Conventia de Armistitiu cu Natiunile Unite din 12/13 septembrie 1944 n esenta, un act militar, Conventia a transformat Romnia n virtutea

jocului sferelor de influenta, ntr-un stat ocupat, autoriznd legal si international jaful sovietic practicat deja la scara ntregii tari. Conventia de Armistitiu a fost mai degraba un dictat pe seama Romniei dect un simplu act ce ar fi trebuit sa reglementeze raporturile militare dintre sau mai multe puteri angrenate ntr-un conflict deschis. Ea a fost semnata "din nsarcinarea guvernului si naltului Comandament al Romniei de Lucretiu Patrascanu, gen. adj. Dumitru Damaceanu, Barbu stirbei si Ghita Pop, iar din nsarcinarea guvernelor S.U.A, U.R.S.S. si Regatul Unit al Marii Britanii de maresalul Uniunii Sovietice, Rodion Malinovski. O succinta trecere n revista a celor 20 de articole si 6 anexe ne edifica asupra caracterului supradimensionat n raport cu nota obisnuita a unui armistitiu, de act premergator unui tratat ce punea capat unui razboi. Elementele pozitive ale actului n ceea ce priveste Romnia sunt putine. ntre ele remarcam art.1 prin care era acceptata ideea ca "de la 24 august 1944, ora 04,00 a.m. Romnia a ncetat cu totul operatiunile militare mpotriva U.R.S.S, pe toate teatrele de razboi, a iesit din razboiul Natiunilor Unite, a rupt relatiile cu Germania si satelitii sai. n sens negativ, art. al treilea evidentia obligatia "guvernului si naltului Comandament al Romniei de a asigura fortelor sovietice si ale celorlalti aliati nlesniri pentru libera lor miscare pe teritoriul Romniei, n orice directie, daca este ceruta de situatia militara. Guvernul si naltul Comandament al Romniei vor acorda orice concurs posibil pentru astfel de miscare prin mijloacele lor si pe cheltuiala lor pe pamnt, pe apa si n aer". Anexa acestui articol preciza ca prin "cooperare" se ntelegea "punerea la dispozitia naltului Comandament Aliat (Sovietic) pentru deplina folosinta cum va socoti de cuviinta pe durata armistitiului a tuturor constructiilor si instalatiilor romnesti, militare, aeriene si navale, porturi, cheuri, cazarmi, magazii, cmpuri de aviatie, mijloace de comunicatii, statiuni meteorologice, care ar putea fi cerute pentru nevoi militare n completa bunastare si cu personalul necesar pentru ntretinerea lor". De altfel, articolele 2, 5, 10 sau 11 demonstreaza cu prisosinta capacitatea constrictiva a documentului, modul n care populatia si autoritatile Romniei urmau sa sustina un efort material si financiar considerabil. Articolul 11 obliga Romnia la plata a 300000000 dolari platibili n decurs de 6 ani n marfuri (produse petroliere, cereale, vase maritime si fluviale, masini etc). Prin art.18, lua fiinta o comisie aliata "de control" cu misiunea de a asigura pna la ncheierea pacii controlul executarii clauzelor Conventiei de

Armistitiu "sub directivele generale si ordinele naltului Comandament Aliat Sovietic". Guvernul Romniei se angaja sa ndeplineasca "toate instructiunile Comisiunii Aliate de Control". n plus, Comisiunea Aliata de Control (CALC -n.n.) putea sa aiba organe sau sectiuni speciale precum si "functionari n diferite parti ale Romniei". CALC a functionat exclusiv sub supraveghere sovietica si pentru satisfacerea intereselor sovietice, ajungnd n cele din urma, o autoritate absoluta n conducerea Romniei. Pentru a beneficia de un cmp ct mai larg de actiune att gen-lt. V. P. Vinogradov ct si succesorul sau la conducerea CALC gen. col. Susaikov, au actionat n directia restrngerii influentei exercitate de reprezentantii SUA si Marii Britanii n Romnia, care n buna masura, erau departe de cunoasterea aranjamentelor procentuale prin care Uniunea Sovietica dobndise suprematia n "gestionarea" spatiului romnesc. Spre sfrsitul anului 1946, ei nu mai aveau dect o pozitie simbolica la Bucuresti. Chiar din primele luni ale functionarii CALC, pentru a nu irita Moscova, Churchill a cerut reprezentantului Marii Britanii sa fie mai ponderat si sa actioneze doar n limitele intereselor engleze n Romnia (...numai 10%), convenite cu Stalin n octombrie 1944. Aceasta pozitie avea sa duca la anularea initiativelor timide ale reprezentantului SUA (Schuyler prezent n Romania ntre 28 ianuarie 194520 septembrie 1946) de sprijinire a autoritatilor romne mpotriva campaniei de sovietizare a tarii, declansata de Kremlin si pusa n aplicare prin intermediul CALC. Initial subordonata mr. Rodion Malinovski, CAlC a dispus de un sediu central la Bucuresti pe strada Gogu Cantacuzino, nr.13 si de numeroase filiale n toata tara, retinndu-le aici pe cele dobrogene: Constanta, Cernavoda, Sulina si Tulcea. Conventia continea si alte prevederi punctuale, ntre care am retine pe cea de la articolul 4 pentru totalul neadevar cu privire la restabilirea frontierei de stat dintre Romnia si Uniunea Sovietica stabilita "prin conventiunea sovieto-romna din 28 iunie 1940" stiut fiind faptul ca atunci Romnia cedase n baza unor note ultimative si nicidecum datorita unei "conventiuni". De mare importanta a fost articolul 16 prin care guvernul romn acceptase obligatia ca "tiparirea, importul si raspndirea de publicatii periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiilor TFF, posta, telegraf si telefon, executate n acord cu naltul Comandament Aliat (Sovietic)". Aceasta demostreaza controlul informational total din partea organismelor sovietice acceptat de catre statul romn prin semnarea Conventiei.

nsemna, totodata, diminuarea deopotriva a prerogativelor suveranitatii statului romn. Chiar si asa, statul romn s-a straduit si a realizat un cadru legislativ care a permis "alinierea" la obiectivele si obligatiile prevazute n conventie. n intervalul 2 septembrie 1944-30 octombrie 1947, au fost elaborate peste 60 de acte legislative, care prin transpunerea lor n practica au fixat cadru legal pentru efortul general de executie a prevederilor Conventiei de Armistitiu att la nivel national ct si regional. Mai mult, s-a nfiintat prin lege si o comisie romna pentru aplicarea armistitiului care va suferi modificari de titulatura n perioada mentionata pastrndu-si n esenta atributiunile initiale. Din analiza documentelor vremii rezulta ca delegatii Comisiei Romne pentru Aplicarea Armistitiului (CRAA) s-au straduit de multe ori cu folos sa reduca dimensiunile jafului practicat de sovietici si gradul de subordonare fata de factorul sovietic. Odata cu Legea nr.61 din 31 ianuarie 1945, s-au stabilit modalitatile concrete de ierarhizare a diferitelor organisme abilitate pentru punerea n aplicare, n Romnia a Conventiei de Armistitiu. n ce priveste marimea efortului financiar facut de statul romn pentru aplicarea Conventiei de Armistitiu, s-a apreciat ca n intervalul 1 septembrie 1944-31 martie 1947, cheltuielile pentru Armistitiu au reprezentat 50% din cheltuielile totale ale statului. Cifra provizorie comunicata de Ministerul Finantelor referitoare la suma totala reprezentnd efortul romnesc de achitare a obligatilor decurgnd din Armistitiu a fost de peste 1 miliard si jumatate dolari, n conditiile n care pretentiile sovietice cuprinse n textul Conventiei erau de numai 300.000.000 dolari SUA.