ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ACAD. H.

MIHĂESCU” UDEŞTI
Loc. Udeşti, jud. Suceava, cod 727535
Tel/fax: 0230538124
e-mail: scoalaudestisv@gmail.com
site: www.scoalaudesti.ro

PROIECT DIDACTIC

Data: 24.05.2017
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Poieni, com. Udeşti
Clasa: a VIII-a
Profesor: Cojocaru Victoriţa
Aria curriculara: Om şi Societate
Disciplina: istorie
Unitatea de învăţare: România după al Doilea Război Mondial
Lecţia: „Studiu de caz: Constituţia din 1991”
Tipul lecţiei: predare – învăţare
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: Conştientizarea importanţei Constituţiei din 1991 în viaţa politică din România postcomunistă.
Competenţe specifice:
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Moderna şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală;
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice;

1
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în
vederea acceptării unor puncte de vedere diferite;
3.10. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere;
Competenţe operaţionale/Derivate: La sfârşitul lecţiei elevii trebuie să:
a) Cognitive:
- Demonstreze necesitatea unei noi Constituţii după anul 1990;
- Identifice, pe baza textului, cum era definită România în prevederile Constituției din 1991;
- Reprezinte grafic separarea puterii în stat, conform Constituţiei din 1991;
- Enumere principalele prevederi ale Constituției din 1991;
b) Metodologice:
- Extragă informaţii esenţiale dintr-o sursă istorică;
c) Atitudinale:
- Exprime opinia faţă de importanţa Constituţiei din 1991 în viaţa politică românească, susţinând-o cu două informaţii din sursa dată;
- Rezolve sarcinile de lucru în timpul acordat;
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire critică şi flexibilă;
- Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor;
Strategia didactică:
 Metode: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu sursele istorice;
 Mijloace de învăţământ: manualul, auxiliarul didactic, fişa de lucru;

2
  Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală;
Bibliografia:
 F. Adăscăliţei, M. Bercea, D. Dumitrescu, L. Lazăr, M. Manea, M. Popescu (2010), Elemente de didactică a istoriei, Ed. Nomina,
Bucureşti.
 Vasiliu Anişor (coord.) (2011), Istorie-Auxiliar didactic de învăţare şi evaluare pentru elevi, clasa a VIII-a, Ed. Panfilius.
 M. Rangu, C. Boboc ( 2009), Caiet de aplicaţii practice la istorie, clasa a VIII-a, Ed. Lidana, Suceava.
 Oane Sorin, M. Ochescu, Manual de istorie, clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2001.
 ISTORIA DE NOTA 10. CAIET DE LUCRU CLASELE A VII-A ŞI A VIII-A, Magda Stan, Cristian Vornicu, Ed. CD Press, Bucureşti,
2010;
DEMERSUL / SCENARIUL DIDACTIC:

Evenimentul didactic Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare, instrumente,

didactice indicatori
Organizarea clasei - consemnarea absenţelor
1 min - comunicarea scopului activităţii
- prezentarea modului de desfăşurare a lecţiei
Aprecierea răspunsurilor
„Revenirea la democrație” Conversaţia
Evaluarea iniţială - Fişă de lucru nr. 1
8 min Fişă de lucru

Pregătirea Anunţarea titlului lecţiei: Conversaţia

evenimentului „Studiu de caz: Constituţia din 1991” Euristică
1 min

3
 Constituţia este legea fundamentală care stabileşte
principiile şi normele de bază ale unui stat şi ale relaţiilor
Realizarea sensului dintre puteri, dintre popor şi guvernare şi drepturile şi Distribuirea fişei cu studiul de caz
30 min libertăţile cetãţenilor. Prin constituţie, cetăţenii stabilesc fiecărui elev;
condiţiile exercitării puterii politice. Dacă o lege contrazice Explicaţia
Constituţia, ea este respinsă.
- Necesitatea unei noi Constituții: a fost elaborată în
contextul evenimentelor din 1989 – prăbuşirea regimului
comunist în România şi revenirea la un regim democratic.
Noua Constituţie îmbina tradiţia democratică cu noile
principii constituţionale europene.
- ADOPTATĂ: de Parlament și aprobată prin
referendum de populație, la 8 decembrie 1991.
Conversaţia
Modificată în 2003, în contextul proceului de integrare a
Euristică
României în N.A. T.O. și în Uniunea Europeană,
obiective realizate în 2004, și respectiv, în 2007.
 Constituţia avea 7 titluri şi 152 articole
 Principii: suveranitatea națională (izvorul puterii – Completarea exerciţilor de
voința cetățenilor); separarea puterii în stat; Fişă de lucru învăţare
supremația legii; cu aplicaţii
- PREVEDERI:
România definită ca: stat naţional, suveran și
independent, unitar şi indivizibil, teritoriul este
inalienabil;
- Forma de guvernământ: republică;
- Regim politic: regim semiprezidențial: președintele
este ales prin vot direct și universal, dar Parlamentul are Explicaţia
rolul foarte important de a aproba guvernul și legile
propuse de acesta.
- Sistem politic: democratic, bazat pe separarea puterii
în stat: PUTEREA LEGISLATIVĂ (Parlament
bicameral: ales prin vot universal, pe o perioada de 4 ani;
adoptă legile); PUTEREA EXECUTIVĂ (Guvern:
4
 asigură realizarea politicii interne și externe a țării);
PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ (instanţele de
judecată).
- Atribuţiile președintelui: desemnează prim-ministrul,
aprobă guvernul, comandantul forțelor armate, promulgă
legi, emite decrete, reprezintă statul în relații diplomatice
etc.
Este ales prin vot pe o perioada de 4 ani /5 ani (prin
modificarea Constituției din 2003), pentru cel mult 2
mandate;
 Constituţia conţinea numeroase prevederi democratice
(drepturi şi libertăţi cetăţeneşti):
 libertatea individuală, de exprimare, dreptul la
învăţătură, dreptul de vot (de la 18 ani), dreptul Lucrul cu
de a fi ales; proprietatea este ocrotită (drept sursele
modificat în 2003, când proprietatea devine istorice
garantată), dreptul de a fi ales în Parlamentul
European, dreptul la libera circulaţie în ţară şi
străinătate; interzicerea pedepsei cu moartea şi a
torturii, libertatea de asociere şi de întrunire.
 Importanţa Constituţiei din 1991: crearea cadrului
democratic al vieţii politice în România
postcomunistă;
Imaginați-vă că sunteți deputați ai adunării care au
discutat redactarea articolelor Constituției din anul
Reflecţia 1991. Compuneți voi înșivă articolele acestei Constituții, Conversaţia
10 min. care să precizeze definirea caracterului statului român; euristică Aprecierea răspunsurilor
forma de guvernământ a României; principiul egalității
cetățenilor; garantarea drepturilor cetățenești și
precizarea a două astfel de drepturi; alegerea
președintelui de către cetățeni; numărul de mandate la
care președintele are dreptul.

5
 STUDIU DE CAZ: Constituţia din 1991

Constituţia este legea fundamentală care stabileşte principiile şi normele de bază ale unui stat şi ale relaţiilor dintre puteri, dintre popor şi guvernare şi
drepturile şi libertăţile cetãţenilor. Prin constituţie, cetăţenii stabilesc condiţiile exercitării puterii politice. Dacă o lege contrazice Constituţia, ea este
respinsă.
- Necesitatea unei noi Constituții: a fost elaborată în contextul evenimentelor din 1989 – prăbuşirea regimului comunist în România şi
revenirea la un regim democratic. Noua Constituţie îmbina tradiţia democratică cu noile principii constituţionale europene.
- ADOPTATĂ: de Parlament și aprobată prin referendum de populație, la 8 decembrie 1991. Modificată în 2003, în contextul proceului de
integrare a României în N.A. T.O. și în Uniunea Europeană, obiective realizate în 2004, și respectiv, în 2007.
 Constituţia avea 7 titluri şi 152 articole
 Principii: suveranitatea națională (izvorul puterii – voința cetățenilor); separarea puterii în stat; supremația legii;
- PREVEDERI:
România definită ca: stat naţional, suveran și independent, unitar şi indivizibil, teritoriul este inalienabil;
- Forma de guvernământ: republică;
- Regim politic: regim semiprezidențial: președintele este ales prin vot direct și universal, dar Parlamentul are rolul foarte important de a
aproba guvernul și legile propuse de acesta.
- Sistem politic: democratic, bazat pe separarea puterii în stat: PUTEREA LEGISLATIVĂ (Parlament bicameral: ales prin vot universal, pe
o perioada de 4 ani; adoptă legile); PUTEREA EXECUTIVĂ (Guvern: asigură realizarea politicii interne și externe a țării); PUTEREA
JUDECĂTOREASCĂ ( instanţele de judecată ).
- Atribuţiile președintelui: desemnează prim-ministrul, aprobă guvernul, comandantul forțelor armate, promulgă legi, emite decrete, reprezintă
statul în relații diplomatice etc.
Este ales prin vot pe o perioada de 4 ani /5 ani (prin modificarea Constituției din 2003), pentru cel mult 2 mandate;
 Constituţia conţinea numeroase prevederi democratice (drepturi şi libertăţi cetăţeneşti):
 libertatea individuală, de exprimare, dreptul la învăţătură, dreptul de vot (de la 18 ani), dreptul de a fi ales; proprietatea este ocrotită
(drept modificat în 2003, când proprietatea devine garantată), dreptul de a fi ales în Parlamentul European, dreptul la libera circulaţie în
ţară şi străinătate; interzicerea pedepsei cu moartea şi a torturii, libertatea de asociere şi de întrunire.
 Importanţa Constituţiei din 1991: crearea cadrului democratic al vieţii politice în România postcomunistă;

6
 FIȘA NR. 2
EXERCIŢII DE ÎNVĂŢARE (APLICAŢII)

1. Demonstraţi necesitatatea unei noi Constituţii după anul 1990:

___________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________
2. Identificaţi, pe baza textului, cum era definită România în prevederile Constituției din 1991:
____________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________
3. Reprezentaţi grafic separarea puterii în stat, conform Constituţiei din 1991:

PUTEREA

4. Imaginați-vă că sunteți deputați ai adunării care au discutat redactarea articolelor Constituției din anul 1991. Compuneți voi înșivă articolele
acestei Constituții, care să precizeze definirea caracterului statului român; forma de guvernământ a României; principiul egalității cetățenilor;
garantarea drepturilor cetățenești și precizarea a două astfel de drepturi; alegerea președintelui de către cetățeni; numărul de mandate la care
președintele are dreptul.

7
 FIŞĂ DE LUCRU NR. 1
REVENIREA LA DEMOCRAȚIE

Completează următor organizator grafic:

ASPECTE DEMOCRATIZAREA VIEȚII POLITICE ȘI SOCIALE

STATUL DE DREPT

PARTIDE POLITICE

GUVERNĂRI /PREȘEDINȚI