Sunteți pe pagina 1din 28

România și Primul Război Mondial

Aderarea României la Tripla Alianţă - 1883


Tratatul de alianță româno-austro-ungar a fost ratificat la 6
noiembrie 1883 de regele Carol I și la 12 noiembrie 1883
de Wilhelm I și Francisc Iosif. Aderarea Italiei la tratat s-a
realizat abia la 3/15 mai 1888.
Al Doilea Război Balcanic
1913
Regele Carol al II-lea (dreapta), ţarul Nicolae al II-lea (centru) şi
prinţul Ferdinand (stânga)
Familia Imperială Rusă şi Familia Regală Română
Fotografie cu Pagina Tratatului
cu Antanta unde sunt precizate
revendicările statului român
August 1916 – trupele româneşti trec Carpaţii
Salvarea
drapelului
de luptă de
la Turtucaia
Soldaţi români morţi în lupta de la
Bartolomeu - octombrie 1916 
Echipament abandonat de
trupele române în pasul Turnu
Rosu (România) - 1916
Intrarea trupelor germane în Bucureşti - 1916
Ecaterina Teodoroiu
(1894-1917)
Provenită dintr-o familie de 8 copii,
Ecaterina a urmat o școală de
infirmiere și cercetășie. Dar ea a
preferat să lupte, mai întâi pe Valea
Jiului, apoi în marile bătălii ale
campaniei din 1917. A căzut
prizonieră dar a evadat; apoi, rănită
dar parțial refăcută, Ecaterina
Teodoroiu s-a întors în tranșee, a fost
avansată sublocotenent - prima
femeie ofițer din armata română - și
a murit luptând la Mărășești.
Caricatură politică
franceză: Kaiserul ger
man, cu piciorul pe
cadavrul unui rus
(Rusia), amenință cu
un pumnal o femeie
(România), ca să
semneze tratatul de
pace din 1918.
Pacea preliminară cu România - de la Buftea, a fost un acord internațional încheiat între
guvernul român - pe de o parte - și guvernele Triplei Alianțe, având ca obiect principal încetarea
stării de beligeranță pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Tratatul a fost semnat
la 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea.
Prevederile tratatului preliminar de pace
1. România cedează Puterilor Centrale Dobrogea până la Dunăre.
2. Puterile Centrale vor purta grija pentru menținerea căii comerciale pentru
România prin Constanța spre Marea Neagră.
3. Rectificările de frontieră cerute de Austro-Ungaria pe granița austro-ungară
sunt admise în principiu de România.
4. De asemenea se admit în principiu măsurile corespunzătoare situației pe
domeniul economic.
5. Guvernul român se obligă să demobilizeze imediat cel puțin opt divizii ale
armatei române. Executarea demobilizării se va efectua în comun de către
comandamentul suprem al grupei de armate Mackensen și comandamentul
suprem al armatei române. De îndată ce pacea dintre Rusia și România va fi
restabilită, se vor demobiliza și celelalte părți ale armatei române, atâta timp cât
nu vor fi necesare pentru serviciul de siguranță pe granița ruso-română.
6. Trupele române vor evacua imediat teritoriul Monarhiei austro-ungare ocupat
de ele.
7. Guvernul român se obligă să sprijine din punct de vedere tehnic al căilor ferate
transportul trupelor Puterilor Centrale prin Moldova și Basarabia spre Odessa.
8. Se va asigura repatrierea ofițerilor misiunilor militare ale Înțelegerii în cel mai
scurt timp posibil, prin teritoriul Puterilor Centrale.
9. Tratatul va intra imediat în vigoare.
Primul ministru Alexandru Marghiloman semnând Tratatul de la
București cu Puterile Centrale
Hartă din Atlasul "Pământului românesc de-a
lungul vremilor" de N.P. Comnenul, 1920:
România la tratatul de la București (albastru);
la vest de linia roșie, zona ocupată de Puterile
Centrale.
După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat
coaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10
noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest.

S-ar putea să vă placă și