Fisa de lucru – Dati-mi un trup voi

muntilor
Fişa 1- Descrie
1. Identificaţi tema şi motivele poeziei “Daţi-mi un trup voi munţilor” de
L.Blaga.
Tema poeziei blagiene este reliefată de raportul spiritualitate-materialitate,
aspirația către absolut și cunoaștere luciferică, chiar depășirea barierelor fizice în
scopul adecvării formei la conținut. Motivele sunt specifice: munții,florile, cerul,
stelele,etc.
2. Precizaţi formula lirică prin identificarea mărcilor eului liric.
Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt reprezentate de: verbe și
pronume de persoana I singular (,,pun”,”port”, etc.) și de persoana a II a singular
și plural și adjective posesive (,,meu”,”mei”,etc.). Acestea redau mesajului liric
o anumită tensiune lirică subiectivă.
3. Descrieţi cele două paradigme semantice, identificabile în poezie.
Discursul liric osilează asupra a două paradigme semantice codependente,
și anume trupul și sufletul, ce crează discrepanța efemeritate-eternitate.
4. Selectaţi elementele ce compun paradigmele poeziei.
Elementele ce compun cele două paradigme sunt:,,trupul”, ,,pieptul”,
,,lutul”, (trup),,inima”, ,,sufletul”(spirit).
5. Extrageţi metaforele plasticizante ce compun imaginarul poetic.
Imaginarul poetic este compus din metafore plasticizate ce definesc
conceptul de adecvare a formei la conținut: : “trunchiul meu”, “pieptul”,
“lacasul furtunilor”, “amforă eului meu îndărătnic”.
Fişa 2 -Compară
1.Puneţi în relaţie cele două paradigme relevând opoziţia materie-spirit.
Tema poeziei blagiene este clădită pe raportul dintre materialitate și
spiritualitate, aspect redat prin figurile de stil specifice, ce îmbogățesc mesajul
liric, precum: epitetul „trecător”, ce este atribuit planului material, ce
evidențiază efemeritatea condiției umane, glorificată prin cununile simbolice de
flori albe și roșii, ce simbolizează puritatea dar și vitalitatea. „Lutul” este
materialul-prim, considerat de autor „strâmt”, „slab”, marcându-se antiteza
corporalitate-spiritualitate.
2. Compară incipitul cu finalul poeziei.
Incipitul, respectiv finalul poeziei se află într-o relație de circularitate,
întrucât versul „numai pe tine te am trecătorul meu trup” , este reluat atât în
incipit cât și în final. Acest vers relevă o mărturisire a limitării temporale a
condiției umane, și se conturează o atmosferă de euforie, elan, resimțite de eul
liric într-o ambianță de sentimente exacerbate.
3. Compară cele două ipostaze generate de posibila expresie a trăirii plenare în
iubire şi în ură.
Cele două sentimente antitetice, respectiv iubirea și ura, sunt reliefate în
textul blagian ca duse până la extrem. Dorința posibilă și realizabilă în plan
imaginar a eului poetic este marcată de modul verbal dominant, și anume
condițional-optativul. Aspirația către suprem, către cer, este simbol al idealului
în iubire.Sărutul stelelor exprimă, la nivel conotativ, aspirația dintotdeauna a
ființei umane spre planul superior. Pe de altă parte, „Picioarele de stâncă” ale
materialității hiperbolizate au capacitatea de „a zdrobi” „bieți sori călători”,
imagine artistică ce crează un tablou apocaliptic, reliefat din satisfacția eliberării
sentimentelor negative din sufletul eului liric, ce se simte prizonier în propriul
trup.
4. Stabileşte asemănări şi diferenţieri între alte texte studiate de tine, având
aceiaşi tematică.
În raport cu textul blagian studiat anterior, opera „Lume” este un elogiu
adus naturii, în care domină planul material, iar cadrul terestru este compus din
munți, rouă, pământ, în timp ce planul cosmic este format din măreția cerului.
Astfel se crează o corelație între cele două planuri, accentuându-se miticul
biblic, redat în mod specific autorului Lucian Blaga. Acest aspect conturează
frumosul, perfecțiunea naturii, printr-un poem de preamărire.
Pe de altă parte, opera “Daţi-mi un trup voi munţilor” prezintă de
asemenea un elogiu adus planetei și frumuseții naturii, însă nu în cadrul
principal. Aici este redată o mărturisire a limitării temporale a condiției umane și
lamentarea eului liric asupra futilității corpului material, în comparație cu
grandoarea elementelor peisagistice.
5. Compară poezia „Daţi-mi un trup voi munţilor” de L.Blaga cu tabloul alăturat
semnat de Salvator Dali Manechin(barcelonez).
 Tabloul „Manechin (barcelonez)” de Salvator Dali surprinde perfecțiunea
și frumusețea corpului femeiesc, în care sunt redate trei aspecte ale femininului,
conturate prin îmbinarea a trei siluete ce formează un întreg. În poezia blagiană,
corpul omenesc este surprins în opoziție, în fragilitatea, futilitatea și efemeritatea
acestuia, ce pun în prim-plan raportul dintre materialitate și spiritualiate, în timp
ce tabloul lui Dali creionează frumusețea omenească.
Fişa 3-Asociază
1. Găseşte semnificaţiile sintagmelor: „trecătorul meu trup”, „lutul tău
slab”,”pieptul acestei năprasnice inimi”,” amfora eului meu”, „straşnicul suflet”
Sintagmele redate semnifică, în ordine, efemeritatea condiției
umane(„trecătorul meu trup”), discrepanța materialitate-spiritualitate(„ lutul tău
slab”), raportul formă-conținut(„pieptul acestei năprasnice inimi”),forma
conținutului(„amfora eului meu”), sfera superioară („straşnicul suflet„)
2. Care sunt atributele umane identificabile în poem ?
Atributele umane reliefate în poem sunt setea de cunoaștere absolută,
ambiția depășirii barierelor fizicului, dar și lamentarea asupra condiției actuale a
trupului omenesc.
3. Identifică termenii prin care eul liric îşi defineşte trupul şi spiritul.
Eul liric își definește propriul trup prin adjective ce conturează
imperfecțiunile: „slab”, „strâmt” ,în timp ce sufletul este definit ca „strașnic”.
4. Cu ce personaj mitologic poate fi identificat eul liric, pornind de la versul: „aş
zdrobi cu picioarele mele de stâncă, bieţii sori”?
Versul citat face referire la zeul-soarelui, Apollo. Astfel, caracterul
apolinic redă ordinea, măsura, armonia, într-o contemplare armonioasă,
detașată,rațională. Imaginea artistică redată de autor crează în acest fel o
imagine apocaliptică, infernală, prin „zdrobirea” armoniei, reliefând sentimentul
de ură, dus la extrem.
5. Ce ritm de muzică actuală crezi că s-ar potrivi textului blagian ? Motivează-ti
opţiunea.
Ritmurile de muzică clasică sunt în concordanță din punctul meu de
vedere, cu ritmul și măsura textului blagian. Spre exemplu, Beethoven surprinde
o anumită virtuozitate și tenacitate caracteristică omului de geniu, ce își exercită
sentimentele în opere ce sunt generalizate asupra întregii omeniri, precum
operele lui Lucian Blaga.
6. Asociază eului blagian una dintre divinităţile greceşti, având în vedere
categoriile estetice( apolinic şi dionisiac).
În concepția mea, stilului eului blagian se identifică cu categoria estetică
dionisiacă, anume spargerea echilibrului și armoniei, lipsa de formă, răscolirea
instinctelor, impulsivitatea, etc., întrucât Blaga redă prin mesajul poetic ieșirea
din normalitate, aspirația spre absolut și distrugerea barierelor fizice și a legilor
naturii.
Fişa 4 -Analizează
1. Comentaţi proiecţia hiperbolică a eului liric.
Eul liric este surprins într-o aspirație către absolut, către aflarea misterelor
universului și depășirea legilor naturii, în scopul proiectării esenței existenței
sale în univers, printr-o exacerbare a propensiunii acestuia.
2. Analizaţi atitudinea eului liric de a-şi depăşi limitele şi nevoia de integrare în
Marele Tot.
Incapacitatea eului liric de proiectare spre transcendent, reduc existența
eului liric, plasându-l în incapacitatea atingerii dorințelor proprii. Astfel eul liric
simte nevoia de a se integra în Marele Tot pentru a nu mai simți nevoia să-și
exprime elanurile vitaliste.
3. Comentaţi necesitatea de-a invoca elementele eterne: munţii, mările,
pământul.
Elementele din cadrul natural devin în acest context metafore-simbol
pentru statornicie, imensitate, persistență în timp. Acestea reprezintă pentru eul
liric singurul lăcaș al propriului sufelet ce îi poate oferi demnitatea si supremația
pe care consideră ca le merită.
4. Motivaţi rolul imperativului „daţi-mi”.
Imperativul “dați-mi” sugerează o cerință fundamentală pentru ființa
umană ce caută să își elibereze sufletul din strânsoarea trupului pământean.
5. Comentaţi ruptura dintre materie şi spirit precum şi efectele acesteia.
Discrepanța materialitate-spiritualitate este reliefată de indicativul prezent
și de utilizarea celorlalte moduri verbale personale: imperativ,cu exprimare a
dorinței –“dați-mi”, conjunctiv – “sa-l cuprind”, “sa-l sarut”,condițional-optativ,
acțiune dorită și nerealizată – “aș apare”, “aș iubi”, “aș urî” .
Fişa 5-Aplică
1. Pornind de la trăsăturile expresionismului, demonstraţi prezenţa acestora în
poezie.
Poezia blagiană este imprimată de puternice accente expresioniste, ce
redau o amplificare a trăirilor eului liric, exacerbându-și propria existență și
aspirând la o cunoaștere luciferică și la evadarea din propriul trup efemer, în
scopul conservării esenței existenței sale.
2. Raportându-vă la tema poeziei precizaţi ideea poetică.
În această poezie, ideea poetică constă în nevoia de adaptare a formei la
conținut pornind de la opoziția dintre fragilitatea și efemeritatea corpului
omenesc și puterea absolută a naturii: „lutul slab...strâmt”, respectiv „Pământule
larg, fii trunchiul meu”.
3. Explicaţi titlul poemului în relaţie cu discursul liric.
,,Dați-mi un trup, voi munților” devine o cerință fundamentală pentru
ființa umană ce caută să își elibereze sufletul din strânsoarea trupului
pământean. Acel trup este un mijloc de încorporare a patosului interior, în timp
ce trupul pământesc este doar lut, materie inferioară, fiind strâmt și neputincios.
4. Pornind de la versul final formulaţi concluzia la care a ajuns eul liric.
Versul „Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup” reprezintă o trecere
bruscă de la planul imaginar,mental, la realitate. Acest vers relevă o mărturisire
a limitării temporale a condiției umane, și se conturează o atmosferă de euforie,
elan, resimțite de eul liric într-o ambianță de sentimente exacerbate.
5. Precizează rolul prozodiei în exprimarea trăirilor poetului.
Accentele moderniste ale operei sunt specifice: versul liber, tehnica
ingambamentului, structura de tip monobloc. Acestea contribuie la muzicalitatea
sporită a versurilor, care au rolul de a reda fluxul ideilor si frenezia
sentimentelor.
Fişa 6-Argumentează
1. Argumentaţi folosirea verbelor la modurile indicativ -prezent în prima parte a
poeziei.
Folosirea verbelor la modul indicativ-prezent în prima parte a poeziei
sugerează persistența acțiunilor reale, generalizate asupra colectivului uman, ci
nu asupra eului liric individualizat. Se conturează astfel un raport bine definit
între material și spiritual, simboluri ale efemerității respectiv eternității, raport
justificat prin prezența verbelor „a fi”, „a avea”.
2. Justificaţi folosirea modurilor condiţionalului-optativ şi a conjunctivului în
ultima parte a poeziei.
Modurile condițional-optativ și conjuctiv sugerează o dorință asiduă a
eului liric, ce depașește barierele spațio-temporale, și sunt proiectate în
eternitate, izvorâte din necesitatea persistenței sentimentului de iubire, chiar
dacă se continuă în plan imaginar.
3. Motivaţi ipostaza de stăpân al cosmosului pe care o dobândeşte poetul.
Intensitatea sentimentelor exercitate de eul liric depășesc barierele
materialității, aspirând spre absolut, spre stăpânirea universului în scopul
exprimării trăirilor propriu-zise. Această aspirație este izvorâtă dintr-un plan
mental, imaginar, creat din dorința sa de exprimare.
4. Exprimă-ţi opinia despre trăirea dionisiacă ţinând cont de elemetele definitorii
ale acestei categorii estetice.
În opoziție cu apolinicul, trăirea dionisiacă reprezintă spargerea armoniei
și a echilibrului, exercitarea unei multitudini de stări, sentimente și impulsuri ce
depășesc barierele raționalului. Această poeziei aparține acestei categorii
estetice, întrucât se redă suprarealismul, exacerbarea propriilor trăiri și aspirația
către absolut, izvorâtă din necesitatea eternizării propriei existențe, deși este
posibilă spargerea echilibrului natural.
5. Exprimă-ţi opinia faţă de voinţa omului de a-şi depăşi limitele în atingerea
ţelului propus.
Limitele reprezintă, în opinia mea, concepții izvorâte din propria
conștientizare a propriilor puteri, ce pot fi definite uneori în mod eronat, întrucât
atât timp cât scopul este fixat în minte, succesul este posibil cu ajutorul efotului
fizic și psihic. Ambiția te poate impulsiona în atingerea obiectivelor , și poate
depăși barierele fizice, exemplu concret fiind poezia blagiană citată, în care eul
liric aspiră către absolut, deși se află în imposibilitatea realizării acestuia.