Sunteți pe pagina 1din 2

Nocturn de George Bacovia -poezie simbolistSimbolismul este un curent literar afirmat la sfrsitul secolului al XIX-lea.

n simbolism se impune idealul poeziei pure, iar ambiguitatea devine principiul limbajului poetic modern. Caracteristice sunt: folosirea simbolismului, renuntarea la explicit n favoarea sugestiei, exprimarea de stri vagi, fluide, muzicale. Simbolistii practic inovatii prozodice, pretuiesc muzicalitatea poeziilor cu forma fix, impun versul liber si poemul n proz. n plan psihologic, se nregistreaz o stare de ruptur, de criz, de anxietate care ia forme de nevroze. Poezia simbolis are un aer comun mai ales la nivel tematic: decorul citadin, spatiile exotice, paradisurile artificiale (alcool,opiu), decorul macabru, muzicalitatea, simbolurile ezoterice, trecerea timpului. Poezia Nocturn, de George Bacovia poate fi ncadrat n curentul literar numit simbolism, deoarece ilustreaz o mare parte din trsturile de baz ale acestuia. A fost publicat n 1926, n volumul Scntei galbene. Titlul fixeaza principalul motiv in jurul caruia se organizeaza viziunea poetica si e dezvoltat in strofa-refren prin imagine sinestezica; forma substantivizata a adjectivului neologic aminteste de nocturnele lui Chopin dar in relatie cu textul poetic greierul zimteaza noaptea cu nimic devine o ironie a sentimentalismului romantic asociat nocurnului. Sentimentele si ideile poetice transmise prin poezie nu sunt explicite, ci sugerate. Pentru aceasta, poetul apeleaz la simboluri, cele mai importante doua fiind luna si grdina. Primul simbol reprezint, n general, cunoasterea conceptual, rational, iluminarea pe de o parte si transformarea, cresterea pe de alt parte. Totusi, n poezie Luna pare [...] Un continent cunoscut, care nu influenteaz cu nimic pe poet, lsndu-l singur, nereusind s-i anihileze acest sentiment. De asemenea cu rol simbolic apare si grdina, sugernd strile spirituale ce corespund sederilor n Paradis. Ea reprezint un trm al idealurilor, al purittii, al pcii, cu care poetul nu poate fi compatibil, pentru c e singur, tulburat (cugetri se contrazic). Aceast separare a strilor eului liric, fat de cele sugerate de grdin este reprezentat prin distanta: grdin cu orizontul deprtat. Ion Caraion mentiona n Sfrsitul continuu despre un continuu duel din poezia bacovian ntre afar si nuntru, aceste dou lumi regsindu-se si n poezia Nocturn. Exterioritatea se desfsoar pe dou dimensiuni: prima este spatiul terestru al grdinii, iar a doua este spatiul cosmic al lunii. Grdina este scldat n clar de noapte parfumat, reprezentnd o imagine a purittii, al frumusetii, al plcutului si chiar al pcii (claritatea este opus tulburrii, deci poate simboliza pacea). Versurile Aici e frumos aranjat / Orice fir redau perfectiunea grdinii, i dau un caracter paradisiac, desvrsit. Lumea interioar, ins este opus celei exterioare, simtindu-se o tensiune, o contradictie ntre cele dou imagini. Dac exteriorul abund n frumusete, liniste, pace, ordine, armonie, interiorul este unul n care predomina tulburarea Cugetri se contrazic, senzatia de singurtate, regret, suspin si resemnare (Totul a trecut). Strofa a doua ncepe cu versul Cum te-am asteptat, n care este greu de identificat persoana / obiectul ascuns n spatele acestui pronume personal te. Cele mai probabile interpretari ar fi acestea: alteritatea necesar (poetul trieste un profund sentiment al singurttii si simte nevoia de a avea caldura unei persoane apropiate), iubita (la care face referire direct n multe din poeziile din volumul Scnteie galbene), luna, momentul de meditatie (e posibil ca poetul fiind un tip meditativ si singuratic s isi gseasc plcerea n astfel de momente n care s-si asterne gndurile, frmntrile), mntuire, eliberare. Versul Veacurile-au stat sugereaz atemporalitate, datorat fie frumusetii grdinii, fie de starea de meditatie a poetului.

Muzicalitatea are un rol foarte important n poezie, fiind dat de elemente specifice simbolismului (refren) si de sunetul produs de greier. n poezie apar doua refrene, ambele repetndu-se de dou ori: Clar de noapte parfumat si Greierul zimteaz noaptea, cu nimic. Dac primul contureaz frumusetea tabloului de noapte, al doilea sugereaz parc ruptura dintre cele dou lumi (exterioar / interioar), deoarece poetul nu e influentat cu nimic de cntecul greierului, pentru ca nu-l percepe (cu nimic). O figur de stil specific simbolismului si care se regseste si n aceast poezie este sinestezia: Clar de noapte parfumata. n aceast constructie, poetul intreptrunde dou imagini, dou senzatii diferite: una vizuala si una olfactiv. Aceasta creeaz o un tablou splendid al noptii, imbinnd senzatii, ceea ce face dintr-o imagine oarecare a noptii, una complex si foarte plcut. Prin elementul cadrului natural si prin modul de expunere a sentimentelor poezia se incadreaza la specia iterara a pastelului. Limbajul poetic e voit prozaic, saracit de sensuri metaforice, apelandu-se la cateva epitete, la o personificare si o comparatie fara relief stilistic . Ruptura intre eul liric si universul ce i apare monoton si previzibil este marcata la nivelul sintaxei poetice prin discontinuitate si inversiuni topice. Poezia este structurat n patru catrene, cu masura versurilor inegala, foarte variat. n prima si ultima strof rima este mperecheat, iar in celelalte dou, rima este incrucisat. Analiznd poezia Nocturn, de George Bacovia, am identificat trsturi specifice simbolismului, cum ar fi: simbolurile, renuntarea la explicit n favoarea sugestiei, muzicalitatea, trecerea timpului. Asadar, putem afirma c aceast poezie se nscrie n curentul simbolist.