goare pentru bacalaureat.

Mihaela Olteanu

F BncALAUREAT
-tttru
r--PlrEi:

ISTORIE
. Programa de bacalaureat pentru disciplina lstorie
.20 de teste pe capitole
. 25 de teste finale pentru pregdtirea
examenului de bacalaureat

marci inregistrate,
url de proprietate intelechralS.
Editura Paralela 45
CUPRINS
Ja a ilI-q, Editura Corint, TESTE DE EVALUARE PE CAPITOLE

sa a XI-a, Editura Niculescu A. PoPoARE $rSPATil TSToRTCE

xa a,fll-a, Editura Didacticd
:'nilia Licd, Octavian Osianu,
t ilI-a, Editura Gimnasium,
na, Eugen Palade, Bogdan
Corint, Bucuregti.
Curoilescrl Aurel Constantin
Economici Preuniversitaria,
:Im a){II-a, Editura Corvin,
Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor
Test nr.1
r SUBIECTUI I (30 puncte)
Citi{i cu atenfie sursele de mai jos:
A. ,,Dacia a fost una din ultimele regiuni cucerite de Imperiul Roman; anexarea ei a avut
loc in urma expediliilor conduse de impdratul Traian, care a infrAnt in 106 rezistenJa ultimului
rege dac, Decebal.
Civtliza[ia romand se rdspdndise prin comercianli la nordul Dundrii cu cdteva secole
inainte de cucerirea lui Traian. Dupd 106, administralia qi civilizalia romand s-au stabilit in
noua provincie; o datd cu aceasta au avut loc procese semnalate inainte cu cdteva secole gi in
celelalte provincii ale Imperiului Roman. Romanii aduceau avantajele unei culturi mai rafinate
qi ale unei prosperitdti materiale evidente, care afrlgeau o parte a populafiei cucerite. Este foarte
probabil cd acest lucru a inceput in marile oraqe. Primii care au adoptat acest fel de trai erau cei
care apar{ineau claselor de sus, aristocraliei locale. Aceqtia qi-au trimis copiii la qcoli romane,
pentru cd numai astfel puteau promova in magistratura imperiald. Comerciantii se grdbeau gi ei
si invele noua limbd, fiindcd latina era limba comerfului. Locuitorii de la sate se asimileaz[ mai
incet qi iqi pdstreazd limba mai bine. $colile romane erau unul dinhe factorii importanli in pro-
cesul de romanizare. in gcoli se invSla latina, limba oficiald a administraliei, a comerfului qi a ar-
matei. [...]
in latind se inlelegeau qi coloniqtii venili din diferitele regiuni ale imperiului; dinhe ei,
unii sunt fogti soldali, devenili veterani, stabili{i in Dacia, unde li se acordaserd terenuri. Dacii
care nu cunogteau latina au folosit-o la inceput intr-o form[ rudimentard, penhu a intra in con-
tact cu noua administralie (latina era pentru ei o limbd de comunicare secundarS; acasS conti-
nuau sd vorbeascd limba lor matemd). Cu timpul, in Dacia, ca qi ?n Occident, latina, cu prestigiul
sdu de limb6 a imperiului, a devenit principalul mijloc de comunicare in dauna limbii autoh-
tone, care a fost abandonat6."
(Academia Romdn[, Istoria Romdnilor)

B.,,Continuitatea daco-romanilor la nordul Dundrii a fost qi mai este incS mult dezbd-
tutd in literatura de specialitate. in disputa dintre adeplii gi adversarii persistenlei daco-romane
se reflectd nu numai conceplii istorice diametral opuse, ci gi stadiul de dezvoltare al cercetdrilor
privind acest important capitol din istoria noastrd veche, indisolubil legat de etnogeneza ro-
mdnilor. Din pdcate, disculiile in aceasti problemd au fost alimentate uneori gi de un substrat
politic, foarte ddunStor adevbrului istoric.
Partizanli dispari{iei romanitSlii din Dacia in vremurile de dupd Aurelian au inlocuit
dezvoltarea istoric[ internS, fireascd, cu teoria unui imaginar exod de populaJie din sudul Dundrii.
Pornind de la datele vagi gi contradictorii ale unor scriitori antici (Eutropius, Festus, Iordanes
etc.) gi invocdnd apoi lipsa gtirilor scrise despre o populalie romanicd nord-dundreand, eineagd
existen{a masivd a daco-romanilor in {inuturile carpato-danubiene. Aceqti invd}ali sus{in cd aici
ar fi rf,mas cel mult nigte neinsemnate resturi romanice, care ar fr dispdrut in masa migratorilor,
frrd sd fi jucat vreun rol in configuralia etno-cultural5 qi social-politicS a Daciei in timpul mi-
gra{iilor.
 in schimb, suslin[torii continuitS{ii daco-romane, romdni qi striini, au ar1tatimposibili-
tatea evacudrii intregii sau a majoritd{ii popula{iei civile din Dacia
la sud de Dunbre. o eva-
cuare totalS-sau aproape totald a popula{iei civile nu numai cd practic
era imposibild, dar ea nu
lezukd' de fapt nici din relatirile autorilor antici care se referd la imprejurdrile abandondrii
Daciei de cdtre lmperiul Roman.
.In ciuda faptului cd scriitorii antici menlioneazd in fosta Dacie romand numai pe mi,
gratori, care stdpdneau.prin. forla armelor, qi ignord total popula{ia autohtond, izvoarele directe
(arheologice, numismatice gi chiar epigrafice dL secolul
ui w-r"u; furnzeara documente certe
referitoare la continuitatea qi activitatea productivd a daco-romanilor.,,
(Academia RomAnI, Istoria Romdnilor)

Pornind de la aceste surse, rispundefi la urmitoarele cerin(e:

1. Numiti tema istoricd,precizatdin sursa B.
2 puncte
2.Precizali, din sursa A, o informafie referitoarela civilizafia romand.
2 puncte
3' Numi{i cele doud state din antichitate, mentionate atdt in sursa A, citgi
in sursa B.
6 puncte
4' Scriefi, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care susJine cd
etnogeneza
romA.neasci a fost un subiect politizatde-a lungul timpului. 3 puncte
5. Scriefi, din sursa A, dou[ informalii care se afl6 inir-o relalie catzd-efect,p..tirand
rolul fiecdreia dintre aceste informa{ii (cauzd,respectiv efect). puncte
7
6.Prezentali doui teorii istoriografice cu privirala formarea poporului rom6n.
6 puncte
7. Menfionafi o asemdnare intre modul in care a fost abordatdromanitatea romanilor
in
opera cantemirianI, respectiv in lucrbrile scriitorilor reprezentativi ai
$colii Ardelene.
4 puncte

I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)

Citifi cu atenfie sursa de mai jos:
,,Unul dintre cele mai importante izxoare narative latino-maghiare care relateazd despre
romdnii nord-dundreni din secolele IX-X este opera lui AnonSrmus, -Gesta Hungarorum.lespre
perscrnalitatea,valoatea istorica, geograficd gi literard a scAerii ,ui" ,-u discut"at
mult, daropi-
niile sunt in continuare controversate. S-a incercat identificarea lui cu diferili magiqtii, pr"p"-
zi{i sau episcopi din vremea celor patru regi ai Ungariei cu numele de Bela, riui piuuriuiU
identificare fiind aceea cu un fost notar al regelui Bela al III-lea (1172-1196). ".uTemeinicia cu-
noqtintelor istorice, geografice gi etnografice ale lui Anonynus a fost recunoscutd
de majori-
tatea specialigtilor moderni, iar relatdrile sale r[mdn o suisd de baz6 de
p.entru istoria ungurilor, cdt qi pentru cea a comunitd{ilor autohtone,
o valoare itit
chiar dac6 cronici"gut|r,'
gi unele anacronisme. "on6n"
Anonymus pomene$te in Cdmpia Tisei, la sfrrgitul secolului al IX-lea, pe
vlahi, adici
pdstorii romanilor, preciz6nd cd ...pe drept cuvdnt se poate spune cd pdntdnnl panonier
ar fi
pdqunile romanilor, fiindcd si acum romanii trdiesc pi mosiiie Ungaiiei.
[...] Deosebit de im-
portante sunt qtirile lui Anonymus referitoare la primele formaliuni politice
din Transilvania,
conduse de Gelu' Menumorut qi Glad. Despre Geluse precizeazd,"a
roman (quidam Blachus)i,
et Sclavii).1.. j
"ra (Blasii
\arasa, Transilvania (terra Ulhasilvana), fiind locuitr de romani gi slavi
At6t din opera lui Anonymus, cdt gi din alte izvoarc narative (Vita Sancti
Gerharii,
Chronicon Pictum Vindobonense etc.), rezultd in mod clar cb ungurii au
cucerit treptat aceste

10
 gi $reini, au ardtat imposibili-
rcia la sud de Dun[re. O eva-
rrtic era imposibild, dar ea nu
i la imprejurdrile abandon[rii
r Dacie romani numai pe mi-
4ire autohtond, izvoarcle directe
zl fin:zepzA documente certe
ar--
ia Ronen5" Istoria Romdnilor)
crinfe:
2 puncte
gia roman6. 2 puncte
rsursa A* cdt in sursa B.
gi
6 puncte
i care susfine cd etnogeneza
- 3 puncte
elalie cauzn-efect, precizAnd
r)- 7 puncte
zpopomlui romdn.
6 puncte
d romanitatea romdnilor in
rntatirt ai $colii Ardelene.
4 puncte
maghiare care relateazd despre
re- Gesta Hungarorum. Despre
sele s-a discutat mult, dar opi-
rlui cu diferiti magiqtri, prepo-
Ele de Bela" cea mai plauzibild
n {ll7l-1196). Temeinicia cu-
s a fost recunoscutd de majori-
e bazl de o valoare egal6, atdt
me. chiar dacd cronica conline
ilului al D(-lea, pe vlahi, adicd
wte cd pdmdntul Panoniei ar fi
Lngariei. [...] Deosebit de im-
4irmi politice din Transilvania,
ci era rom6n (quidam Blachus),
gi sfavi (Blasii et Sclavii). 1"..1
oarative (Yita Sancti Gerhardi,
lqgr:rii au cucerit treptat aceste
t
4,
teritorii qi c[ doar spre sf6rqitul secolului al Xl-lea [...] pun stdpdnire in mod ferm pe unele
pir[i din Transilvania gi abia dupd anul 1200 reu$esc sd o cucereascd pAnd la arcul carpatic."
(Academia RomAn6, Istoria Romdnilor)
Pornind de la aceasti surs5, rdspundefi la urmltoarele cerin{e:
1. Numili conducdtorul politic, precizat in sursa dat6, despre care lucrarea Gesta
Hungarorum men{ioneazS cd era de etnie romflnd. 2 puncte
2.Preciza[i secolul in care a domnit regele Bela al III-lea, mentrionat in sursa dati.
2 puncte
3. Menfionali cele doud etnii neromanice la care se referd sursa dat[. 6 puncte
4. Menliona{i, din sursa dat6, doud informafii referitoare la romdnii care trbiau in
Transilvania. 6 puncte
5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importanla lucrdrii lui
Anonymus, susfindndu-lcu doub informalii selectate din sursi. 10 puncte
6. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirmalia conform cdreia politizarea
istoriografic[ a procesului de forrnare a poporului romdn a dus la denaturarea adevd-
rului istoric. (Se puncteazd coeren\a qi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimb cavzalitatea gi con-
cluzia.) 4 puncte
I SUBIECTUL al lll-lea (30 puncte)
Elaborali, in aproximativ dou6 pagini, un eseu despre romanitqtea romdnilor tn
viziunea istoricilor romdni Si strdini din secolele al XIX-lea - al XXJea, avdnd in vedere:
- precizarca unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care combdtea ro-
manitatea rominilor gi continuitatea populafiei romanizate la nord de Dundre,
precum qi a unei cavze a apariliei acesteia;
- prezerrtarea a doud idei prin care aceast6 teorie tendenlioasi aborda problema
formirii poporului romdn gi a limbii sale;
- menlionarea a doi istorici rom6ni sau strlinj care au comb[tut teoria istorio-
grafici ce denatura problematica etnogenezei rom6neqti, precum qi a denumirii
a doud lucriri istorice in care apar argumentele utilizate de aceqtia;
formularea unui punct de vedere referitor la rolul ideii romanit[{ii rom6nilor
in istoriografia romdn[ sau strdind din secolele al XIX-lea - al XX-lea qi sus-
linerea acestuia printr-un argument istoric.
Noti. Se pun cteazd qi utrlizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentiirii, eviden{ie-
rea rela{iei cauz6-efecl, suslinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coeren{a
gi pertinenla argument[rii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv
a conectorilor care exprimd cauzalitatea qi concluzia), respectarea succesiunii cronolo-
gice/logice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spaliu precizatd. Se acordi
10 puncte din oficiu.
11
 d-r.-.

Roman itatea romani lor in viziunea istorici lor

Test nr.2

t SUBIECTUI l(30 puncre)

Citifi, cu atenfie, sursele de mai jos:
A' ,,Dacia nu a fost cuceriti numai cu armele qi nu s-a lSsat doar impresionatd
de o
civilizalie materiali superioarS; Dacia a fost cuceritl qi de capacitatea de iluminare
spirituald a
Romei, cdgtigat[ de formele occidentale, latine, ale culturii gr".o-ro-uoe.
in Dobrog;,;,*;
romand se al6turd celei grecegti, influenJele lor reciproce .""ditet d simbioza
culturai"d gr""o-ro-
mani.
Limba latind, frc6nd parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseanr
a ariei
lingvistice indo-europene, n-a avut in limba dacicd un concurent putemic,
astfel inc6t roma-
nizatea lingvisticd s-a sdvArgit in provincia intemeiatd in anul 106 de Traian
destul de repede.
De altfel' atunci cdnd dou[ popoare vin in contact, se impune lingvistic cel
care are un prestigiu
mai mare; prestigiul culturii grecegti explicd de ce latina nu r-u i-prr, (ori s-a lmpus
gr"uiin
acele teritorii unde s-a intdlnit cu limba greacd. "u
Proporfia de peste 3.500 de inscrip{ii latinegti descoperite in Dacia, fa{b de
numai vreo 40
de inscriplii in greceqte qi vreo $ase-$apte in limba siro-palmireani vorbegie de la
sine despre
preponderen{a absoluti a latinei in provincia Dacia. Latina era limba administratiei,
a fiscu1,i, a
armatei, a comer{ului, era limba comund penhu ca diferitele grupuri etnice din provincie
sI se
poatl in{elege intre ele [...] Latina populard, vorbitd in Dacia qi in Oobrog"u, no
o limb[
diferiti de latina clasicd, ci ambele erau stiluri ale aceleiagi limbi latine. Latina lulgari
"ruar fi vor-
birea p[turilor sociale mijlocii, majoritare, corespunzitor stilului familiar de conveisalie.
Inscrip-
liile latine din Dacia qi Moesia Inferior dovedesc unitatea limbii latine vorbite.,'
(M. Birbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

B' ,,in a doua jumdtate a mileniului I asistlm pe plan european la nagterea popoarelor
romanice, vorbitoare de limbi neolatine. in acest cadru, cu similaritafl ?n hlsdturile generale gi
cu particularitSlile datorate contextului geografic, se inscrie qi formarea poporului rom6n,
vorbitor
al unei limbi romanice.
Prin inglobarea unor teritorii nord-danubiene in statul roman se creaserl premisele
romatizdtli. Cu toate valurile anterioare de alogeni, din mileniul I i. Hr., care au trecut, ori s-au
stabilit vremelnic in zonele locuite de geto-dacil abia sub romani se produc schimbdri esenliale
etnoJingvistice; asimilarea culturii qi civilizaliei romane a fost un
froces asumat congtient de
c[tre autohtoni, generatorul unor modificdri comportamentale (romaiizarea) care definesc popu-
lafia daco-romand.
Rdsp6ndirea romanitSlii in veacurile fV-V spre
{inuturile din afara fostei provincii Dacia,
delimitarea romanicilor de citre migratori, conviefuirea autohtonilor mai apoi cu triburile
slave
sunt jaloanele istoriei mijlocului gi celei de-a doua jumdtSti a mileniului f . 1,3
sfrrqitul acestui
mileniu, poporul romanic mogtenitor al dacilor romanizali qi autohton pe teritoriul Daciei
antice
apare in primele izvoare medievale: este neamul blachilor, vlahilor. Cei care-l
numeau astfel
(populalii neromanice - germani, slavi, maghiari) afirmau implicit caracterul
romanic al acestui
popor' vorbitor de limb[ neolatinS. Romdnii irqiqi s-au numit cu un termen
derivat din romanus,
perpetudnd amintirea Romei. Ei sunt singurul popor romanic care pdstreazd,acest
nume, insull de
romanitate inconjuratd de popoare de alte origini.,'
(M. Bdrbulescu, D. Deletant, K. Hitchins,
$. Papacostea, P. Teodor ,Istoria Romdniei)

12
storicilor
l l6sat doar impresionatd de o
citatea de iluminare spirituald a
o-romane. in Dobrogea, cultura
nd simbioza culturald greco-ro-
la extremitatea apuseand a ariei
ent puternic, astfel incdt roma-
106 de Traian destul de repede.
g:ristic cel care are un prestigiu
mpus (ori s-a impus cu greu) in
in Dacia" faJa de numai vreo 40
eanE vorbegte de la sine despre
limba administraliei, a fiscului, a
puri etnice din provincie s[ se
gi in Dobrogea, nu era o limbd
i larine. Latina vulgari ar fi vor-
, familiar de conversalie. Inscrip-
atine vorbite."
:a- P. Teodor,Istoria Romdniei)
rurop€an la naqterea popoarelor
dlarititi in trds[turile generale qi
rrilrea poporului romdn, vorbitor
I roman se creaserd premisele
rl I i. Hr., care au trecut, ori s-au
ri se produc schimbdri esen{iale
: un proces asumat conqtient de
tmanizarea) care definesc popu-
din afara fostei provincii Dacia,
rnilor mai apoi cu triburile slave
nileniului I. La sffirgitul acestui
nhton pe teritoriul Daciei antice
rhilor. Cei care-l numeau astfel
icit caracterul romanic al acestui
r un tsrmen derivat din romanus,
: pdstreazd acest nume, insulS de
ea- P. Teodor,Istoria Romdniei)
Fornind de la aceste surse, rispunde{i la urmitoarele cerinfe:
1. Numi{i procesul etno-lingvistic precizat in sursa B. 2 puncte
Z.Precizali, din sursa A, o informafie referitoare la limba latind populard. 2 puncte
3. Numi{i cele doud provincii romane nord-dundrene, mentionate in sursa A, respectiv,
in sursa B. 6 puncte
4. Scriefi, pe foaia de examen, litera corespwzatoarc sursei care sustine c[ procesul
etnogenezei romdneqti a fost finalizat spre sfArgitul mileniului I. 3 puncte
5. Scrie{i, din sursa A, doud informalii care se aflb intr-o relafie cauz6-efect, precizdnd
7 puncte
rolul fiecbreia dintre aceste informafii (cauzd, respectiv
"fect).
$,Prezentali doud teorii istoriografice cu privire la formarea poporului romdn. 6 puncte
7. Menlionafi o asemdnare intre modurile in care a fost abordatd romanitatea romdnilor
de cdtre umaniqtii italieni, respectiv de cdtre cronicarii moldoveni din secolul al XWIJea.
4 puncte
I SUBIECTUL al ll-lea (30 puncte)
Citifi cu aten(ie sursa de mai jos:
,,Principalele consecinle ale retragerii aureliene n-au fost de ordin militar, fiindcd acesteia nu
i-a urmat o ocupalie shdin[ a teritoriilor pdrdsite de armatele romane, nu s-a cedat provincia unor
grupuri barbare. Consecin{ele majore au fost in plan demografic, politic qi social-economic.
baca unele pdrti din sudul Daciei - inclusiv din sudul Banatului - vor fi reinglobate Imperiului
Roman in secolele IV-VI, prin acliunile lui Constantin cel Mare gi ale urmaqilor sdi, zona intra-
carpaticb (Transilvania) pierde definitiv contactul direct cu imperiul.
-
Actul retragerii aureliene lasd acest teritoriu, cel pulin apareflI, fbrd vreo structurl poli-
tico-statal6. Putem b6nui doar cd s-au perpetuat unele forme de organizare politicd de tradi{ie,
imperiul insugi rdmdndnd un model pentru daco-romani, a$a cum, in aceastd weme, unele insti-
tulii romane deveneau modele pentru migratori. Nicolae Iorga considera c[ str[vechile obqti
coaguleaz1,inromanii (Romaniae), care vor deveni, la mijlocul mileniului, una dintre formele de
orginizare politicd in Europa, pe ldngb Imperiui Roman qi regatele barbare. [...]
- Actul retragerii aureliene nu inseamn[ insd momentul final al romanismului. De la
mijlocul secolului al III-lea se frcuserd simtrite, mai cu seamd in aspectele materiale ale civi-
liialiei,trdsdturile unei perioade noi, care se va prelungi pdnb la invazia hunicS, o epocd romand
tdrzie, care incepe, prirr urmare, inainte qi continud dupd domnia lui Aurelian. In acest context,
momentul din 771 rdmdne jalon doar pentru istoria politicd. Dupb retragerea aurelian[ se per-
petrcazd o romanitate Jdrd imperiu, adicd fdrd sh'ucturile imperiale, prin populaiia latinofon[,
deprinsd cu civiliza{ia romand provinciald, de expresie mult mai modestii de acum inainte."
(Ioan-Aurel Pop, Thomas Niigler, Istoria Transilvaniei)
Pornind de la aceasti sursio rlspundefi la urmltoarele cerinte:
1. Numili impdratul roman, precizalin sursa datd, care a restaurat st[pdnirea romand in
unele zone ale fostei provinqii imperiale Dacia. 2 puncte
Z.Prcciza[i secolul in care a avut loc retragerea aurelian6, menlionatd in sursa citat6.
2 puncte
3. Menfionali cele doui provincii romdneqti la care se referi sursa dat6. 6 puncte
refragerii
4. MenJiona{i, din sursa dati, doub informa{ii referitoare la consecinfele armatei
qi a administra{iei imperiale din Dacia. 6 puncte
5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la retragerea aureliani,
puncte
sus{inindu-l cu dou[ informalii selectate din surs6. 10
13
 6' Argumenta{i, printr-un fapt istoric relevant, afirmaliaconform
cdreialanord de Dundre
a continuat sd existe o romanitate
Jdrd imperiu dupf anul 27 L (Se pwcteazdcoeren{a qi
pertinen{a argumentdrii elaborate prin uiilizarea unui fapt
istoric relevant, ,erpr.tiy u
conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia.) 4puncte

I SUBIECTUI al lll-tea {30 puncte)

Elaborafi, in aproximativ doud pagini, un eseu despre romanitatea
romdnilor tn
viziunea istoricilor, avdnd in vedere:
- numirea a doi istorici romdni sau striini care au abordat tema romanit6trii ro-
mdnilor qi menJionarea a doud argumente utilizate de istorici pentru
a susfine
romanitatea romdnilor;
- ptezentarea unui motiv al preocupdrii istoricilor pentru studierea romanit6tii
romdnilor;
- men(ionarea a doud consecinfe ale abordbrii temei romanitdtii rom6nilor de
citre istorici.
formularea unui punct de vedere referitor la semnificalia studierii
romanit6{ii
romanilor pentru istorici gi sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

Noti' Se puncteazd 9i utitizarea limbajului istoric adecvat, structurar ea prezentdrli,

evidenfie-
rea rela{iei cauz6-efect, sus}inerea unui punct de vedere cu arguminte
istorice lcoerenla
qi pertinenla argumentdrii elaborate prin utilizarea unui fapt
iitoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprim[ cauzalitatea qi concluzia), respectarea succesiunii
cronologi-
cellogice a faptelor istorice qi incadrarea eseului in limita de spa{iu precizat1.
Se acoria
10 puncte din oficiu.

B. 0AMENI|, S0CIETATEA gt TUMEA tDEtLoR

l. Secolul )O( intre democralie gi totatitarism.
ldeologii gi practici politice in Romdnia giin Europa
Test nr.3

I SUBIECTUL l(30 puncte)

Citifi cu aten(ie sursele de mai jos:
A' ,, ' . . in Rusia [ . ' . ] bolqevicii se pronun{au pentru acaparareatotald gi pe cale
- . violentd a
puterii.
Liderul acestei fracliuni era Vladimir Ilici Ulianov, cunoscut sub pseudonimul
Lenin. in
conceplia lui, bolgevicii constituiau un partid de avangardi al clasei muncitoare,
un partid al
revoluJionarilor de profesiq care pentru distrugerea ordinii sociale vechi qi
instaurarea celei noi
trebuiau s[ acfioneze subversiv, conspirativ.
Marginali chiar in interiorul miqcdrii socialiste din Rusia, bolqevicii au profitat
de tul-
lurdrfle sociale qi politice provocate in aceastd \ard caurnare a dezastrelor din primul Rrzboi
Mondial, iar in octombrie l9l7 au pus la cale o loviturd de stat, care
a reugit. Foarte repede,
bolqevicii gi-au creat instrumentele care s[ le prezerve puterea: au instituit
o birocralie
lati de partid, qi-au subordonat sindicatele, au suprimailibertatea presei, au interzis "oot o-
activitatea
14

I
lorm cdreia la nord de Dunire
71. (Se ptncteaz1,coerenfa qi
r istoric relevant, respectiv a
4 puncte
re romanitatea rorndnilor in
abordat tema romanit[1ii ro-
te de istorici pentru a susline
pentru studierea romanit[]ii
nei romanitdfii rom0nilor de
nificalia studierii romanit[{ii
intr-un argument istoric.
rcnrarea pr ezentdrli, evidenlie-
cu argumente istorice (coeren{a
fapt istoric relevant, respectiv a
.pectarea succesiunii cronologi-
a de spaJiu precizatl. Se acord[
I IDEILOR
rlitarism.
r 9i in Europa
rarea totald gi pe cale violentd a
scut sub pseudonimul Lenin. in
clasei muncitoare, un partid al
lle r-echi gi instaurarea celei noi
ia. bolqevicii au profitat de tul-
r dezastrelor din Primul Rdzboi
at. care a reugit. Foarte repede,
au instituit o birocra{ie contro-
ea presei, au interzis activitatea
celorlalte partide, au creat o polilie politicd (C.E.K.A.) qi au instituit teroarea ca formd de gu-
vemare. Ei considerau cb victoria revoluliei in Rusia era doar inceputul revolu{iei universale,
care va duce la cAgtigarea peste tot a puterii politice de c[tre proletariat, condus, desigur, de clhe
comuniqti. Miqcdrile de inspiratie bolqevich din Ungaria, Germania etc. au fost insd in[bugite
imediat dupi Primul Rdzboi Mondial, ceea ce a limitat deocamdatd comunismul doar la Rusia,
devenitb intre timp Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste."
(Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romdnia,
O istorie a comunismului in Romdnia)
B. ,,Primul nucleu al partidului nazist a apdrut la Miinchen, in 1919, in anul urm[tor ludnd
nurnele de Partidul Nalional Socialist al Muncitorilor Germani. Primul program al partidului
nazist a fost redactat in 1920, acesta fiind conceput, in esen!6, ca instrument de propagandd, degi
cuprindea multe elemente care aveau sd rdmdnd puncte de referin!5 ale actiunii politice in anii
urmdtori. Programul stipula anularea prevederilor Tratatului de Pace de la Versailles gi crearea
unei Gerrnanii Mari, atdt pentru a restabili fostele granile, c6t gi pentru a oferi teritorii unei
populalii in continud cregtere. Un amplu spaliu era rezerval polemicii impotriva pluripartidis-
mului qi parlamentarismului, cdrora li se opunea existenla unei comunitSli nalionale in mdsurd
s[ sublinieze faptul cd partidele politice sunt inutile gi dSunitoare. Se mai spunea - iar acesta
avea sd fie un pilon permanent al propagandei partidului nazist - cd din aceasti comunitate vor
putea face parte numai cetdlenii cu sdnge gennan. [...] Agadar, incd din tr920, partidul era o
miqcare rasistd qi antisemitd.
MarSul impotriva Romei (octombne 1922) gi venirea la putere a lui Mussolini in Italia au
alut un efect electrizant asupra miqcdrii nalionai-socialiste, chiar dacd aceasta iqi trdgea vigoarea din
situalia specific german6, caracterizatd de un climat de exasperare nalionalistd qi de protestul
social detemrinat de situa{ia dificild care a urmat Prirnului Rdzboi Mondial'
Succesul partidului nazist a fost favorizat gi de destrdmarea ideii de democra{ie la nive-
lul conqtiin{ei populare: majoritatea germanilor, vldguili de gomaj gi de nesiguran{6, cereau o
ordine capabild sd garanteze stabilitatea viitorului, indiferent de natura acestuia."
(Alessandra Minerbi, Istoria ilustratd a nazismului)
Pornind de la aceste surse, rispundefi la urm[toarele cerinfe:
1. Numili statul apbrut pe cale revolufionarl,precizatin sursa A. 2 puncte
2.Precizali, din sursa B, o informalie referitoare Ia lovitura de stat orchestratd de
Benito Mussolini. 2 puncte
3. Numili cele doul ideologii extremiste la care se referd sursa A, respectiv
sursa B.
6 puncte
4. Scrieli, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care susline cd exportul de
revolulie era destinat sd aducd victoria proletariatului in intreaga lume. 3 puncte
5. Scriefi, din sursa B, doud informafii care se afl6 intr-o rela]ie catzd-efect, precizdnd
rcrlul fiecdreia dintre aceste informalii (cauzd, respectiv efect). 7 puncte
6.Prezenta\i doud caracteristici ale regimurilor politice de tip totalitar. 6 puncte
7. Menlionafi o asemdnare intre rnodurile de exercitare a puterii in regimurile politice
extremiste. 4 puncte
I SUBIEGTUL al ll-lea (30 puncte)
Citifi cu atenfie sursa de mai jos:
,,Lui Dzerjinski, ca gi lui Lenin, ii pldcea s[ laude teroarea gi unealta acesteia, C.E.K.A.,
pentru meritul de a fi salvat Revolutia. Afirma{ie probabil corectS, atAta liunp cdt revolulia este
15
identificat[ cu dictatura bolqevicS. Nu existd nicio indoiald c[ in toamna lui l9lg, cAnd gi-au
lansat campania de teroare, bolqevicii se confruntau cu o respingere din partea
tuturor pdturilor
populafiei, in afard de membrii propriului aparat de stat. in uri-"n"u condilii,
teroarea necru-
{itoare era intr-adevir singura cale de a salva regimul. Teroarea trebuia sd fie nu doar necruli-
toare (poate fi oare imaginatl o teroare bl6nd6?), ii gi oarba. Dacd oponen{ii regimului
ar fi fost
o minoritate identificabill, eliminarea lor ar fi fost'simpld .u o op".u1i"a#;ffi.
f; il;;
sovieticd insd, adevirata minoritate o constituiau regimul gi sprijinitorii lui. peniru
u ," -"ntirr"
la putere, bolgevicii trebuiau sd, aromizeze societatela qi sAdistrug5 insdgi voinla
ei de a acliona
autonom. Teroarea rogie a dat de in{eles populaiiei c5, intr-un regi- nu avea niciun f:el de
remu$clri pentru executarea unor oameni nevinovaJi, nevinovilia nu "uteputea fi
o garanlie a
supraviefuirii: unica gans[ era o totald $tergere a propriei personalitatri qi resemnarea
fltansta in
fala evenimentelor. odatr ce societatea se dezintegri intr-o aglometur* a" atomi umani,
in care
fiecare se temea si atraqd atenlia gi toti erau preo-upa1i tr.t-ii d" supraviefuireapersonall,
ceea
ce gdndeai inceta sd mai conteze; fiindcd regimul pusese stlpdnire pe intreaga'sfera puf6ca.
Numai aqa au putut cdteva sute de mii de indivizi ia igi suUoiOorr""" o sutd de milioane dintre
semenii lor sau mai mul1i."
(Richard Pipes, Scurtd istorie a revoluyiei ruse)

Pornind de la aceastfl sursr, rispundefi la urmltoarele cerinfe:

1. Numili regimul politic totalitar, precizat in sursa datd", care a fost instaurat in Rusia
in urma unei revolufii. 2 puncte
2.Frecizali secolul la care se referi sursa dat6. 2 puncte
3. Men{iona{i cele doud personalitili reprezentati.ve ale regimului politic din Rusia
sovietici la care se referd sursa datd. 6 puncte
4. Mentiona{i, din sursa dat[, doui informaiii referitoare la posibilitatea supravietuirii
intr-un regim politic dictatorial. 6 puncte
5. Formula{i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la regimul de teroare in
care au fost obligali sd triiasc[ ceti{enii Rusiei sovietice, susfinindu-l cu dou6 infor-
mafii selectate din surs6. l0 puncte
6. ArgumentaJi, printr-un fapt istoric relevant, afirma[ia conform cdreia modelul politic
creat in Rusia la inceputul secolului al XX-lea a fost aplicat gi in alte state din Europa
in perioada postbelici. (Se puncteazd coeren\aqi pertinlnJa argumentirii elaborate prin
ttilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimd cauzaliiatea
qi concluzia.) 4 puncte

I SUBIECTUL al lll-lea (30 puncrel

Elaborafi, in aproximativ douE pagini, un eseu despre regimurile politice democratice

din Europa secolului al XX-lea, avdnd in vedere:
-
men{ionarea a doui caracteristici ale democrafiei liberale qi a unui stat euro-
pean in care democrafia a funclionat fdrd intrerupere in secolul al XX-lea;
-
precizarea a doui practici politice reprezentative pentru democra{ia europeani
a secolului al XX-lea;
. - ptezentarea unei ideologii democratice din Romdnia primei jumatifi a seco-
lului al XX-lea qi mentionarea a doi oameni politici iare au fost susfindtorii
acesteia;

16
:erinfe:
2 puncte
2 puncte
a dat[. 6 puncte
cauzele conflictului dintre
6 puncte
itor la atitudinea domnului
lormalii selectate din sursd.
10 puncte
rform cdreia diplomalia ro-
. din diplomafia europeanb.
z conectorilor caf,e exprimd
4 puncte
re statul romdn in timpul
narcat Romdnia in tragicul
;tatului romAn in r6zboi, in
nata RomAnd petrecut pe
rt cursul rdzboiului pentru
. acestui eveniment;
erea Romdniei la Conferin{a
lnzboi Mondial.
turarea pr ezenldrli, eviden{ie-
L argumente istorice (coerenla
x istoric relevant, respectiv a
rtarea succesiunii cronologi-
le spatiu precizatd". Se acordd
BAREME DE EVALUARE $I NOTARE
TESTE DE EVATUABE PE GAPITOLE
Test nr. 1
I Subiectul I (30 puncte)
1. 2 puncte pentru numirea temei istorice precizate in sursa B.
2. 2 puncte pentru precrzarea, pe baza sursei A, a oricdrei informa{ii referitoare la
civiliza{ia romanS.
3. cflte 3 puncte pentru numirea fiecdruia dintre cele dou6 state din antichitate men-
fionate atdt in sursa A, c6t qi in sursa B. (2 x 3p : 6p)
4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzdtoare sursei care
sus{ine cd etnogeneza romAneascd a fost un subiect politizat de-a lungul timpului.
5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de exarnen, a oricbror dou[ informa{ii aflate intr-o
relalie cauzi-efect selectate din sursa A.
6" cfrte I punct pentru menfionarea oricdror doud teorii istoriografice cu privire la for-
marea poporului romAn. (2 x lp : 2p)
- cf,te 2 puncte pentru prezentarea celor douh teorii istoriografice. (2 x 2p : 4p\
7.4 puncte pentru menfionarea unei asemdndri intre modul in care a fost abordat5
romanitatea romdnilor in opera cantemirian[, respectiv in lucrdrile scriitorilor repre-
zentativi ai $colii Ardelene.
E Subiectul al ll-lea (30 puncte)
1.2 puncte pentru numirea conducdtorului politic, precizat in stusa dat6, despre care
lucrarea Gesta Hungarorum menlioneaz[ cd era de etnie romdn[.
2.2 pancte pentru precizarea secolului in care a domnit regele Bela al III-lea.
3. cf,te 3 puncte pentru men{ionarea celor doud etnii neromanice la care se referd sursa
datd. (2 x 3p : 6p)
4. cAte 3 puncte pentru menlionarea, din sursa datd, a doud infbrmalii referitoare la
ronrAnii care trdiau in Transilvania. (2 x 3p : 6p)
5" 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a unui punct de vedere referitor
la importanfa lucrdrii lui Anonymus.
- c0te 3 puncte pentru selectarea, din sursa datd, a oricdror doud informalii care suslin
punctul de vedere formulat. (2 x 3p:6p)
6. 4 puncte pentm argumentarea afirmafiei date prin prezentarea oricSrui fapt istoric
relevant gi prin ttilizarea conectorilor care erprimd ca.uzalitatea (deoarece, pentru cd etc.)
qi ccrncluzia (aqadar, ca urmare etc.).
t $ubiectul a! lll-lea {30 puncte}
Informa{ia istorici -24 de puncte, distribuite astfel:
- 3 puncte pentru precizarea unei teorii istoriografice din secolul al XIX-lea care com-
bdtea romanitatea romAnilor qi continuitatea popula{iei romanizate ia nord de Dundre.
131
 -"rfiru

- 2 puncte pentru precizarea unei cauze a apariJiei acestei teorii istoriografice.

- cflte 3 puncte pentru prezenlarea coerentd a dou6 idei prin care respectiva teorie
istoriograficb aborda problema formdrii poporului romdn gi a limbii sale, prin eviden-
fierea rela{iei istorice de cauzalitate gi utilizarea cdte unui exemplu/unei caracteristici.
(2 x 3p:6p)
cdte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
ideile menlionate.
- cf,te 2 puncte pentru men{ionarea a doi istorici romdni sau str[ini care au combdtut
teoria istoriograficd ce denatura problematica etnogenezei romdneqti. (2 x 2p : 4p)
- cf,te 2 puncte pentru menlionarea denumirii a douS lucrdri istorice in care apar
argumentele fillizate de acegtia. (2 x 2p: 4p)
- tr punct pentru formularea oric6rui punct de vedere ref,eritor la rolul ideii romanitalii
romAnilor in istoriografia romdnd sau strdini din secolele al XIX-lea - al XX-lea.
- 1 punct pentru pertinenla argumentdrii punctului de vedere formulat.
- 2 puncte pentru selectarea oricdrui fapt istoric relevant care sus{ine punctul de vedere
formulat.
- 1 punct penfu utilizarea conectorilor care expriml cauzalitatea (deoarece, pentru cd etc.),
respectiv concluzia (laSadar, ca urmare etc.).

Ordonarea qi exprimarea ideilor men{ionate - 6 puncte, distribuite astfel:

- 2 puncte pentru lutllizarea limbajului istoric adecvat.
1 punct pentru utrlizareapar\iald a limbajului istoric adecvat.
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii).
0 puncte pentru text nestructurat.
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.
punct pentru respectarea pa{iald. a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.
1
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice.
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa{iu.
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spa{iu.

Test nr.2

I Subiectul I (30 puncte)

1. 2 puncte pentru nurnirea procesului etno-lingvistic precizat in sursa B.
2. 2 puncte pentru precizarca, pebaza sursei A, a oricdrei informa{ii referitoare la limba
latind populard.
3. cAte 3 puncte pentru numirea fiecdreia dintre cele doud provincii romane nord-du-
ndrene menlionate in sursa A, respectiv in sursa B. (2 x 3p : 6p)
4.3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunz6toare sursei care
sus{ine cb procesul etnogenezei romAneqti a fost finalizat spre sfbrgitul mileniului L
5.7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricbror doui inforrnafii aflate intr-o
relafie cauz6-efect selectate din sursa A..
132