1 Romanitatea Românilor În Viziunea Istoricilor

1
Tema 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
SUMAR
I. IDENTITATEA ROMÂNILOR
Cine sunt strămoşii românilor şi cum au trăit ei înainte de
cucerirea romană?
II. ROMANIZAREA
Cum au fost cuceriţi strămoşii românilor de către romani şi cum
au trăit după cucerire?
III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
Cum s-a format poporul român şi limba lui?
IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR
De ce există două teorii opuse legate de romanitatea
românilor şi ce susţin ele?
2
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
INTRODUCERE
Romanitatea românilor = poporul român şi limba română
au origine latină.
EPOCA VECHE
Romanitatea se leagă cronologic

Nevoia de explicare
TOATE CELELALTE EPOCI
ISTORICE
Teorii opuse
Din motive Datorită absenţei unor

politice izvoare istorice scrise
3
Cine sunt strămoşii românilor şi cum au
trăit ei înainte de cucerirea romană?
4
Mileniul III î.Hr. Indo-europenii îi asimilează pe autohtoni.
grecii
Din indo-europeni Spaţiul

ilirii
carpato-danubiano-pontic
geto-dacii
tracii
Strabon (istoric şi geograf antic din
sec. I î. Hr.): „Dacii au aceeaşi limbă
ca şi geţii”.
5
6
Geto-dacii
Regatul lui Burebista = prima unificare a triburilor

82-44 î.Hr. traco-dace
Regatul lui Decebal= reunificarea triburilor dacice

87-106 d.Hr.
 Capitala statului: Dacia devine

Sarmizegetusa Regia provincie romană
106 d.Hr.
 A luptat împotriva
Imperiului Roman
Războaie:
 101-102
 105-106 Document
Imagine 7
Columna lui Traian
Muzeul Naţional de Istorie

a României
Colecţie de fotografii cu scene de pe
columna lui Traian
12
II. ROMANIZAREA
Cum au fost cuceriţi strămoşii românilor de
către romani şi cum au trăit după cucerire?
13
A. Romanizarea. Context şi factori

favorizatori
Dacia
Ameninţare pentru
Resurse economice statul roman
 Romanizarea = introducerea modelului roman de

civilizaţie şi cultură, proces care a avut drept rezultat
transformarea teritoriului stăpânit, a locuitorilor şi
limbii acestora după modelul Romei.
 Componenta esenţială – lingvistică = înlocuirea limbii
populaţiei supuse cu limba latină.
14
B. ETAPELE ROMANIZĂRII
a) Etapa preliminară c) Etapa finală sau
sau anterioară ulterioară stăpânirii
cuceririi romane romane
Sec. II î.Hr. - 106 - 271/275

106 d.Hr. 271/275 - 602
b) Etapa decisivă
sau a stăpânirii
romane
15
a) Etapa preliminară sau anterioară cuceririi romane

Sec. II î.Hr. -106 d.Hr.
Romanii cuceresc Peninsula Dacii - în strâns contact cu civilizaţia

Balcanică (sec. II î.Hr. – I d.Hr.) romană
Viaţa politică:
Cultura materială: vase de bronz, unelte de fier, arhitectură, implicarea lui
armament, ceramică, instrumente medicale, imitarea Burebista în
monedelor romane etc.
războiul civil de la
Roma; cucerirea
Dobrogei de către
Influenţe romane romani în 28 î.Hr.
şi includerea în
Viaţa spirituală: folosirea alfabetului latin, preluarea provincia Moesia
imaginilor unor divinităţi romane pentru în 46 d.Hr.
reprezentarea unor divinităţi dacice etc.
16
b) Etapa decisivă sau a stăpânirii romane

106-271/275
• Sistemul
Factori: administraţiei
romane
• Urbanizarea • Cultele religioase
romane
• Limba latină
• Colonizarea
romană Factorii hotărâtori:
• Armata • LIMBA LATINĂ
romană • CREŞTINISMUL
Romanizarea Hartă
17
c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii romane

271/275-602
271/275 - Împăratul
Aurelianus retrage O parte a populaţiei (armată şi civili legaţi
administraţia şi armata prin interese de imperiu) părăseşte Dacia.
romană din Dacia
(Retragerea aureliană).
Cea mai mare parte a populaţiei

romanizate continuă să trăiască la N de
Dunăre.
Romanizarea continuă şi după retragerea

aureliană din Dacia.
Dobrogea rămâne sub stăpânire romană
până în 602  rol important în întărirea Document
romanităţii nord-dunărene. Hartă
19
C. FACTORII ROMANIZĂRII
Populară (spontană)
1. Colonizarea
Oficială (organizată de statul
roman)
MASIVĂ ŞI ORGANIZATĂ
40.000 de colonişti „ex toto orbe
Romana” (Eutropius) pentru ,,a Se realizează prin:
popula oraşe şi cultiva ogoare”  Întemeierea de noi colonii
(indiferent de provenienţă coloniştii
sunt latinofoni - vorbitori de limba
latină - purtători ai culturii materiale
Coloniştii – villa rustica, canabae, vicus, şi spirituale romane).
pagus  Atribuirea de pământ unor grupuri
de cetăţeni romani.
Document
22
Legiuni (formate din soldaţi care aveau
2. Armata cetăţenie romană).
DACIA - provincie de  Veteranii din legiuni primeau bani şi
ocupau diferite funcţii.
graniţă
Trupe auxiliare (formate din soldaţi

care nu aveau cetăţenie romană).
cca. 55.000 de soldaţi  Veteranii din trupele auxiliare
primeau cetăţenie romană, pământ
în proprietate, dreptul de a se
căsători în provincia apărată.
 Staţionau în tabere militare romane numite
castre, în jurul cărora se formau aşezări civile,
numite canabae.
 Veteranii – latinofoni  factor important al
romanizării.
Imagine 24
Colonia (au rang superior): Ulpia
3. Urbanizarea Traiana Sarmizegetusa, Napoca,
Apulum
Oraşele aveau statut de: Municipia: Potaissa
Purtătoare ale modului de viață

roman
Instanțele Mari
Administrația centre Școli Teatre,
judecătorești Forum Terme
religioase amfiteatre
Document
Imagine 26
Ulpia Traiana
Sarmizegetusa
Tur virtual al
ruinelor romane
29
4. Limba latină
Organizarea politico-administrativă = factor al romanizăriiMarcuslingvistice
Aurelius
Traian
 (98-117)
Funcţiile Hadrian
administrative deţinute(117-161)
de cetăţeni romani(161-180)
care vorbeau
Provincia
limba latină  contribuie
romană
Dacia: Transilvania,
la procesul de romanizare.
3 provincii:
Dacia Inferior - condusă Dacia
Banatul, Oltenia şi
vestul Munteniei. de un procurator  Apulensis
Augusti .  Malvensis
Condusă de un
guvernator: legatus Capitala la Drobeta .
Dacia Superior -  Porolissensis
Augusti pro praetore.
condusă de un legatus Conduse de un
Capitala: Ulpia legatus Augusti pro
Traiana Augusti pro praetore.
Capitala la Ulpia praetore Daciarum
Sarmizegetusa. Trium.
Traiana Sarmizegetusa.
Dacii liberi: Crişana, Capitala la Ulpia
Dacia Porolissensis -
Maramureş, o parte Traiana
din Moldova de azi. condusă de un
procurator Augusti. Sarmizegetusa.
Capitala la Napoca. Document
30
FACTORII ROMANIZĂRII
5. Religia Interpretatio romana (adorarea sub nume
romane a unor divinităţi neromane)
Sincretismul religios
Religia
creştină Dovezi ale răspândirii
în Dacia postromană:
 Prima jumătate a sec. IV d.Hr. – se
răspândeşte în Dacia  Donariul de la Biertan (sec. IV).
 313 – Edictul de la Milano - “Ego Zenovius votum posui”.
Constantin cel Mare acordă libertate  Opaiţe creştine.
de cult creştinismului.  Cruci şi fundaţii ale unor basilici
 391 - Theodosius interzice cultele creştine: Porolissum, Sucidava.
păgâne.
 Principalii termeni creştini:
Dumnezeu (Domine Deus), creştin
 Episcopate în zona Dunării la Tomis,
Durostorum. (Christianus), cruce (Crux).
 Misionari: Sfântul Ioan Cassian,
Dionisie cel Mic. Document
Imagine 32
CONSECINŢELE ROMANIZĂRII
Romanizarea
treptată a
teritoriului de la N Asimilarea Formarea
de Dunăre autohtonilor daco-
(începând cu sec. geto-daci
II î.Hr. şi până în
romanilor
602)
FORMAREA POPORULUI ROMÂN

ŞI A LIMBII ROMÂNE
35
III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

Cum s-a format poporul român şi limba lui?
36
A. Formarea poporului român

secolele VII-VIII
a) Romanizarea autohtonlior
(geto-dacii) – prima sinteză
b) Asimilarea migratorilor de către autohtonii

romanizaţi (daco-romanii) - a doua sinteză
Romanicii nord-dunăreni (poporul

român)
Lumea romanică orientală
Romanicii sud-dunăreni (aromânii,
meglenoromânii, istroromânii)
37
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
Migratorii slavi Vocabularul
Terminologia slavă
Influenţează etnogeneza
românilor
Modelul
instituţional
FĂRĂ să îi schimbe caracterul romanic

38
B. Formarea limbii române (sec. VII-VIII)

- aparţine familiei limbilor romanice, neolatine
Evoluţia limbii române:
Formarea limbii
române până la Influenţe lingvistice
stadiul de limbă ulterioare
română comună
dacoromân ( în România)
Străromâneasca formată în
Dialecte
sec. II-VIII din limba traco- aromân, meglenoromân,
geto-dacă + limba latină istroromân (în sudul
Dunării)
Document
39
Structura limbii române

ADSTRAT
slav
STRAT
latin (cca. 70%)
SUBSTRAT
traco - getic (160 cuv.)
41
Structura limbii române

Structura Francezii Italienii Spaniolii Portughezii Românii
limbii
Substrat Galic Italic Celto- Celto- *Traco-geto-dacic
iberic lusitan (cca. 160 cuvinte)
STRAT LATIN LATIN LATIN LATIN LATIN (cca. 70%)
Adstrat Germanic Germanic Germanic Germanic Slav

(francii) (longobarzii (vizigoţii) (suevii) (slavii de sud)
şi
ostrogoţii)
 *Cuvinte dacice:
Carpați, Napoca, Criș, Dunăre, mânz, viezure, mistreț, brad, măceș, băiat, moș,
prunc, urdă, vatră, gard
42
INFLUENŢE ASUPRA LIMBII ROMÂNE- ADSTRAT

În Ţara Românească şi
Cuvinte slave: Moldova
- pe cale cultă (limba slavonă): Limba Alfabetul
rai, iad, vlădică slavonă chirilic
- pe cale orală: Cozia, Predeal,
Cancelarie
Bistrița, Bogdan, Dan, Vlad, Biserică Folosit
Radu, boier, voievod, nevastă, (în texte religioase) până la
domnia lui
plug, dragoste, noroc
Al.I.Cuza
Alte influenţe
maghiară, germană, turcă, În secolul al XIX-lea - împrumuturi

masive din limbile romanice =
greacă (fanariotă), rusă
„relatinizare”.
Imagine 43
IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN

VIZIUNEA ISTORICILOR
De ce există două teorii opuse legate de romanitatea
românilor şi ce susţin ele?
45
A. Romanitatea românilor în sursele medievale

timpurii (sec. VIII-XIII)
 Etnonimul vlah - vlahi, termen de

origine germanică
Variante: vlah, voloh, valachus, blach, olah
 Ei înşişi s-au numit român - români
46
Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor

în Evul Mediu timpuriu
Strategikon - tratat militar bizantin denumeşte populaţia de la nord de Dunăre
cu termenul de "romani"
Secolul al VII-lea
Geografia armeană "Ţara (...) căreia îi zic Balak" (Valahia)
Secolul al IX-lea Moise Chorenati
Oguzname - cronică turcă - "ţara vlahilor" (Ulak-ili)

Secolul al IX-lea
Despre administrarea imperiului – ”romani”

Secolul al X-lea Constantin al VII-lea Porfirogenetul
Scrisoare - „vlahi”
Secolul al X-lea Vasile al II- lea Macedoneanul
47
Podoaba istoriilor - Gardizi - românii între „Dunăre şi un munte mare”

Secolul al X-lea
„se zice că sunt coloni veniţi de mult din Italia”

Secolul al XII-lea Ioan Kynnamos
Gesta Hungarorum - informaţii despre români şi autonomiile locale din

secolul al IX-lea în spaţiul intracarpatic – „blachi”
Secolul al XII-lea Anonymus
Gesta Hunnorum et Hungarorum – vlahii, păstori şi agricultori

Secolul al XIII-lea Simon de Keza
Corespondenţă: Ioniţă cel Frumos - Papa Inocenţiu al III-lea - originea latină

a românilor
Secolul al XIII-lea
48
B. Romanitatea românilor în viziunea umaniştilor

Formarea statelor feudale
Moldova şi Ţara
Românească - creşte
interesul Europei faţă de
Preocuparea români. Luptele antiotomane-
umaniştilor români „Cruciada târzie” -
(cronicarii Ţările Române -
moldoveni şi Cauzele bastioane ale rezistenţei
munteni) de a-şi abordării antiotomane, „porţi”
cerceta identitatea. romanităţii ale creştinătăţii.
românilor de
către
umanişti
Interesul Papalitaţii
Renaşterea - renaşterea pentru „ritul grecilor”
valorilor culturale greco- (ortodox), nelegitim în
romane. viziunea catolică.
49
Umanişti occidentali şi români care au abordat

problema romanităţii românilor
Imagine 50
Secolul
XVI
Nicolaus Olahus
„Hungaria” (1536) Secolul
XVI
primul care susţine
unitatea de neam, limbă, Johannes
obiceiuri şi religie a Honterus,
românilor: “Limba umanist sas,
moldovenilor şi a valahilor originar din
a fost cândva romană, căci Braşov - hartă
ei sunt colonii de romani… cu numele
Dovadă de acest lucru e “Dacia”.
faptul că au multe cuvinte
comune cu limba romană”.
52

Secolul XVII Grigore Ureche, cronicar moldovean
“Letopiseţul Ţării Moldovei“
face apropieri etimologice între limba română şi latină: „…de la rîmleni, ce le
zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea,
mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster şi alte multe din
limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm
înţălege”. „…de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic
caro; găina, ei zic galina).
 originea latină: “Românii, câţi se află locuitori la Ţara Ungurească şi la
Ardeal şi la Maramureşu, de la un loc sunt cu moldovenii şi toţi de la Râm se
trag” .
originea comună: “Şi locuitorii Ţării Româneşti [...] sunt creştini şi o
seminţie” (cu moldovenii, n.ns.).
Imagine 53

Secolul XVII Miron Costin, cronicar moldovean

"De neamul moldovenilor şi din ce ţară au ieşit strămoşii lor“
problema originii românilor:
“Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scot lumii la

vedere felul neamului, din ce izvor şi seminţie sântu lăcuitorii ţării
noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din Ţările
Ungureşti ... că toţi un neam şi o dată descălecaţi sântu”;
“numele vechiu şi mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la

Roma”.
55

problema romanităţii românilor:
Secolul XVIII Stolnicul Constantin Cantacuzino

“Istoria Ţării Rumâneşti dintru început“ (1716)
- istoric şi geograf din Ţara Românească
-originea comună a tuturor românilor: “toţi aceştia dintr-o
fântână au izvorât şi cură “.
Dimitrie Cantemir
“Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”
- domn al Moldovei, istoric, lingvist, şi om politic român
- originea comună a tuturor românilor;
- a consultat peste 150 de izvoare române şi străine.
56
C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistă

Contextul şi cauzele politizării ideii romanităţii românilor:
Secolul al XVIII-lea - lupta
românilor pentru drepturi
politice şi naţionale Supplex
Idei
Libellus Valachorum (1791) -
românii sunt cei mai vechi imigraţioniste
locuitori ai Transilvaniei
 Poporul şi limba română s-ar

fi format la sud de Dunăre TEORIA
 Românii ar fi pătruns în IMIGRAŢIONISTĂ
Transilvania în Evul Mediu *A imigra= a veni dintr-o ţară străină
pentru a se stabili aici
57
Susţinătorii teoriei imigraţioniste

sec. al XVIII-lea
Franz Joseph Sulzer, căpitan în armata

habsburgică - ”Istoria Daciei transalpine” (Viena, 1781-
1782)
Johan Christian Engel, istoric austriac susţine că

românii au imigrat la nord de Dunăre în secolul al IX-lea
58
C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistă
Secolul al XIX-lea
dualismul austro-ungar Teoria imigraţionistă sau
(1867) lupta românilor roesleriană
pentru drepturi politice
creşte în intensitate
Sistematizarea ideilor
imigraţioniste de către
TEORIA ROESLERIANĂ: austriacul Robert Roesler
poporul român şi limba lui "Rumänische Studien„ (Studii
s-au format la sud de Dunăre, româneşti, Leipzig, 1871).
de unde o mare parte a *A emigra=a părăsi propria țară pentru a se
populaţiei a emigrat la nord stabili definitiv într-o țară străină.
de fluviu
59
Susţinătorii teoriei autohtoniei
În sec. al XVIII-lea - Şcoala Ardeleană;
în prima jumătate a sec. al XIX-lea - paşoptiştii: Mihail

Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu;
în a doua jumatate a sec. al XIX-lea - Bogdan Petriceicu

Haşdeu (filolog şi istoric), “Pierit-au dacii?”;
A. D. Xenopol, istoric român, autorul primei mari sinteze a

istoriei românilor, foloseşte argumente istorice, lingvistice şi
logice pentru a combate teoria lui Roesler.
Imagine 60
Susţinătorii teoriei autohtoniei

În perioada interbelică (1918-1939)
Primele argumente arheologice privind continuitatea dacică -

arheologul Constantin Daicoviciu.
Vasile Pârvan, istoric român, organizează săpături arheologice
şi scrie„Getica” (1926).
Gheorghe Brătianu, istoric român , scrie: “O enigmă şi un
miracol istoric: poporul român”: “de unde s-a ivit acest popor
devenit pe neaşteptate aşa de numeros, încât a cotropit
locurile tuturor vecinilor săi, fără a ţine seama de titlurile lor
legitime de proprietate şi de prioritate?”; “Neavând istorie,
fiecare popor duşman, ne-ar putea zice: Originea ta este
necunoscută, numele tău nu-ţi aparţine, mai puţin pământul
pe care locuieşti”.
Imagine 64
continuitatea dacică este

Dacii - exterminaţi ca popor confirmată de: dovezi logice;
în timpul războaielor cu dovezi epigrafice (inscripţii);
romanii: „Dacia...viris fuerat toponimia; hidronimia;
exhausta” (Eutropius). dovezi lingvistice; dovezi
arheologice.
66
romanizarea nu ar fi
romanizarea nu s-a
fost posibilă în doar cei
produs doar în 165 de
165 de ani de stapânire
ani, ci în 3 etape.
romană efectivă.
67
Aurelian a retras din

Dacia = “terra
Dacia doar armata şi
deserta” după
administraţia
retragerea aureliană.
romană.
68
influenţa slavă şi religia nu există izvoare istorice

ortodoxă care să ateste existenţa
poporul român s-a românilor în S Dunării
format la sudul Dunării. înainte de sec. XIII.
69
vocabularul comun asemănarea dintre lb.

româno-albanez română şi lb. albaneză
poporul român a se datorează fondului
convieţuit cu albanezii. comun tracic.
70
„tăcerea surselor”: lipsesc

izvoare istorice care să românii sunt menţionaţi
ateste prezenţa românilor în izvoarele istorice
la nordul Dunării înainte medievale timpurii.
de secolul al XIII-lea.
Document
71
D. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN PERIOADA REGIMULUI

COMUNIST. EXAGERAREA ROLULUI SLAVILOR
Perioada 1948-1965 Perioada 1965-1989

Gheorghe Gheorghiu-Dej Nicolae Ceauşescu
exagerarea rolului slavilor trecutul istoric folosit în

în etnogeneză; scop politic şi
puţine consideraţii cu propagandistic;
privire la etnogeneză: romanii =„asupritori”;
“înainte de a fi român, adevărată obsesie dacică;
trebuia să fii comunist!”; lucrări care susţineau că
romanii = „cotropitori”; dacii sunt primul popor
retragerea aureliană = din lume (protocronism).
„eliberare”.
76
E. Consecinţele abordării problemei romanităţii

românilor
 de a clarifica originile propriului popor, dar şi de a
combate teoriile imigraţioniste;
 progrese în cercetarea istorică şi lingvistică;
 apar primele observaţii despre latinitatea limbii;
 în epoca modernă, ideea romanităţii românilor a fost
folosită ca armă politică în procesul de emancipare a
naţiunii române din Transilvania;
 se formulează argumente despre unitatea limbii
române;
 rol esenţial în trezirea şi dezvoltarea conştiinţei
naţionale.
Document
77
CONCLUZII
La început, istoricii susţin romanitatea românilor cu argumente de ordin
logic.
În secolul al XX-lea - investigaţiile ştiinţifice conduse de istorici şi lingvişti şi

cercetarea arheologică au făcut progrese remarcabile.
Problema romanităţii românilor a depăşit mereu cadrul strict ştiinţific,

interferând cu sfera politicului.
Azi, argumentul întâietăţii istorice nu mai are valoare politică.
79

1 Romanitatea Românilor În Viziunea Istoricilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Romanitatea Românilor În Viziunea Istoricilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Tema 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Romanitatea se leagă cronologic

Din motive Datorită absenţei unor

Mileniul III î.Hr. Indo-europenii îi asimilează pe autohtoni.

Din indo-europeni Spaţiul

Regatul lui Burebista = prima unificare a triburilor

Regatul lui Decebal= reunificarea triburilor dacice

 Capitala statului: Dacia devine

Columna lui Traian

Muzeul Naţional de Istorie

A. Romanizarea. Context şi factori

 Romanizarea = introducerea modelului roman de

Sec. II î.Hr. - 106 - 271/275

a) Etapa preliminară sau anterioară cuceririi romane

Romanii cuceresc Peninsula Dacii - în strâns contact cu civilizaţia

b) Etapa decisivă sau a stăpânirii romane

c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii romane

Cea mai mare parte a populaţiei

Romanizarea continuă şi după retragerea

Trupe auxiliare (formate din soldaţi

Purtătoare ale modului de viață

FORMAREA POPORULUI ROMÂN

III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

A. Formarea poporului român

b) Asimilarea migratorilor de către autohtonii

Romanicii nord-dunăreni (poporul

Migratorii slavi Vocabularul

FĂRĂ să îi schimbe caracterul romanic

B. Formarea limbii române (sec. VII-VIII)

Structura limbii române

Structura limbii române

Adstrat Germanic Germanic Germanic Germanic Slav

INFLUENŢE ASUPRA LIMBII ROMÂNE- ADSTRAT

maghiară, germană, turcă, În secolul al XIX-lea - împrumuturi

IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN

A. Romanitatea românilor în sursele medievale

 Etnonimul vlah - vlahi, termen de

Variante: vlah, voloh, valachus, blach, olah

 Ei înşişi s-au numit român - români

Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor

Geografia armeană "Ţara (...) căreia îi zic Balak" (Valahia)

Secolul al IX-lea Moise Chorenati

Oguzname - cronică turcă - "ţara vlahilor" (Ulak-ili)

Despre administrarea imperiului – ”romani”

Podoaba istoriilor - Gardizi - românii între „Dunăre şi un munte mare”

„se zice că sunt coloni veniţi de mult din Italia”

Gesta Hungarorum - informaţii despre români şi autonomiile locale din

Gesta Hunnorum et Hungarorum – vlahii, păstori şi agricultori

Corespondenţă: Ioniţă cel Frumos - Papa Inocenţiu al III-lea - originea latină

B. Romanitatea românilor în viziunea umaniştilor

Umanişti occidentali şi români care au abordat

Umanişti occidentali şi români care au abordat

Umanişti occidentali şi români care au abordat

Secolul XVII Miron Costin, cronicar moldovean

“Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scot lumii la

“numele vechiu şi mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la

Umanişti occidentali şi români care au abordat

Secolul XVIII Stolnicul Constantin Cantacuzino

C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistă

 Poporul şi limba română s-ar

Susţinătorii teoriei imigraţioniste

Franz Joseph Sulzer, căpitan în armata