CURENTE ȘI ORIENTĂRI/DIRECȚII LITERARE

Denumire/Perioadă Caracteristici Opere literare (din

(în literatura română) programa pentru
bacalaureat-real și
uman)
UMANISMUL -folosirea scrierilor vechi ca principal izvor de -Grigore Ureche,
Secolul al XVII-lea şi cultură; Letopiseţul Ţării
începutul secolului al -intensificarea conştiinţei originii romanice; Moldovei (elaborat
XVIII-lea -elogiul luptei ţărilor române împotriva între anii 1642 și
expansionismului otoman; 1647)
-idealul omului universal (uomo universale), definit
ca individ cu o vastă cultură, stăpân pe limbile greacă
şi latină, pe domeniul muzicii şi al filosofiei, pe
descoperirile ştiinţei;
- redescoperirea valorilor Antichităţii.
ILUMINISMUL -percepția rațională a universului/cultul rațiunii; -Ion Budai-Deleanu,
Sfârşitul secolului al -caracter laic, antidespotic și antifeudal; Ţiganiada (elaborată
XVIII-lea şi începutul -pledează pentru iluminarea maselor populare, pentru în două versiuni:
secolului al XIX-lea emanciparea omului prin cultură; prima versiune-1800;
-egalitatea naturală a oamenilor; a doua versiune-1812)
-susținerea principiilor de egalitate şi libertate, de
suveranitate a poporului;
-modelele umane sunt filozoful sau înţeleptul, având
menirea de a fi ghid al umanităţii în calea ei spre
fericire.
ROMANTISMUL -sursele de inspirație: natura, folclorul, istoria; -Costache Negruzzi,
Epoca pașoptistă (1830- -preferința pentru anumite teme și motive: timpul, Alexandru
1860) – a doua jumătate iubirea, natura, istoria, condiția omului de geniu/ Lăpuşneanul (1840)
a secolului al XIX-lea visul, somnul, solitudinea, zborul cosmic, luna,
(Epoca marilor clasici) steaua, cosmogonia, codrul, floarea albastră, copacul -Mihai Eminescu,
sacru, dublul, noaptea; Luceafărul (1883)
-modelul uman al romantismului este plasat în sfera
imaginației și a sensibilității, care se revoltă și
schimbă fața lumii: geniul, visătorul, îndrăgostitul,
inadaptatul, răzvrătitul, scepticul;
-descoperirea infinitului spațial și temporal/setea de
absolut, aspirația spre ideal, nostalgia primordialului
și a miticului;
-înclinația spre meditația filosofică;
-interesul pentru creația populară și pentru tradițiile
naționale/inspirația din folclor;
-personajul romantic provine din toate mediile
sociale, este un erou excepțional care acționează în
împrejurări excepționale;
-amestecul genurilor;
-lărgirea vocabularului poetic, prin folosirea
arhaismelor, regionalismelor, a cuvintelor populare;
-folosirea antitezei, ca figură de stil și ca procedeu
compozițional;
-cultul sentimentului și al fanteziei creatoare;
-interes manifestat față de specii literare: nuvela
istorică, romanul istoric, nuvela fantastică, romanul
fantastic, memoriile de călătorie;
 -limbaj care mizează pe expresivitate, bogat în figuri
de stil.
REALISMUL -reprezentarea veridică a realității; -Ion Creangă,
A doua jumătate a -observație socială și psihologică pătrunzătoare; Povestea lui Harap-
secolulului al XIX-lea -tehnica detaliului, a amănuntului semnificativ, care Alb (1877)
(Epoca marilor clasici)- contribuie la relevarea caracteristicului, tipicului; -I.L. Caragiale, O
secolul al XX-lea -naratorul omniscient și omniprezent, adesea scrisoare pierdută
(perioada interbelică, obiectiv/perspectiva narativă omniscientă alternează (1884)
perioada postbelică) cu perspectiva unor personaje (Călinescu, Preda); -Ioan Slavici, Moara
-narațiunea la persoana a III-a; cu noroc (1880)
-personaje tipice care acționează în împrejurări tipice; -Mihail Sadoveanu,
-surprinderea unor personaje în transformare, Baltagul (1930)
modificările fiind impuse de mediu; -Liviu Rebreanu, Ion
-compoziție închisă, având ca principiu dominant (1920)
cronologia, căreia i se adaugă uneori simetria; -G. Călinescu,
-preferința pentru anumite teme: familia, moștenirea, Enigma Otiliei (1938)
goana după avere; -Marin Preda,
-cultivarea unui stil sobru, impersonal. Moromeţii(1955,1967)
-Marin Preda, Cel mai
iubit dintre
pământeni* (1980)
PRELUNGIRI ALE -viziunea morală; -Octavian Goga, De
CLASICISMULUI ȘI -stil epistolar; demult…(1909)*
ALE
ROMANTISMULUI* -caracter evocator (evocă istoria vitregă și îndurerată
Sfârșitul secolulului al a neamului);
XIX-lea- începutul -caracter mesianic (încredere în eliberarea socială și
secolului al XX-lea națională);
-profunzimea și autenticitatea trăirilor;
-tonul elegiac (determinat de exprimarea suferinței
colective).
MODERNISMUL -cultivarea simbolului, care exprimă corespondențele - George Bacovia,
SIMBOLISMUL între diferitele elemente ale universului (natură- Plumb (1916)
A doua jumătate a om/realitatea exterioară-realitatea interioară);
secolulului al XIX-lea- -folosirea sugestiei, prin cultivarea senzațiilor
primele decenii ale coloristice, muzicale, olfactive (preferință pentru
secolului al XX-lea/ sinestezie: „O pictură parfumată cu vibrări de
perioada interbelică violet”);
-înclinația spre stările sufletești nedefinite (reverie,
spleen);
-muzicalitatea interiorizată, înțeleasă ca senzație
interioară (realizată prin refren, laitmotiv, simetrii,
aliterații, asonanțe);
-preferința pentru anumite teme și motive (iubirea-
motiv de reverie, moartea, disoluția materiei, orașul,
bolile, parfumul, nevroza, singurătatea);
-deschiderea către inovațiile formale (folosirea
versului liber).
MODERNISMUL -cultivarea negației, a spiritului ludic, a Saşa Pană, Manifest *
ORIENTĂRI experimentului; (1928)
AVANGARDISTE* Suprarealismul se caracterizează prin:
DADAISMUL, -supremația visului și a imaginației;
CUBISMUL, -folosirea dicteului automat (notarea necenzurată
FUTURISMUL,
CONSTRUCTIVISMUL,
a oricăror gânduri, scrierea spontană);
SUPRAREALISMUL ETC. -ritm alert, dinamism;
Primele decenii ale -stil concis.
secolului al XX-lea,
perioada interbelică
MODERNISMUL -raportarea artistului la perspectiva cosmică; -Lucian Blaga,
EXPRESIONISMUL -lupta conștiinței umane cu ilimitatul și cu forțele Meșterul Manole*
Primele decenii ale iraționale; (1927)
secolului al XX-lea, -vitalismul și trăirea frenetică a ideilor;
perioada interbelică -interiorizarea sentimentelor,
-refuzul elementului tipic, individual, în favoarea
simbolului universal;
-sentimentul absolutului; [-Lucian Blaga, Eu nu
-interiorizarea și spiritualizarea peisajului; strivesc corola de
-tensiunea lirică; minuni a lumii (1919)]
-personajele sunt expresia unor simboluri;
MODERNISMUL POEZIA -Lucian Blaga, Eu nu
Perioada interbelică -cultivarea poeziei de cunoaștere (abordează teme strivesc corola de
care vizează metafizicul, transcendența sau absolutul: minuni a lumii (1919)
cunoașterea, iubirea, natura spiritualizată, moartea, -Tudor Arghezi,
condiția umană, sensul existenței); Testament (1927)
-preferința pentru artele poetice; -Ion Barbu, Riga
-aprofundarea lirismului (discursul poetic este o Crypto și lapona
confesiune subiectivă a eului liric, prezent în text prin Enigel (1930)
mărci lexico-gramaticale specifice);
-inovarea limbajului poetic (asocieri lexicale inedite,
topică afectivă);
-intelectualizarea emoției;
-ambiguitatea limbajului (realizată prin metafore și
simboluri);
-preferința pentru versul liber;
-ermetismul (încifrarea sensului, a cărui dezvăluire
necesită o inițiere prealabilă a cititorului și solicită
intelectul);
-cultivarea esteticii urâtului (grotescul, trivialul,
monstruosul) .
PROZA -Camil Petrescu,
-narațiune la persoana I, redată din perspectiva Ultima noapte de
subiectivă a personajului-narator; dragoste, întâia
-preferința pentru proza analitică (deplasarea de noapte de război
accent de la acțiune la viața interioară a personajelor); (1930)
-întrebuințarea unor tehnici și modalități specifice
prozei analitice: analiza psihologică, monologul
interior, introspecția, fluxul conștiinței;
-timpul „interior”, prezent și subiectiv/construcție
romanescă liberă, determinată de condiția memoriei
și a introspecției;
-autenticitatea (estomparea limitelor dintre ficțional și
nonficțional, prin abordarea unor convenții: jurnalul,
memoriile, scrisorile);
-prezența personajelor din categoria intelectualilor, cu
o viață sufletească complexă, confruntate cu
probleme de ordin moral sau existențial);
-cultivarea tematicii citadine;
-stil anticalofil.
 TRADIȚIONALISMU -preocuparea pentru aspectele naționale, pentru -Ion Pillat, Aci sosi pe
L folclor, mit și istorie; vremuri (1923)
Perioada interbelică -preferința pentru tematica rurală/cultul satului;
-cultivarea poeziei cu subiect religios;
-paseismul/cultul străbunilor/valorizarea trecutului;
-elogiul pământului;
NEOMODERNISMUL -ambiguitatea planurilor şi a limbajului; -Nichita Stănescu, În
Perioada postbelică -reprezentarea abstracţiilor în formă concretă; dulcele stil clasic
- insolitul imaginilor artistice; (1970)
-subtilitatea metaforei;
-noile sonorităţi şi semnificaţii obţinute prin plasarea
unor clişee verbale din poezia înaintaşilor în noi
contexte;
-reinterpretarea miturilor.
Teatrul modern -preferința pentru teatrul-parabolă și teatrul -Marin Sorescu, Iona
Perioada postbelică absurdului; (1968)
-reluarea parodică a unor strategii din dramaturgia
tradițională;
-inserția liricului;
-înlocuirea dialogului cu monologul;
-valorificarea și interpretarea unor mituri;
-absența conflictului și a intrigii;
-timpul și spațiul cu valoare simbolică;
-apariția personajului-idee.
POSTMODERNISMU -intertextualitate (citatul, parodia, pastișa, aluzia -Mircea Cărtărescu,
L înlesnesc trimiteri la diverse momente, opere și Levantul (1990)/
Perioada postbelică personalități ale istoriei și literaturii); -Mircea Nedelciu,
- spirit ludic; Zmeura de câmpie *
-biografism (prezența autorului în operă, care (1984)
comentează și anticipează întâmplările sau chiar ia
parte la acțiune, alături de personajele sale);
-caracter hibrid (sunt utilizate procedee specifice altor
arte);
-diversitatea registrelor stilistice;
-anularea distincției tradiționale dintre literatură și
realitate (narațiunea devine spațiul fictiv în care se
intersectează universul imaginar cu viața propriu-
zisă).
-metaromanul aduce dezvăluirea mecanismelor de
producere a textului, uneori prin comentariul ironic al
naratorului;

-atomizarea subiectului (fragmentarea, „dezordinea”)

și a perspectivei narative (pluralismul vocilor
narative, simultaneitatea perspectivei exterioare și
interioare etc.).

*Conținuturile marcate cu * sunt valabile pentru profilurile umane și vocaționale-pedagogic, nu și pentru

cele reale.