A doua jumatate a secolului al XX-lea a cunoscut revolutii tehnologice succesive. Inovarea
tehnologica permanenta,accelerarea schimbarilor, interconectarea mondiala a cunostintelor si a organizatiilor constituie elemente caracteristice ale mediului economic postbelic. Statele puternic industrializate au adus in o schimbare majora in ceea ce priveste forta de munca. Agricultura a fost mecanizată, munca manuală a fost folosită tot mai puţin, iar cererea de forţă de muncă în agricultură a scăzut; Ocupatiile majore ale oamenilor din tarile dezvoltate incepand cu anii ’80 au fost cele legate de noile tehnologii informationale si de servicii. Aparitia computerului personal, in 1981, a schimbat statutele profesionale, pentru ca meseriile traditionaliste legate de agricultura si industrie au fost inlocuite treptat cu meserii legate de informatica, publicitate, televiziune, relatii cu publicul, finante, turism, etc. In Romania, incepand cu 1960, s-a trecut la industrializarea fortata, ceea ce a dus la schimbari importante in alegerea meseriilor. Drept consecinta, s-a produs un fenomen social important, si anume migrarea fortei de munca, mai ales a celei tinere, de la sat la oras, concomitent cu eliberarea acesteia din agricultura, domeniu in care s-a produs colectivizarea urmata de investitii semnificative ale statului cumunist in mecanizarea agriculturii. Aceste schimbari au dus la aparitia migratiei in lumea contemporana. Cauzele acestea au constat in: crize economice, inflaţie, şomaj, sărăcie, industrializare şi urbanizare care au determinat migraţii din mediul rural în mediul urban, ţările foarte dezvoltate au atras migraţia forţei de muncă din ţările sărace , cu natalitate crescută. Toate acestea au determinat Uniunea Europeana sa-si propuna sa raspunda fenomenului globalizarii si competitiei economice cu piete mult mai puternice (SUA,Japonia) sau cu un imens potential de dezvoltare (China,India) prin decizia unei extinderi in valuri,care sa asigure un progres economic si social echilibrat si durabil, mai ales prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare si care sa beneficieze de o coeziune economica. In concluzie, lumea contemporana prezinta tabloul unei societati in plina schimbare sub toate aspectele, careia speram ca civilizatia noastra sa-i faca fata.