unei /ndelungate lupte stefan cel Mare a reusit sa /nlocuiasca raporturile de vasalitate cu 8ngaria si 'olonia cu raporturi de egalitate, /nlatur0nd suzeranitatea acestora" 1e asemenea a impus 'ortii recunoasterea autonomiei Moldovei care se afla la apogeul prestigiului si puterii sale" 'rima jumatate a secolului al 243-lea a adus, /nsa, modificarea raportului de forte pe continent /n favoarea otomanilor" .n *,+* partea centrala si sudica a 8ngariei devine pasalac" 6ransilvania, &anatul si 'artium! Crisana si Maramures# sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana" ;elatia de vasalitate a 6ransilvaniei fata de 3mperiul Atoman a functionat p0na la sf0rsitul secolului al 2433-lea" Abligatiile tot mai apasatoare pe care :arile ;om0ne le aveau fata de 'oarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora /n pasal0c l-au determinat pe Mi%ai 4iteazul sa reia lupta antiotomana si sa /nfaptuiasca /n cele din urma unirea celor trei tari rom0ne" Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre contributia institutiei monar%ice la consolidarea statului roman modern, intre *C77-*<*7, avand in vedere: - precizarea a doua actiuni politice desfasurate in anul *C77, in statul roman, anterior instaurarii monar%ieiD - numirea monar%ului care a ocupat tronul statului roman in *C77 si mentionarea a doua

prerogative pe care acesta le exercita, conform ConstitutieiD - prezentarea unei actiuni politico-militare prin care monar%ul a contribuit la modificarea statutului international al ;omaniei, in a doua jumatate a secolului al 2l2-leaD - precizarea anului in care ;omania a fost proclamata regatD - prezentarea unui fapt istoric, desfasurat in ;omania, in anii *<*+-*<*7, in care se implica monar%ia" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Sc-ita eseului. Considerente generale" .ntruc0t eseul este o creatie personala, av0nd la baza faptele istorice, mi-am propus ca /n cele ce urmeaza sa sc%itez etapele ce trebuie parcurse" Aceasta sc%ita contribuie la o mai buna /ntelegere a modului /n care am redactat eseurile" Structurarea prezentarii trebuie sa tina cont de cele trei repere: introducere, cuprins si /nc%eiere" 'rezentarea faptelor istorice trebuie sa evidentieze relatia cauza-efect" Folosirea limbajului istoric, respectarea succesiunii logice a faptelor nu trebuie neglijata" si nu /n ultimul r0nd respectarea limitei de spatiu" .n istoria ;om0niei moderne, rolul monar%iei a fost fundamental" 1omnitorul, apoi regele /si exercita atributiile /n limitele actului din *C77, care /i oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive" - ** februarie *C77- Al" 3" Cuza a fost silit sa abdice" S-a format o locotenenta domneasca , compusa din Gascar Catargiu, generalul $icolae Holescu, colonelul $icolae 9aralambie" Huvernul provizoriu a /nceput demersurile pentru a gasi un domnitor" A solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica, a fost aducerea unui print strain" - 'rin intermediul Frantei a fost adus Carol de 9o%enzollern - Sigmaringen /nrudit cu regele 'rusiei si var cu $apoleon al 333 lea" Conform Constitutiei de la *C77 domnitorul sanctioneaza si promulga legile, numeste si revoca ministrii, are drept de a bate moneda, conduce armata" - 'rezentarea razboiului ruso-turc si obtinerea independentei ;om0niei /n conjunctura favorabila creata /n momentul redesc%iderii "c%estiunii orientale" prin rascoalele antiotomane din &osnia si 9ertegovina!*C-,#, &ulgaria, Serbia si Muntenegru!*C-7# - 'rincipalele momente ale razboiului ruso-turc: + aprilie *C--- conventia romano-rusa semnata la &ucuresti- prevedea trecerea trupelor rusesti pe teritoriul ;om0niei =< aprilie *C--- ;om0nia ajunge /n stare de razboi cu 3mperiul Atoman" < mai *C---la interpelarea lui $icolae Fleva, ministru de externe Mi%ail Logalniceanu raspunde proclam0nd independenta ;om0niei 6elegrama marelui duce $icolae, trecerea 1unarii de catre armata rom0na, numirea lui Carol comandant al trupelor rom0no-ruse Capitularea 'levnei dupa un lung asediu Aperatiunea 4idinului, asaltul Sm0rdanului Armistitiul si 6ratatul de pace de la San-Stefano- prevederi >fect- consolidarea pozitiei ;usiei /n &alcani, convocarea unui Congres de pace la &erlin si recunoasterea suveranitatii ;om0niei" - Anul /n care ;om0nia e proclamata regat- *CC* - 'rimul ;azboi Mondial- perioada neutralitatii - Mentionarea conventiei secrete pe care ;om0nia o semnase cu 'uterile Centrale si a motivului pentru care ;om0nia nu putea sa lupte alaturi de Austro-8ngaria- atitudinea acesteia fata de rom0nii din 6ransilvania - Mentionarea organismului care decide neutralitatea- Consiliul de coroana de la Sinaia-=* iulie *<*+" Motivul Austro- 8ngaria nu fusese atacata iar ;om0nia nu fusese prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului" - $egocierile cu Antanta momente: preluarea tronului de catre Ferdinand din septembrie *<*+ si atitudinea regelui c0t si a primului ministru 3" C" &ratianu de apropiere fata de Antanta" 'rudenta cu care s-a negociat" - .ntelegerea formala cu 3talia si conventia cu ;usia-*<*+

- + august *<*7 conventia militara si politica cu Antanta" - 3mplicarea ;om0niei /n razboi, victoria Antantei, Congresul de pace de la 'aris, recunoasterea statului national unitar rom0n" Concluzii- /n perioada *C77-*<*7 institutia monar%iei a jucat un rol esential /n consolidarea statului rom0n modern" At0t Carol 3 c0t si Ferdinand au domnit ca monar%i constitutionali si prin actiunile lor au contribuit la cresterea prestigiului institutiei monar%ice" ;ezolvare 4arianta *= 3storia ;om0nilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

a. moderni!area statului national roman prin reformele infaptuite in timpul lui ,l. #. Cu!a b. constituirea statului national unitar roman c. alternanta la guvernare in Romania pana la &rimul Ra!boi Mondial d. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monar-iei autoritare in Romania acbd Subiectul Cititi cu atentie textul de mai jos: "Fortele de securitate au reprezentat instrumentul nemijlocit al represiunii aplicate de 'artidul Comunist" >le au fost organizate dupa tiparul sovietic si sub coordonare sovietica" !"# in procesul de constituire a democratiei populare, fortelor de securitate li s-a cerut sa elimine anumite institutii politice si anumite structuri sociale existente" Constrangerea si amestecul politiei au ajuns sa fie parte din viata zilnica, trasaturi ale existentei care au instaurat teama generalizata, o stare de spirit ce a sc%imbat nu doar structura societatii, ci si comportamentul personal" Conversatia animata a lasat loc cuvintelor soptite pe fuga sau exprimarilor prin parabole, aluziile au inlocuit discutia desc%isa, iar mesajele cele mai simple erau mascate"" !1" 1eletant, 6eroarea comunista in ;omania" H%eorg%iu-1ej si statul politienesc, *<+C-*<7,# 'ornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o misiune pe care trebuia s-o indeplineasca 3fortele de securitate3 in Romania. "li s-a cerut sa elimine anumite institutii politice" .&reci!ati, pe ba!a te"tului, modelul pe care l-au preluat 3fortele de securitate3 in Romania. "tiparul sovietic" %. &reci!ati, pe ba!a te"tului, o consecinta a activitatii 3politiei3 in Romania. ""Constr0ngerea si amestecul politiei au ajuns sa fie parte din viata zilnica" '.Mentionati o caracteristica a 3revolutiei culturale3 promovate de regimului comunist in Romania. "revolutia culturala" a impus asezarea ideilor comuniste la baza oricarei productii intelectuale, economice sau artistice" ). &re!entati o masura economica impusa de regimul comunist in Romania. 'e ** iunie *<+C a fost adoptata legea cu privire la nationalizarea principalelor mijloace de productie" Aceasta masura a avut ca efect trecerea /ntreprinderilor industriale, bancare sau de comert,

telecomunicatii etc" din proprietate privata /n proprietatea statului" 'otrivit acestei legi au fost confiscate peste *EEE de /ntreprinderi industriale si miniere reprezent0nd <EP din productia tarii" .n ;om0nia nationalizarea s-a facut fara despagubirea fostilor proprietari" 0. &re!entati o actiune de politica e"terna a Romaniei in timpul regimului comunist. Ga /nceputul guvernarii sale, Ceausescu a continuat procesul de destalinizare, initiat /nca de 1ej" 'e plan extern, a dus o politica de desovietizare, depart0ndu-se de Moscova, pentru a a c0stiga /n acest fel simpatia rom0nilor si a statelor democratice occidentale, cu care a stabilit unele relatii diplomatice" ;om0nia a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu ;epublica Federala Hermania, /n *<7-" .n august *<7C, Ceausescu a criticat interventia trupelor 6ratatului de la 4arsovia /n Ce%oslovacia, refuz0nd participarea ;om0niei la /nabusirea revoltei de aici, care viza reformarea regimului comunist" Ca uramare a acestei actiuni prestigiul lui Ceausescu a crescut imens" 6otusi, desc%iderea anilor *<7,-*<-+ nu reprezenta dec0t o /ncercare de iesire de sub tutela sovietica si nicidecum o abandonare a modelului sovietic" Subiectul % ;edactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Secolul al 24333-lea, epoca istorica, drepturi cetatenesti, proiect liberal, criza orientala, politica %egemonica, constiinta nationala, emancipare politica, Mari 'uteri" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata" .n secolul al 24333-lea s-a accentuat criza orientala" Aceasta a evoluat cuprinz0nd /ntreaga viata sociala, economica si politica din sud-estul >uropei p0na la Marea Mediterana" ;ivalitatile dintre marile puteri, /n special dintre Austria si ;usia, s-au rasfr0nt si asupra 'rincipatelor, state vasale 'ortii" Moldova si 4ala%ia s-au transformat /n principalul teatru de confruntari iar statutul politico-juridic al acestora a fost influentat si modificat " 'rincipatele au suferit de asemenea pierderi teritoriale" 'rofit0nd de decaderea statului otoman, 3mperiul rus /si impune tot mai mult prezenta /n &alcani" Aliat sau rival al ;usiei, 3mperiul %absburgic a /ncercat sa limiteze puterea tarilor si politica %egemonica a acestora /n &alcani" 'entru a-si asigura fidelitatea 'rincipatelor, imperiul otoman a impus regimul turco-fanariot si a restr0ns autonomia acestora" 'rincipala trasatura a acestei epoci istorice este noul caracter al regimului dominatiei otomane, mult mai apasator din punct de vedere politic si economic" Cu toate acestea, unii dintre domnii fanarioti influentati de ideile iluministe, au /ntreprins /n 'rincipate reforme administrative si sociale si au contribuit la alcatuirea unor coduri de legi" .n secolul fanariot politica interna a fost dominata de conflictul dintre domnia fanariota si boierimea pam0nteana sau dintre boierii greci si cei rom0ni" .n contextul razboaielor ruso-austro-turce boierimea pam0nteana, grupata /n cadrul 'artidei nationale, solicita prin memorii respectarea autonomiei, revenirea la domniile pam0ntene, eliminarea grecilor din administratie si biserica" Anul *C=* a provocat sf0rsitul regimului fanariot /n 'rincipate" 1in *C== s-au instaurat domniile pam0ntene" .nca de la sf0rsitul secolului al 24333-lea, /n paralel cu memoriile care expuneau problema rec0stigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, au aparut proiecte de reforma care propuneau sc%imbari /n economie si /n sistemul de guvernare" Mentionam "republica aristodemocraticeasca" a lui 1imitrie Sturdza, Constitutia Carvunara alcatuita /n *C== de 3onica 6autu dar si proiectul liberal al 'artidei $ationale din :ara ;om0neasca redactat /n *C5C si intitulat "Asabitul act de numire a suveranului"" Acest ultim document sustinea ca :ara ;om0neasca sa fie o monar%ie constitutionala pusa sub garantia colectiva a Marilor 'uteri" 1ocumentul prevedea de asemenea ca toti rom0nii sa fie egali /n fata legilor urm0nd sa se bucure de drepturi cetatenesti" 1ezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinat aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila printr-o modernizarea a structurilor societatii" Scopul final al acestor transformari era /nlaturarea amestecului tot mai pregnant al ;usiei /n treburile interne merg0ndu-se c%iar p0na la emanciparea politica, obtinerea neat0rnarii 'rincipatelor cu sprijinul Marilor 'uteri"

Subiectul ' >laborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre civilizatia romaneasca in context european in secolele al 24-lea - al 243-lea, avand in vedere: - mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale in spatiul medieval romanescD - prezentarea unei institutii implicate in consolidarea statelor medievale din spatiul romanescD - numirea a doua personalitati care au preluat tronul Moldovei, in secolul al 24-leaD - prezentarea unei actiuni antiotomane la care participa :ara ;omaneasca, in secolul al 24-leaD - mentionarea unei modificari a statutului politico-juridic al 6ransilvaniei, in secolul al 243-leaD - precizarea statutului politico-juridic al :arii ;omanesti fata de 3mperiul Atoman, in anul *,<5" $ota? Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice@ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata" Civilizatia medievala a rom0nilor s-a nascut ca o sinteza, /n care si-au dat /nt0lnire cultura rom0neasca, prin excelenta rurala, si influente externe inegale ca pondere, venite din &izantul imperial si Accidentul catolic" S 1oua aspecte ale lumii rurale /n spatiul medieval rom0nesc: Cei doi poli ai lumii rurale- boierii si taranii &oierii -stap0ni de pam0ntD se diferentiaza /n functie de marimea proprietatii" Acestia datorau domnului credinta si slujba" 'entru >vul mediu rom0nesc nu exista marturii privind desfasurarea unor ceremonii /n care boierul depune omagiul sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental" &oierul datora ascultare voievodului din mila caruia primea pam0nturi si dregatorii" :aranii - munca taranilor reprezenta principalul izvor de bogatie" 1e precizat ca /n spatiul rom0nesc se desfasoara treptata fenomenul de aservire a taranimii" :aranii erau liberi si dependenti" :aranii liberi erau numiti mosneni- /n :ara ;om0neasca si razesi /n Moldova" :aranii dependenti purtau denumirea de rum0ni /n :ara ;om0neasca si vecini /n Moldova" Ansamblul obligatiilor taranimii fata de stap0nul feudal purta numele de renta feudala" Formele sale principale erau: renta /n munca-robota, /n produsedijma si /n bani-censul" 'rincipalele ocupatii /n spatiul rural-cresterea animalelor si cultivarea pam0ntului" S A institutie implicata /n consolidarea statelor medievale rom0nesti- domnia" 1omnia-institutia centrala" Ariginea divina a puterii domnesti- exprimata /n titlul domnului prin particula 3A si prin expresia "din mila lui 1umnezeu"" Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale electiv-ereditara" 1omnul era stap0nul /ntregii tari-proprietarul /ntregului pam0nt, comandant suprem al armatei, conducator al administratiei, cel care batea moneda si stabilea impozite" Se bucura de o autoritate nelimitata si avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai" S 1oua personalitati care au preluat tronul Moldovei /n secolul al 24-lea au fost Alexandru cel &un!*+EE-*+5=# si stefan cel Mare!*+,--*,E+# S Actiune antiotomana la care participa :ara ;om0neasca /n secolul al 24-lea- prezentarea confruntarilor lui 4lad 6epes cu 3mperiul Atoman" - mentionarea campaniei din dreapta 1unarii din iarna anului *+7= si efectul ei -campania lui Ma%omed al 33-lea /n :ara ;om0neasca" 4lad :epes aplica tactica pam0ntului p0rjolit si organizeaza /n noaptea de *7@*- iunie atacul de noapte de l0nga 60rgovistevictoria obtinuta nu a putut fi fructificata deoarece ajutorul lui Matei Corvin nu a venit 4lad :epes /si va pierde c%iar si tronul si va fi /ntemnitat la 4isegrad" S .n contextul cresterii puterii 3mperiului Atoman -apogeul /n vremea lui Soliman Magnificul - o parte a 8ngariei medievale devine pasal0c cu capitala la &uda iar 6ransilvania e organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana" S .n anul *,<5 /ntre 3mperiul otoman si :ara ;om0neasca functionau relatii de vasalitate" 6ributul crescuse ingrijorator, autonomia era stirbita exista pericolul transformarii /n pasal0c" .n acest context Mi%ai 4iteazul va adera din proprie initiativa la Giga Sf0nta" S Concluzii""" .n evolutia civilizatiei rom0nesti modelul bizantin a jucat un rol esential" 3nstitutia domniei se contureaza /n acest spatiu tin0nd cont de acest reper" .n functie de momentul /n care au domnit conducatorii :arilor ;om0ne s-au integrat prin actiunile lor /n directia sustinuta de puterile crestine europene iar /n >vul Mediu aceasta directie urmarea /n principal oprirea /naintarii otomanilor catre

centrul >uropei" +ota8 desi la primul punct al eseului se cerea mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale, fara sa le prezentam eu le-am detaliat putin pentru a /ntelege mai bine subiectul- dar asta nu /nseamna ca /n eseu o sa lasati toate ideile de acolo" Alegeti doua aspecte ale lumii rurale si le mentionati doar" Atunci c0nd va cere sa le prezentati vorbiti pe larg despre fiecare cerinta- alfel nu"