Relațiile internaționale în

timpul celui de al doilea război

mondial.
REALIZAT DE BRATU NATALIA GRUPA MTAP-317
Carta Atlanticului

 Denumirea documentului : Carta Atlanticului

 Data semnării : 14 august 1941
 Locul semnării : Newfoundland, Canada
 Semnatari : Franklin Roosevelt și Winston Churchill, urmat de guvernele în exil din Belgia,
Cehoslovacia, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia și Iugoslavia, Uniunea
Sovietică și Forțele Franceze Libere. Alte națiuni și-au exprimat sprijinul pentru tratat prin
intermediul Națiunilor Unite.
 Scop : Definirea eticii și obiectivelor comune ale aliaților pentru o lume postbelică.
 Puncte principale : Cele opt puncte majore ale documentului s-au concentrat asupra drepturilor
teritoriale, libertății de autodeterminare, problemelor economice, dezarmării și obiectivelor etice,
inclusiv libertatea mărilor și determinarea de a lucra pentru „o lume liberă de lipsuri și frici. "
Conferința de la Teheran (28 noiembrie – 1
decembrie 1943)

 Acum ne aflăm la conferința de la Teheran unde se pun la punct problemele de

importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii
postbelice.
 Aici are loc întâlnirea a ,,Celor Trei Mari,,. Franklin Delano Roosevelt, Winston
Churchill și Iosif Vissarionovici Stalin.
 În drum spre capitala iraniană, Franklin Delano Roosevelt și Winston Churchill s-au oprit
la Clairo, unde s-au întâlnit cu Jiang Jieshi. Cu această ocazie cei trei au semnat o
Declarație prin care își afirmă hotărârea neclintită de a purta război ,, pentru a pune capăt
agresiunii Japoniei și de a-l pedepsi pe agresor, fără a tinde prin aceasta la obținerea unor
avantaje pentru ele și fără să aibă cea mai mică intenție de extindere a teritoriilor lor.,,
Conferința de la Teheran

 La conferință s-a pus în discuție viitorul Germaniei. Roosevelt a propus dezmembrarea

Germaniei în 5 state autonome, Churchill a înaintat un proiect de constituire a
confederației dunărene, în care să fie incluse Austria, Ungaria și teritoriile de sud ale
Germaniei, izolând Prusia. Șeful guvernului sovietic nu a acceptat propunerea,
considerând că Austria și Ungaria trebuie să fie independente.
 O altă problemă abordată a fost cea a Poloniei. Reprezentanții URSS s-au pronunțat
pentru restabilirea Poloniei, subliniind că hotarul de est al acestei țări va trebui stabilit
conform liniei Curzon, iar cel de vest – pe cursul Oderului.
 Acest eveniment de mare importanță contribuie la organizarea lumii după război.
Conferința de la Ialta (4 – 11 feb. 1945)

 Conform situației existente, acum la Ialta are loc o întrunire dintre cei trei mari, inițiată
de Roosevelt.
 În prima ședință s-a acordat o atenție deosebită problemei Germaniei, instaurării
controlului asupra ei. Recunoscându-se faptul că problema dezmembrării Germaniei
trebuie studiată suplimentar, s-a ajuns la concluzia că miniștrii de externe ai celor trei
puteri aliate să ducă lucrul la bun sfârșit în următoarele 30 de zile.
 Franței i se acordă dreptul la zonă de ocupație și la participarea lucrărilor comisiilor de
control pentru Germania.
 Germania trebuie să plătească 20 miliarde de dolari, jumătate din sumă fiind destinată
URSS.
Conferința de la Ialta

 Conferința de la Ialta contribuie la măsurile luate pentru încheierea războiului, se

definitivează documentele adoptate la Dumbarton Oaks ceea ce ar putea duce la
constituirea ONU.
Conferința de la Potsdam (17 iul. – 2 aug.
1945)

 La conferință participă reprezentanţii Uniunii Sovietice, Angliei şi Statelor Unite ale

Americii, cele mai mari şi mai puternice forţe ale Aliaţilor. La Potsdam se întâlnesc
delegaţiile celor Trei Mari Puteri, conduse de H. Truman, I. V. Stalin şi W. Churchill.
 Este convocată pentru a de­cide noua ordine de după război.
 La conferință participă: din partea URSS, secretarul general al Comitetul Central al
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Iosif Vissarionovici Stalin, din partea Marii
Britanii, prim-ministrul englez, Winston Churchill, iar din partea SUA, preşedintele
american Harry S. Truman.
 Sunt numite două comisii de experți, una anglo-rusă şi cealaltă americano-rusă. Conferința
de la Potsdam a definește principiile politice şi economice care vor guverna tratamentul
aplicat Germaniei, în timpul perioadei inițiale de control.
Conferința de la Potsdam

 Pe agenda de lucru a conferinţei se află problemele ordinii internaţionale postbelice,

problemele tratatelor de pace şi aprecierea efectelor războiului. Se urmărețte retrocedarea
tuturor anexărilor făcute de Germania, separarea Austriei de Germania și împărţirea
Germaniei şi Austriei în câte patru zone de ocupaţie. Cele două capitale, Berlin, respectiv
Viena, urmează să fie împărţite.
 Se urmărește practic dezarmarea Ger­maniei, distrugerea industriei de război, desfiinţarea
organizaţiilor militariste sau fasciste, anularea legilor naziste, pe­depsirea criminalilor de
război şi înlătu­rarea simpatizanţilor nazişti din funcţiile publice sau privilegiate.
Conferința de pace de la Paris (29 iul. – 5 oct.
1946)

 De partea aliaților sunt: Statele Unite, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Franța,
Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, China, Australia, Belgia, Republica Sovietică Socialistă
Belarusă, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Etiopia, Grecia, India, Țările de Jos, Noua Zeelandă,
Polonia, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Uniunea Africii de Sud și Republica Populară
Federativă Iugoslavia
 De partea țărilor de partea ai Axei se află: Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda.
 Finlanda pierde aproximativ 10% din suprafața sa în favoarea Uniunii Sovietice. Această cerere a
sovieticilor este privită ca o mare nedreptate în rândul aliaților, deoarece în acest caz URSS e
agresorul (în cadrul pactului Hitler-Stalin) și datorită simpatiei de care se bucura Finlanda mulțumită
victoriilor din 1939-1940.
 Italia cedează localitățile Tende și La Brigue Franței, Zadar (actual, pe teritoriul Croației) și regiunea
Istria (actual, pe teritoriul Croației și Sloveniei) Iugoslaviei și arhipelagul Dodecanez Greciei.
Conferința de pace de la Paris