Stoica Onisim

Clasa a XII-a F
Modele bac - Subiectul al II-lea

1) "In fericire" de George Bacovia - doua trasaturi ale curentului literar simbolism
Intregul discurs poetic se centreaza pe profilarea ideii ca existenta este invaraibil intesata
de numeroase stari afective chinuitoare si dezintegrate umane, poetul integrand in spiritul
smbolismului stari suflesteti specifice curentului, respectiv refrenul.
Inca din primul catren, eul simbolist potenteaza prin metafora "duioase psihoze", respectiv
comparatia "Frumoase povesti ca visuri de roze", starea de spleen datorata tuturor
sperantelor, ce se dovedesc dezamagiri inexorabile odata cu trecerea timpului "Iata , sunt
clipe cand toate le am/Viata se duce-n sir de cuvinte".
Refrenul se remarca in creatia lirica "In fericire" prin paralelismul sintactic al versurilor
"Sunt clipe cand toate le am/ [...] Momente cand toate le am", recurenta acestora
amplificand starea inconfundabila de angoasa si supliciu a eului, indignat fiind de timpul
necrutator ce-i pericliteaza sperantele/ visele :"Un cantec de mult...inainte...".
In concluzie, Bacovia creeaza prin "In fericire" o verosimila creatie simbolista,dominata
de sentimente negative, ca angoasa sau supliciul, datorate aspiratiilor ce se dovedesc
amagiri sub aspectul efemeritatii temporale.

2) "Cand singur" de George Bacovia - doua trasaturi ale curentului literar simbolism
Intregul text poetic bacovian se centreaza pe tema trecerii ireversibile a timpului sustinuta
de motive ca "trece", respectiv "e tarziu", si integreaza in maniera simbolista starile suflesteti
specifice curentului si refrenul.
Inca din primul catren poetul est surprins in ipostaza dezolanta a unei persoane coplesita
de solitudine si de presentimentul mortuar, aspect ce dezmargineste orice elan vital, orice
speranta de a trai. Astfel moartea, devine un proces de descompunere sociala si psihica, ce
nu poate fi decat resemnata, asa cum redau versurile :"Cand singur, iar ma revad/Si trece
curand al meu nume/Si-atate sperante/[...] Mi-am zis : e tarziu".
Refrenul, element simbolist, este regasit la nivelul textului poetic prin recurenta
versurilor :"Mi-am zis : e tarziu/ O, ganduri, in lume!". Aceasta potenteaza ideea efemeritatii
timpului ale carei efecte implacabile se intrevad asupra mentalului eului simbolist, covarsit
de dezolarea iminentei morti.
In concluzie, "Cand singur" de George Bacovia apartine curentului literar simbolism prin
integrarea refrenului si a starilor suflesti specifice.
 3) "Revedere" de Ion Vinea - doua trasaturi ale curentului literar modernism
Intregul discurs liric , integreaza in spiritul modernismului elemente ca limbajul ambiguu
metaforizat,respectiv tehnica ingambamentului, si se focalizeaza pe conturarea unei
verosimile relatii dintre artizan si creatie, ce dobandeste la nivel textual imaginea unei iubirii
sacaitoare genuine, fiind sustinuta de motive ca :"desparitrea" si "revederea".
Inca din prima unitate strofica limbajul echivoc utilizat este impregnat de metafore
revelatorii, precum :"departare mai adevarata"si "locul e deopotriva de departe si de aproape
de tine". Acestea surprind atat initiala separatie a eului poetic fata de iubirea sa, creatia, pe
care subestimand-o valoric a izgonit-o in favoarea altor resurse intelectuale, dar si
reintoarcerea sa cu regret l-a prima "dragoste", intrucat era insasi centrul sau gravitational,
dupa cum denota versurile :"Ma dor in mine drumurile inapoi./[...] Te-am asteptat, fiindca te-
am gonit/ Am fugit sa gasesc o departare mai adevarata/[...] In ce intuneric am ratacit...".
O alta trasatura a modernismului prezenta in poezia "Revedere" de Ion Vinea este
valorificarea tehnicii ingambamentului ce creeaza un limbaj novator prin expresia continuitatii
versurilor, ce la nivel textual reflecta relatia creator - creatie. Legatura organica dintre cei doi
surpinsa in versul cu majuscula prin "impleteala cantecului nostru" simbol al unei relatii
bilaterale, a fost suprimata de poet, fiind comparata in versul cu minuscula cu "firele unui
izvor dezbinat de stanci", metafora a dezmarginirii elementelor ce rezida in aceeasi origine.
De asemenea, tehnica ingambamentului este utilizata si in versurile :"Tu care ai stins
celelate povesti/ te-am urmarit cu visul in orase mari cu steau ta deasupra.". Acestea
profileaza ideea ca, poetul, desi distantat spatial de propria creatie, nu poate nega profunda
dorinta interioara de a desavarsi o opera inceputa.
In concluzie, poezia "Revedere" de Ion Vinea este o veridica creatie modernista ce
surpinde relatia dintre poet si creatie, in formula limbajului ambiguu metaforizat si a tehnicii
ingambametului, elemente reprezentative curentului literar in care se inscrie opera.

4) "Rondelul lunei" de Alexandru Macedonski - relatia dintre ideile poetice si mijloacele

artistice
Intregul discurs liric macedonskian se centreaza in maniera simbolista pe evidentierea
conditiei omului confuz si nevrotic de permamenta schimbare ce survine pe fondul
efemeritatii temporale, aspect sustinut de motive ca :"altadata" si "atunci" ce surprind
perceptia labila a acestuia in raport cu universul etern.
Inca din primul catren se observa intentia poetului de a valorifca si permanentiza prin
imbinarea armonioasa a figurilor de stil si a imaginilor artistice, ideea ca viziunea fiintelor
umane asupra elementelor statornice, se modifica sub aspectul trecerii timpului.
Astfel,utilizarea paralelismului sintactic al interogatiei retorice :"Desi pe cer e-aceeasi luna -
Dar unde e cea de-altadata?", denota incertitudinea si angoasa eului poetic. Aceste
sentimente sunt generate de constatarea privind vizualizarea spatiului exterior intr-o formula
diferita celei intiale, aspect coroborat si de interferenta verbelor la timpul prezent , precum
"e, rasuna, zambeste", ce izoleaza temporal acesta observatie, generalizand-o. In aceeasi
masura, personificarea lunii in versurile :"Si-n cer zambeste-aceeasi luna-" ,respectiv :"Si
canta tot pe vechea struna", sporesc caracterul etern, constat al astrului, ce contravine
conditiei umane, supuse implacabil schimbarii datorate timpului.
In concluzie, Alexandru Macedonski exprima prin creatia simbolista :"Rondelul lunei",
ideea ca omul este constrans de efemeritate, ce ii preschimba mentalul in raport cu lumea,
cu factorii eterni, desi acestia isi mentin caractersiticile originare.