Sunteți pe pagina 1din 2

ISTORIA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI

A. „Art. 1: Principatele Unite Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumirea de
România.
Art. 31: Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa data în Constituţiunea de faţă.
Art.32: Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn şi reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice
lege cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă
sancţiunii Domnului de cât după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări.
Art. 35: Puterea executivă este încredinţată Domnului, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.36: Puterea judecătorească se exercita de Curţi şi Tribunale. Hotărârile şi sentinţele lor se
pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele Domnului.
Art.38: Membrii ambelor Adunării reprezintă naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care
i-a numit.”
(Constituţia din 1866)

B. „Art. 1: Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil.


Art. 33 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă.
Art.34 Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege şi Reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice
lege cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decât după ce se va fi discutat şi votat liber de
majoritatea ambelor Adunări.
Art.39 Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 Puterea judecatorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunţă în virtutea
legii şi se execută în numele Regelui.”
(Constituţia din 1923)

1.Constituţia de la 1866 prevedea:


a) independenţa statului faţă de turci, b) inviolabilitatea teritoriului românesc, c) răspunderea
parlamentarilor, d) unitatea tuturor teritoriilor româneşti
2. Potrivit acestui act, votul era:
a) indirect pentru toţi alegătorii, b) indirect pentru anumite categorii de alegători, c) direct, d)
secret şi obligatoriu
3. Parlamentul după 1866 deţinea:
a) puterea executivă, b) puterea legislativă, c) puterea judecătorească, d) toate puterile în stat
4. Din 1866, dreptul la vot era acordat în funcţie de:
a) venituri, b) vârstă, c) pregătire intelectuală, d) mediul de provenienţă
5. Adunarea legislativă era în secolul al XIX-lea:
a) unicamerală, b) bicamerală, c) tricamerală, d) cu patru camere
6. Potrivit Constituţiei de la 1866, reprezentativitatea era aplicată prin.
a) concentrarea puterii în mâna regelui, b) creşterea puterii Parlamentului, c) delegarea puterii de
către naţiune unor aleşi, d) dreptul de veto deţinut de domn
7. În 1866, puterea executivă era deţinută de:
a) rege şi Consiliul de miniştri, b) Parlament, c) guvern, d) domn şi guvern
8. Până la primul război mondial erau scutiţi de cens:
a) moşierii, b) femeile şi copiii, c) ofiţerii în retragere şi profesorii, d) ţăranii
9. În 1884, Constituţia a fost modificată în sensul:
a) introducerii votului universal, b) reducerii numărului de colegii, c) declarării regatului, d)
restrângerii drepturilor regale
10.Articolul 31 din Constituţia din 1866 care prevede că toate puterile emană de la naţiune,
stabileşte:
a) principiul separării puterilor în stat, b) drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, c) suveranitatea
naţională, d) principiul reprezentativităţii
11. ,, Toţi cei care plătesc o dare cât de mică,, erau incluşi în:
a) colegiul 2, b) colegiul 3, c) colegiul 4 penru Senat, d) colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor
12. Constituţia din 1866 a rămas în vigoare până în anul:
a) 1878, b) 1884, c) 1923, d) 1938
13. Ea a fost înlocuită ca urmare a:
a) războaielor balcanice, b) primului război mondial, c) Marii uniri, d) crizei economice
14. Pe plan politic, până la sfârşitul secolului XIX, ţărănimea avea dreptul la:
a) alegerea senatorilor şi deputaţilor, b) votul indirect pentru Camera Deputaţilor, c) plângeri
adresate guvernului, d) veto
15. Constituţia prin care dreptul de vot era condiţionat de pregătirea intelectuală era cea din:
a) 1866, b) 1923, c) 1938, d) 1952
16. Prin Constituţia din 1923, s-a introdus:
a) votul egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi locuitorii majori, b) votul censitar, c) votul
direct, secret şi obligatoriu pentru toţi bărbaţii, d) votul direct, secret şi obligatoriu pentru băraţii
majori, cu unele excepţii

S-ar putea să vă placă și