Acatrinei Leonard

clasa a XI-a F
Testul 11

Subiectul I

1. Numiți un conducator politic precizat în sursa A.

Gheorghiu-Dej
2. Precizați, din sursa A, o informative referitoare la cultul personalității.
Unii lideri l-au atacat pe Gheorghiu-Dej: ”poate și la îndemnul lui Hrușciov (Chișinevschi întreținea
strânse relații cu serviciile secrete sovietice) – de pe pozițiile luptei împotriva cultului personalitații.”
3. Menționați liderii care l-au atacat pe Gheorghiu-Dej, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi.
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că majoritatea ”tovarășilor”
aveau o instructive redusă.
B
5. Scrieți o cauză-efect stabilită între doua informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informații (cauză,respective effect).
Cauza: „Condamnarea cultului personalității (..) a luat prin surprindere pe lideri comunişti de
pretutindeni.”
Efectul: „Gheorghiu-Dej a înțeles că poziția sa de nr. al partidului și al statului era amenințată (in 1954-
1955, el recursese la o manevră abilă, trecând functia de prim-secretar al CC al PMR unui devotat al
său, Gheorghe Apostol, și păstrând pentru el pe aceea de prim-ministru)."
6. Precizați două fapte istorice de politică externă ale României postdecembriste.
România, precum alte state din estul Europei, a fost pusa, după 1989, In fața unor imense
provocari interne și externe, iar politica sa externă a conținut, în mod inerent, in condițile schimbării
dramatice a substanței ideologice, atât elemente de continuitate, cât și de schimbare profundă. Astfel,
în urma semnării Protocolului de la Budapesta, din februarie 1991, Tratatul de la Varşovia a fost în mod
oficial dizolvat în data de 31 martie 1991.
Un alt obiectiv fundamental al politicii exteme româneşti, după 1989, sprijinit de toate fortele
politice, urmărit de toate guvernările și dorit de majoritatea populației a fost conectarea României la
spațiul european configurat juridic, valoric, economic şi instituțional prin fenomenul integrării uropene.

Astfel, după ce în octombrie 1993 România a aderat la Consiliul Europei, în luna februarie a
aceluiaşi an a fost semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană, pentru ca, în 1995,
România să prezinte cererea formală de aderare la UE. Integrarea României într-o uniune economică și
politică, aflată ea însăși într-un proces dificil de definire a propriilor elemente instituționale,
procedurale și juridice a reprezentat una dintre cele mai dificile şi complexe sarcini pentru politica
externă românească post-decembristă.
 7. Menționați o caracteristică a diversității europene in secolul al XX-lea.
Din punct de vedere politic, diversitatea se manifestă prin formele de stat. În prima jumătate a
secolului al XX-lea predominau monarhiile, ca forme de guvernare. Inainte de Primul Război Mondial,
doar 4 dintre cele 23 de state europene erau republici: Franța, Elveția, Portugalia și San Marino, În
perioada interbelică, noile state apărute au optat pentru republică: Austria, Cehoslovacia, Polonia,
Ungaria, Finlanda, țările baltice. Alte state europene au renunțat la monarhie (Grecia, Spania). Numărul
monarhiilor a scăzut dramatic după al Doilea Război Mondial, pentru că au devenit republici: România,
Italia, Bulgaria, Albania, lugoslavia. In schimb, Spania a revenit la monarhie în 1975. Astăzi, forma de
guvernare majoritară este republica, doar 20% dintre statele europene fiind monarhii constituționale.
In statele din estul Europei, renunțarea la monarhie s-a făcut în contextul instaurării regimurilor
comuniste impuse de Moscova, aceasta fiind o formă de guvermare incompatibilă cu noul regim.

Subiectul al II-lea

1. Numiți spatial istoric, precizat în sursa dată.

România
2. Precizați dictatul la care se referă sursa dată.
Ceauşescu
3. Menționați alte două practice politice ale national-comunismului, în afara celor la care se referă sursa
dată.
O alta practică politică a național-comunismului condus de Nicolae Ceauşescu (1965-1989) a fost
promovarea politică a rudelor familiei Ceausescu, ceea ce a primit denumirea de socialism dinastic.
Revoluția culturală impusă de tezele din julie din 1971 a fost declanşată în urma unei vizite a lui
Nicolae Ceauşescu în câteva țări comuniste ale Asiei (China si Coreea de Nord). Această revoluție a pus
capăt relativei liberalizāri și a trecut la ideologizarea tuturor sectoarelor vieții sociale. A pus apoi bazele
dictaturii personale a lui Nicolae Ceauşescu, prin impunerea unor mecanisme de conducere și decizie
personală, specifice dictaturilor.
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la situația economică a României.
Oraşele și satele României se aflau în întuneric din cauza unei penuri de energie fără precedent."
Aprovizionarea cu alimente se face pe bază de cartele, dar alimentele nu se găsesc."
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul Securității, susținându-l cu două
informații în acest sens.
Potrivit sursei, Securitatea juca rolul cel mai important in menținerea regimului prin teamă.
O primă informație este că: „Supravegherea polițienească este din ce în ce mai manifestă."
A doua informație este aceea că: „Regimul se susține exclusiv, după noiembrie 1987, prin frica pe
care o inspiră."
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, că Războiul Rece a fost o caracteristică a relațiilor
international în lumea postbelică. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.)
Războiul Rece (1947-1991) a fost o caracteristică dominantă a relațiilor internaționale pentru că a
implicat lumea liberă coordonată de Statele Unite și lagărul comunist dominat de Uniunea Sovietică. În
perioada confruntării maxime, între 1947 și 1962, o criză a acestui conflict, care a îmbrăcat toate
aspectele unui război clasic, mai puțin pe cele ale confrunării militare directe, a fost războiul din
Coreea, desfășurat între 1950-1953 și care a dus la divizarea celor două state coreene.