Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-După instaurarea regimului COMUNIST conducerea statului român s-a afirmat în funcție de
apartenența la blocul sovietic având însă destule inițiative diplomatice în favoarea păcii în
regiune;
-Zona Balcanilor a fost numită “butoiul cu pulbere al Europei” din pricina situației create în
timpul războaielor Balcanice;
ROMÂNIA ȘI CONFLICTELE REGIONALE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
-Schimbarea raportului de forțe din răsaritul Europei și zona Balcanilor a fost determinată de
Primul Război Mondial;
-În contextul prăbușirii imperiilor multinaționale din Europa,au apărut noi state iar altele s-au
reorganizat ori și-au desăvarșit unitatea națională precum România;
-Au reapărut idei imperiale și apartenența unor teritorii la diverse state a fost contestată;
-Un rol important în perioada interbelică a avut-o alianța regională numită MICA INȚELEGERE
sau MICA ANTANTĂ,în 1921 între România,Iugoslavia ți Cehoslovacia;
-Prin DICTATUL DE LA VIENA din 30 august 1940, Ungaria a obținut o parte a Transilvaniei;
-Zona Balcanilor a determinat conflicte între Grecia și Turcia (1919-1922) încheiat prin
Tratatul de Pace de la Lausanne (1923);
-După terminarea celui de-al doilea Război Mondial,politica Răsăritului Europei s-a modificat.
Statele au intrat în sfera de influență sovietică;
-S-au instaurat regimuri comuniste ,iar în politica externă s-a urmat linia trasată de Moscova;
-S-a instaurat și republica, ca formă de guvernământ,la cerința Regelui Mihai I (30 decembrie
1947);
-Iugoslavia s-a dezmembrat după 1990,iar în 1992 patru republici din cadrul federației,
Slovacia,Croatia,Macedonia și Bosnia-Herțegovina și-au proclamat Independența;
•Ucrainieni: 28.3%
•Ruși: 25.5%
•Alții: 6%
(conform recesământului din 2004)
•Moldoveni (Români): 32%
•Ucrainieni: 29%
•Ruși: 30%
•Alții: 8%
România și Tratatul de la Varșovia
-perioada postbelică a fost dominată pe plan internațional de cele doua mari puteri: S.U.A și
U.R.S.S;
-competiția dintre acestea pentru supremație în lume a generat ”razboiul rece” (1947-1991) și
apariția celor două alianțe militare: N.A.T.O (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) în anul
1949 și Tratatul de la Varșovia în anul 1955.
Constituirea Tratatului de la Varșovia
-numit oficial ”Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală”, a fost o alianță politico-militară a statelor socialiste din Europa, aliate
ale Uniunii Sovietice și aflate în sfera ei de influență;
-tratatul a reprezentat o structură specifică pentru perioada postbelică, numită a ”războiului rece”, a lumii bipolare, concretizate în plan
militar în Europa, prin existența celor două alianțe militare;
-a fost înfințat de catre Nichita Hrusciov, ca replică la constituirea N.A.T.O, fiind semnat la 4 mai 1955;
-a fost semnat de toate statele comuniste ale Europei răsăritene (cu excepția Iugoslaviei);
-membrii Pactului se angajau să se apere în comun, dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați, insă stabilea de asemenea că semnatarii
iși bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranității și independenței naționale;
-Albania a incetat să mai activeze în alianță începând din anul 1961 ca urmare a rupturii sovieto-chineze iar în 1968 s-a retras oficial din Pact.
România în Tratatul de la Varșovia
-a fost membru fondator al Alianței, având însă, dupa 1964, o poziție distinctă în cadrul Alianței, refuzant constant integrarea deplină în
structurile acesteia;
-după împărțirea lumii de către marile puteri, România se afla in sfera de influență sovietică, cu trupele armatei Roșii pe teritoriul său, tratată
ca un stat învins, cu armata decimată și sub povara plații despăgubirilor de război;
-pe plan geostrategic, țara se gasea in interiorul sferei de dominație sovietică, la frontiera cu U.R.S.S și alte state socialiste, iar în planurile
militare ale N.A.T.O era tratată ca adversar;
-în acest context, țara nu avea alta alternativă decât să se supună ordinelor Moscovei, să devină membru al Pactului dar să aibă o poziție
distinctă.
România în Tratatul de la Varșovia
-dreptul statelor participante de a-și fixa strategia de aparare, politica de recrutare și instruire a trupelor (Nicolae Ceaușescu s-a opus
”doctrinei suveranitații limitate” a lui Brejnev, propria doctrină de aparare numită a ”războiului întregului popor”)
-comandantul suprem al Forțelor Armate Unite sa fie numit pentru o perioada de 4/5 ani (comandantul sa nu dețină alte funcții);
-controlul forțelor ermate să se exercite de fiecare autoritate națională care răspunde de nivelul pregătirii trupelor;
Dizolvarea tratatului de la Varșovia
-dupa venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, doctrina Brejnev a fost abandonată;
-din ianuarie 1991 Cehia, Ungaria și Polonia și-au arătat intenția de a se retrage din pact;
-Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, România și Bulgaria au aderat la N.A.T.O iar Federația Rusă a încheiat un parteneriat strategic cu acesta.
BIBLIOGRAFIE:
Manual Istorie clasa a XI-a
Editura “Gimnasium”
Autori: Ioan Scurtu,Florentina Dondorici,Vasile Ionescu,Octavian
Osanu,Gheorghe Dondorici,Elena Emilia Lica,Emil Poama.
Manual aprobat de “Ministerul Educatiei si Cercetarii”.