1 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor - PPSX

1
Tema 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
SUMAR
I. IDENTITATEA ROMÂNILOR
Cine sunt strămoşii românilor şi cum au trăit ei înainte de
cucerirea romană?
II. ROMANIZAREA
Cum au fost cuceriţi strămoşii românilor de către romani şi cum au
trăit după cucerire?
III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
Cum s-a format poporul român şi limba lui?
IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
De ce există două teorii opuse legate de romanitatea
românilor şi ce susţin ele?
2
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
INTRODUCERE
Romanitatea românilor = poporul român şi limba română au
origine latină.
EPOCA VECHE
Romanitatea se leagă cronologic

Nevoia de explicare
TOATE CELELALTE EPOCI
ISTORICE
Teorii opuse
Din motive Datorită absenţei unor

politice izvoare istorice scrise
3
I. IDENTITATEA ROMÂNILOR
Cine sunt strămoşii românilor şi cum au

trăit ei înainte de cucerirea romană?
4
Strămoşii românilor
Mileniul III î.Hr. Indo-europenii îi asimilează pe autohtoni.
grecii
Din indo-europeni Spaţiul

ilirii
carpato-danubiano-pontic
geto-dacii
tracii
Strabon (istoric şi geograf antic din
sec. I î. Hr.): „Dacii au aceeaşi limbă
ca şi geţii”.
5
Aşezări
numite
dava
Politeişti Geto- Organizaţi în

triburi sau
(Zalmoxis) uniuni de
dacii triburi
Limba -
dialect al
limbii
tracice
6
Statul dac
Regatul lui Burebista = prima unificare a triburilor

82-44 î.Hr. traco-dace
Regatul lui Decebal= reunificarea triburilor dacice

87-106 d.Hr.
 Capitala statului: Dacia devine

Sarmizegetusa Regia provincie romană
106 d.Hr.
 A luptat împotriva
Imperiului Roman
Războaie:
 101-102
 105-106 Document
Imagine 7
Columna lui Traian
Muzeul Naţional de Istorie

a României
Colecţie de fotografii cu scene de pe
columna lui Traian.
12
II. ROMANIZAREA
Cum au fost cuceriţi strămoşii românilor de
către romani şi cum au trăit după cucerire?
13
A. Romanizarea. Context şi factori

favorizatori
 Romanizarea = introducerea modelului roman de civilizaţie

şi cultură, proces care a avut drept rezultat transformarea
teritoriului stăpânit, a locuitorilor şi limbii acestora după
modelul Romei.
 Componenta esenţială – lingvistică = înlocuirea limbii
populaţiei supuse cu limba latină.
14
B. ETAPELE ROMANIZĂRII
a) Etapa preliminară c) Etapa finală sau
sau anterioară ulterioară stăpânirii
cuceririi romane romane
Sec. II î.Hr. - 106 - 271/275

106 d.Hr. 271/275 - 602
b) Etapa decisivă
sau a stăpânirii
romane
15
a) Etapa preliminară sau anterioară cuceririi romane

Sec. II î.Hr. -106 d.Hr.
Romanii cuceresc Peninsula Dacii - în strâns contact cu civilizaţia

Balcanică (sec. II î.Hr. – I d.Hr.) romană
Viaţa politică:
Cultura materială: vase de bronz, unelte de fier, arhitectură, implicarea lui
armament, ceramică, instrumente medicale, imitarea Burebista în
monedelor romane etc. războiul civil de la
Roma; cucerirea
Dobrogei de către
Influenţe romane romani în 28 î.Hr.
şi includerea în
Viaţa spirituală: folosirea alfabetului latin, preluarea provincia Moesia
imaginilor unor divinităţi romane pentru în 46 d.Hr.
reprezentarea unor divinităţi dacice etc.
16
b) Etapa decisivă sau a stăpânirii romane

106-271/275
Factori:
Sistemul
administraţiei
romane
Cultele
religioase
romane
banizarea Factorii hotărâtori:

• LIMBA LATINĂ
• CREŞTINISMUL
nizarea
17
C. FACTORII ROMANIZĂRII
Populară (spontană)
1. Colonizarea
Oficială (organizată de statul roman)
Se realizează prin:
MASIVĂ ŞI ORGANIZATĂ
 Întemeierea de noi colonii
40.000 de colonişti „ex toto orbe
Romana” (Eutropius) pentru ,,a  Atribuirea de pământ unor grupuri
popula oraşe şi cultiva ogoare” de cetăţeni romani.
Coloniştii – villa rustica, canabae, vicus,

pagus
Indiferent de provenienţă coloniştii sunt latinofoni -

vorbitori de limba latină - purtători ai culturii materiale
şi spirituale romane. Document
18
Legiuni (formate din soldaţi care aveau
2. Armata cetăţenie romană).
DACIA - provincie de  Veteranii din legiuni primeau bani şi
ocupau diferite funcţii.
graniţă
Trupe auxiliare (formate din soldaţi
care nu aveau cetăţenie romană).
cca. 55.000 de soldaţi  Veteranii din trupele auxiliare
primeau cetăţenie romană, pământ
în proprietate, dreptul de a se
căsători în provincia apărată.
 Staţionau în tabere militare romane numite

castre, în jurul cărora se formau aşezări civile,
numite canabae.
 Veteranii – latinofoni  factor important al
romanizării.
Imagine 20
Colonia (au rang superior): Ulpia
3. Urbanizarea Traiana Sarmizegetusa, Napoca,
Apulum
Oraşele aveau statut de: Municipia: Potaissa
Purtătoare ale modului de viață roman
Administr Instanțele Mari centre Teatre,

judecătorești religioase
Școli Forum Terme
ația amfiteatre
Document
Imagine 22
Ulpia Traiana
Sarmizegetusa
Tur virtual al
ruinelor romane.
25
4. Limba latină
Organizarea politico-administrativă = factor al romanizării
Marcuslingvistice
Aurelius
Traian
 (98-117)
Funcţiile Hadrian
administrative deţinute(117-161)
de cetăţeni romani(161-180)
care vorbeau
limba
Provincia latină  contribuie
romană la procesul de romanizare.
3 provincii:
Dacia: Transilvania,
Dacia Inferior - condusă Dacia
Banatul, Oltenia şi
vestul Munteniei. de un procurator  Apulensis
Augusti .  Malvensis
Condusă de un
Capitala la Drobeta .
guvernator: legatus  Porolissensis
Augusti pro praetore. Dacia Superior -
condusă de un legatus Conduse de un
Capitala: Ulpia legatus Augusti pro
Augusti pro praetore.
Traiana praetore Daciarum
Sarmizegetusa. Capitala la Ulpia
Trium.
Traiana Sarmizegetusa.
Dacii liberi: Crişana, Capitala la Ulpia
Dacia Porolissensis -
Maramureş, o parte Traiana
din Moldova de azi. condusă de un
Sarmizegetusa.
procurator Augusti. Document
Capitala la Napoca. Hartă
26
FACTORII ROMANIZĂRII
5. Religia Interpretatio romana (adorarea sub nume
romane a unor divinităţi neromane)
Sincretismul religios
Religia
Dovezi ale răspândirii
creştină în Dacia postromană:
 Prima jumătate a sec. IV d.Hr. – se
răspândeşte în Dacia  Donariul de la Biertan (sec. IV).
 313 – Edictul de la Milano “Ego Zenovius votum posui”.
-Constantin cel Mare acordă libertate  Opaiţe creştine.
de cult creştinismului.  Cruci şi fundaţii ale unor basilici
 391 - Theodosius interzice cultele
creştine: Porolissum, Sucidava.
păgâne.
 Principalii termeni creştini:
 Episcopate în zona Dunării la Tomis, Dumnezeu (Domine Deus), creştin
Durostorum. (Christianus), cruce (Crux).
 Misionari: Sfântul Ioan Cassian,
Dionisie cel Mic. Document
Imagine 29
c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii romane

271/275-602
271/275 - Împăratul
Aurelianus retrage O parte a populaţiei (armată şi civili legaţi
administraţia şi armata prin interese de imperiu) părăseşte Dacia.
romană din Dacia (Retragerea
aureliană).
Cea mai mare parte a populaţiei

romanizate continuă să trăiască la N de
Dunăre.
Romanizarea continuă şi după retragerea

aureliană din Dacia.
Dobrogea rămâne sub stăpânire romană
până în 602  rol important în întărirea Document
romanităţii nord-dunărene. Hartă
32
Romaniza D. CONSECINŢELE ROMANIZĂRII

rea
treptată a
teritoriulu Asimilare
Formar
i de la N ea
a
de
Dunăre
autohton daco-
(începând ilor geto- romani
cu sec. II daci
lor
î.Hr. şi
până în
602)
FORMAREA POPORULUI ROMÂN

ŞI A LIMBII ROMÂNE
35
III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

Cum s-a format poporul român şi limba lui?
36
A. Formarea poporului român

secolele VII-VIII
a) Romanizarea autohtonlior
(geto-dacii) – prima sinteză
b) Asimilarea migratorilor de către autohtonii

romanizaţi (daco-romanii) - a doua sinteză
Romanicii nord-dunăreni (poporul

român)
Lumea romanică orientală
Romanicii sud-dunăreni (aromânii,
meglenoromânii, istroromânii)
Imagine 37
Migratorii slavi
Vocabularul
Terminologia slavă
Influenţează etnogeneza
românilor
Modelul
instituţional
FĂRĂ să îi schimbe caracterul romanic

39
B. Formarea limbii române (sec. VII-VIII)

- aparţine familiei limbilor romanice, neolatine
Evoluţia limbii române:
Formarea limbii
române până la Influenţe lingvistice
stadiul de limbă ulterioare
română comună
dacoromân ( în România)
Străromâneasca formată în
Dialecte
sec. II-VIII din limba traco- aromân, meglenoromân,
geto-dacă + limba latină istroromân (în sudul
Dunării)
Document
40
Structura limbii române

ADSTRAT
slav
STRAT
latin (cca. 70%)
SUBSTRAT
traco - getic (160 cuv.)
42
Structura limbilor romanice

Structura Francezii Italienii Spaniolii Portughezii Românii
limbii
Substrat Galic Italic Celto- Celto- *Traco-geto-dacic
iberic lusitan (cca. 160 cuvinte)
STRAT LATIN LATIN LATIN LATIN LATIN (cca. 70%)
Adstrat Germanic Germanic Germanic Germanic Slav

(francii) (longobarzii (vizigoţii) (suevii) (slavii de sud)
şi
ostrogoţii)
 *Cuvinte dacice:
Carpați, Napoca, Criș, Dunăre, mânz, viezure, mistreț, brad, măceș, băiat, moș,
prunc, urdă, vatră, gard.
43
Influenţe asupra limbii române - adstrat

În Ţara Românească şi
Cuvinte slave: Moldova
- pe cale cultă (limba slavonă): Limba Alfabetul
rai, iad, vlădică slavonă chirilic
- pe cale orală: Cozia, Predeal,
Cancelarie
Bistrița, Bogdan, Dan, Vlad, Biserică Folosit
Radu, boier, voievod, nevastă, (în texte religioase) până la
domnia lui
plug, dragoste, noroc Al.I.Cuza
Alte influenţe
maghiară, germană, turcă, În secolul al XIX-lea - împrumuturi

masive din limbile romanice =
greacă (fanariotă), rusă
„relatinizare”.
Imagine 44
IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
De ce există două teorii opuse legate de romanitatea

românilor şi ce susţin ele?
48
A. Romanitatea românilor în sursele medievale

timpurii (sec. VIII-XIII)
 Etnonimul vlah - vlahi, termen de

origine germanică
Variante: vlah, voloh, valachus, blach, olah
 Ei înşişi s-au numit român - români
49
informaţi
romanita
menţiuni
românilo
timpuriu
r în Evul
i despre
Primele
Mediu
oferă
care
tea
Secolul al IX-lea(I) 50
informaţi
romanita
menţiuni
românilo
timpuriu
i despre
r în Evul
Primele
Mediu
oferă
care
tea
(II)
Secolul al X-lea
Secolul al X-lea
51
informaţi
romanita
menţiuni
românilo
timpuriu
i despre
r în Evul
Primele
Mediu
oferă
care
(III)
tea
Secolul al XII-lea Anonymus

52
informaţi
romanita
menţiuni
românilo
timpuriu
r în Evul
i despre
Primele
Mediu
oferă
care
(IV)
tea
Secolul al XIII-lea
53
B. Romanitatea românilor în viziunea umaniştilor
54
Antonio
Antonio Bonfini,
Bonfini,
umanist
umanist
italian
italian
- „românii
- „româniisun tsun
urmaşii
t urmaşii
coloncolon
iei iei
şi ai şilegiunilor
ai legiunilor
romane
romane
din din
Da cia”.
Da cia” .
55
Umanişti occidentali care au abordat problema
Imagine
ISTORIA pe înțelesul tuturor
romanităţii românilor
Secolul XV
Editura Delfin
Flavio
Flavio Biondo, umanist
originea lor romană“.
originea
“invocaulor
“invocau
italian –curomânii
italian
Biondo,
– românii
cu romană“.
mândrie
mândrie
umanist
Nicolaus Olahus „Hungaria” (1536)
Umanişti maghiari şi saşi care au abordat problema

primul care susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor: “Limba moldovenilor şi a valahilor a fost cândva romană, căci ei sunt colonii de romani…
Dovadă de acest lucru e faptul că au multe cuvinte comune cu limba romană”.
Johannes Honterus, umanist sas, originar din Braşov - hartă cu numele “Dacia”.
romanităţii românilor
Secolul Secolul
XVI XVI
Imagine 57
Umanişti români care au abordat problema

romanităţii românilor (I)
Secolul XVII Grigore Ureche, cronicar moldovean
“Letopiseţul Ţării Moldovei“
face apropieri etimologice între limba română şi latină: „…de la rîmleni, ce le
zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea,
mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster şi alte multe din
limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm
înţălege”.
 originea latină: “Românii, câţi se află locuitori la Ţara Ungurească şi la
Ardeal şi la Maramureşu, de la un loc sunt cu moldovenii şi toţi de la Râm se
trag” .
originea comună: “Şi locuitorii Ţării Româneşti [...] sunt creştini şi o
seminţie” (cu moldovenii, n.ns.).

Imagine 60

romanităţii românilor (II)
Secolul XVII Miron Costin, cronicar moldovean
"De neamul moldovenilor şi din ce ţară au ieşit strămoşii lor“
problema originii românilor:
“Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scot lumii la

vedere felul neamului, din ce izvor şi seminţie sântu lăcuitorii ţării
noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din Ţările
Ungureşti ... că toţi un neam şi o dată descălecaţi sântu”;
“numele vechiu şi mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la

Roma”.
62

romanităţii românilor (III)
Secolul XVIII Stolnicul Constantin Cantacuzino

“Istoria Ţării Rumâneşti dintru început“ (1716)
- istoric şi geograf din Ţara Românească
-originea comună a tuturor românilor: “toţi aceştia dintr-o
fântână au izvorât şi cură “.
Dimitrie Cantemir
“Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”
- domn al Moldovei, istoric, lingvist, şi om politic român
- originea comună a tuturor românilor;
- a consultat peste 150 de izvoare române şi străine.
63
C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistă

Contextul şi cauzele politizării ideii romanităţii românilor
Secolul al XVIII-lea - lupta
românilor pentru drepturi
politice şi naţionale Supplex
Libellus Valachorum (1791) -
Idei
românii sunt cei mai vechi imigraţioniste
locuitori ai Transilvaniei
 Poporul şi limba română s-ar

fi format la sud de Dunăre TEORIA
 Românii ar fi pătruns în IMIGRAŢIONISTĂ
Transilvania în Evul Mediu *A imigra= a veni dintr-o ţară străină pentru
a se stabili aici
64
Susţinătorii teoriei imigraţioniste

sec. al XVIII-lea
Franz Joseph Sulzer, căpitan în armata

habsburgică - ”Istoria Daciei transalpine” (Viena, 1781-
1782)
Johan Christian Engel, istoric austriac susţine că

românii au imigrat la nord de Dunăre în secolul al IX-lea
65
Secolul al XIX-lea
dualismul austro-ungar Teoria imigraţionistă
(1867) lupta românilor sau roesleriană
pentru drepturi politice
creşte în intensitate
Sistematizarea ideilor
imigraţioniste de către
TEORIA ROESLERIANĂ: austriacul Robert Roesler
poporul român şi limba lui "Rumänische Studien„ (Studii
s-au format la sud de Dunăre, româneşti, Leipzig, 1871).
de unde o mare parte a *A emigra=a părăsi propria țară pentru a se
populaţiei a emigrat la nord stabili definitiv într-o țară străină.
de fluviu
66
Susţinătorii teoriei autohtoniei
În sec. al XVIII-lea - Şcoala Ardeleană;
în prima jumătate a sec. al XIX-lea - paşoptiştii: Mihail

Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu;
în a doua jumatate a sec. al XIX-lea - Bogdan Petriceicu

Haşdeu (filolog şi istoric), “Pierit-au dacii?”;
A. D. Xenopol, istoric român, autorul primei mari sinteze a

istoriei românilor, foloseşte argumente istorice, lingvistice şi
logice pentru a combate teoria lui Roesler.
Imagine 67
Susţinătorii teoriei autohtoniei

În perioada interbelică (1918-1939)
 Primele argumente arheologice privind continuitatea dacică -

arheologul Constantin Daicoviciu.
Vasile Pârvan, istoric român, organizează săpături
arheologice şi scrie„Getica” (1926).
Gheorghe Brătianu, istoric român , scrie: “O enigmă şi un
miracol istoric: poporul român”: “de unde s-a ivit acest popor
devenit pe neaşteptate aşa de numeros, încât a cotropit
locurile tuturor vecinilor săi, fără a ţine seama de titlurile lor
legitime de proprietate şi de prioritate?”; “Neavând istorie,
fiecare popor duşman, ne-ar putea zice: Originea ta este
necunoscută, numele tău nu-ţi aparţine, mai puţin pământul
pe care locuieşti”.
Imagine 71
stă Teo
ni ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
1
73
stă Teo
ni ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
2
74
stă Teo
ni ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
3
75
stă Teo
ni ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
4
76
tă Teo
ni s ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
5
77
stă Teo
ni ria
aţ io au
i gr toh
m
o r ia I ton
Te iei
6 Document
78
D. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST. EXAGERAREA ROLULUI SLAVILOR
Perioada 1948-1965 Perioada 1965-1989

Gheorghe Gheorghiu-Dej Nicolae Ceauşescu
 exagerarea rolului slavilor  trecutul istoric folosit în

în etnogeneză; scop politic şi
 puţine consideraţii cu propagandistic;
privire la etnogeneză:  romanii =„asupritori”;
“înainte de a fi român,  adevărată obsesie dacică;
trebuia să fii comunist!”; lucrări care susţineau că
 romanii = „cotropitori”; dacii sunt primul popor
retragerea aureliană = din lume (protocronism).
„eliberare”.
83
E. Consecinţele abordării problemei romanităţii

românilor
 de a clarifica originile propriului popor, dar şi de a
combate teoriile imigraţioniste;
 progrese în cercetarea istorică şi lingvistică;
 apar primele observaţii despre latinitatea limbii;
 în epoca modernă, ideea romanităţii românilor a fost
folosită ca armă politică în procesul de emancipare a
naţiunii române din Transilvania;
 se formulează argumente despre unitatea limbii
române;
 rol esenţial în trezirea şi dezvoltarea conştiinţei
naţionale.
Document
84
CONCLUZII
86

1 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor - PPSX

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor - PPSX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Tema 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Romanitatea se leagă cronologic

Din motive Datorită absenţei unor

Cine sunt strămoşii românilor şi cum au

Mileniul III î.Hr. Indo-europenii îi asimilează pe autohtoni.

Din indo-europeni Spaţiul

Politeişti Geto- Organizaţi în

Regatul lui Burebista = prima unificare a triburilor

Regatul lui Decebal= reunificarea triburilor dacice

 Capitala statului: Dacia devine

Columna lui Traian

Muzeul Naţional de Istorie

A. Romanizarea. Context şi factori

 Romanizarea = introducerea modelului roman de civilizaţie

Sec. II î.Hr. - 106 - 271/275

a) Etapa preliminară sau anterioară cuceririi romane

Romanii cuceresc Peninsula Dacii - în strâns contact cu civilizaţia

b) Etapa decisivă sau a stăpânirii romane

banizarea Factorii hotărâtori:

Coloniştii – villa rustica, canabae, vicus,

Indiferent de provenienţă coloniştii sunt latinofoni -

 Staţionau în tabere militare romane numite

Purtătoare ale modului de viață roman

Administr Instanțele Mari centre Teatre,

c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii romane

Cea mai mare parte a populaţiei

Romanizarea continuă şi după retragerea

Romaniza D. CONSECINŢELE ROMANIZĂRII

FORMAREA POPORULUI ROMÂN

III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

A. Formarea poporului român

b) Asimilarea migratorilor de către autohtonii

Romanicii nord-dunăreni (poporul

FĂRĂ să îi schimbe caracterul romanic

B. Formarea limbii române (sec. VII-VIII)

Structura limbii române

Structura limbilor romanice

Adstrat Germanic Germanic Germanic Germanic Slav

Influenţe asupra limbii române - adstrat

maghiară, germană, turcă, În secolul al XIX-lea - împrumuturi

IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

De ce există două teorii opuse legate de romanitatea

A. Romanitatea românilor în sursele medievale

 Etnonimul vlah - vlahi, termen de

Variante: vlah, voloh, valachus, blach, olah

 Ei înşişi s-au numit român - români

Secolul al XII-lea Anonymus

B. Romanitatea românilor în viziunea umaniştilor

Nicolaus Olahus „Hungaria” (1536)

Umanişti maghiari şi saşi care au abordat problema

Umanişti români care au abordat problema

Umanişti români care au abordat problema

“Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scot lumii la

“numele vechiu şi mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la

Umanişti români care au abordat problema

Secolul XVIII Stolnicul Constantin Cantacuzino

C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistă

 Poporul şi limba română s-ar

Susţinătorii teoriei imigraţioniste

Franz Joseph Sulzer, căpitan în armata

Johan Christian Engel, istoric austriac susţine că

Susţinătorii teoriei autohtoniei