Curs 9 – NORMA JURIDICA

●“Norma juridica reprezinta o determinare universala care trebuie aplicata la

cazul concret” – Hegel
● Legiuitorul trebuie sa reglementeze nu doar spiritul de supunere ci si spiritul
de libertate care exista in oameni

Norma = regula
Exista mai multe tipuri de norme: sociale, morale, religioase, juridice

Norma juridica = regula de conduita pe care societatea ne obliga sa o respectam

printr-o presiune exterioara, prin forta coercitiva a statului, exigentele vietii in comun
implicand o subordonare neconditionata a indivizilor fata de continutul normei juridice.

I.Definitie:

Norma juridica = regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este

acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si,
in caz de nevoie, prin constrangere.

II.Scopul normei juridice:

Scopul normei
juridice

prevenirea si
asigurarea ordinii sociale
combaterea
=> conditiile pe care apararea societatii
comportamentului
trebuie sa le
deviant
indeplineasca norma

Sa corespunda sa fie recunoscuta ca sa trezeasca in

structurii si obligatorie de destinatari constiinta
necesitatilor societatii majoritatea caracterului sau
destinatarilor ei necesar

1
 Norma juridica
este

norma de baza a dreptului
sistemul juridic elementar
un model de comportament
care contine pretentiile
societatii fata de conduita
membrilor sai in cadrul
relatiilor sociale

Important !!!

Ordinea de drept = nucleul ordinii sociale => ordinea de drept constituie

conditia de baza a echilibrului ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor
esentiale ale individului si a functionarii corecte a institutiilor

III.Caracteristicile normei juridice:

Caracteristicile
normei juridice

Caracter general si Implica un raport

Caracter tipic Caracter obligatoriu
impersonal intersubiectiv

III.1.Caracter general si impersonal

2
 Caracter
general si
impersonal

nu se randuieste
norma trebuie sa pentru ceea ce se
se adreseze poate produce
norma juridica
impersonal intamplator intr-
nu poate fi pe
destinatarilor sai o anumita
este abstracta si este o dispozitie gustul fiecarui
=> dreptul se situatie, ci are in
abstractizeaza generala subiect, ci tinde
randuieste nu vedere un
sa fie pe gustul a
pentru fiecare ansamblu de
cat mai multora
om in parte, ci relatii si o medie
pentru toti de
comportament

reprezinta
abstractizarea trebuie sa
elimina
unei relatii si dispuna absolut
concretul si
devine model intr-un mod
particularul
pentru o alta general.
relatie

!!! Caracterul general si impersonal NU inseamna:

3
 ► ca norma se aplica pe intregul teritoriu al tarii sau asupra intregii populatii a
tarii [exista norme juridice care vizeaza anumite domenii de activitate (activitatea
silvica), care privesc anumite categorii de subiecte (studentii)]
► descrierea tuturor cazurilor si a tuturor situatiilor in care se poate afla un
subiect

III.2.Caracter tipic

● pentru a formula identicul, repetabilul intr-o norma juridica, legiuitorul cauta

generalul, adica ceea ce este universal intr-un ansamblu de relatii sociale si in raport cu
aceasta caracteristica formuleaza tipul conduitei;
● conduita tip prevazuta in norma juridica reprezinta o cale de realizarea a
socializarii individului si de invatare a convietuirii in societate.

III.3Norma juridica implica un raport intersubiectiv

● norma juridica nu reprezinta doar o norma cu continut abstract, general, ci ea

se raporteaza la om ca parte a unei colectivitati;
● in absenta omului si a societatii din care acesta face parte, norma juridica nu
si-a gasit ratiunea de a exista;
● norma juridica urmareste crearea unui schimb just intre persoanele aflate intr-
o relatie => caracterul bilateral al normei de drept.

Important !!!

►Caracterul bilateral al normei juridice exista chiar si atunci cand norma

reglementeaza acte juridice unilaterale (testamentul), intrucat si in acest caz norma
vizeaza diverse relatii intre subiecte.
► Rezulta:
● alteritatea normei – transformarea subiectivului in obiectiv
● reciprocitatea normei – omul actioneaza in limitele proprii tinand cont
de limita celorlalti.

III.4.Caracter obligatoriu

4
Caracter obligatoriu

contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al

subiectului, ci sunt impuse acestuia intr-o varietate de
modalitati

obligativitatea normei este determinata de scopul acesteia:

necesitatea asigurarii ordinii sociale

norma este obligatorie indiferent de domeniul reglementat, de

forta juridica a actului normativ care o cuprinde (legi, hotarari
de guvern etc)

obligativitatea normei se asigura prin exigibilitatea ei: exista

garantii statale de aplicare a normei, inclusiv prin aplicarea
sanctiunilor => norma se impune de catre stat prin forta coercitiva
a acestuia, forta eficace in aplicarea normei si legitima

norma = porunca statala => norma se aplica imediat, adica din

momentul intrarii in vigoare, continuu si neconditionat

presiunea legii asigura protectia societatii impotriva exceselor

individuale

5
 IV.Structura normei

● Se analizeaza in raport de scopul normei care descrie o anumita conduita

solicitata subiectului in anumite imprejurari si in legatura cu care este stabilita o anumita
sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii normei (norma contine conditii, conduita si
sanctiuni)

Structura normei juridice

Structura logica
Structura tehnico-legislativa
● reprezinta partea statica interna si
● reprezinta structura externa si
stabila a normei
dinamica a normei
● norma juridica este alcatuita din
urmatoarele elemente

Ipoteza Sanctiune
Dispozitie
imprejurarile in care intra in actiune reprezinta raspunsul statului prin
contine drepturile si obligatiile
dispozitia sau sanctiunea normei, forta sa coercitiva impotriva
participantilor la raporturile sociale,
poate contine definitia subiectului persoanelor care nu respecta ipoteza
conduita acestora
(student) si dispozitia normei

● poate sa ordone o anumita conduita

(obligatia societatilor comerciale de a
depune declaratie de impunere)

● poate sa prevada obligatia de

abtinere de la savarsirea unei anumite
fapte (a nu conduce autoturismul fara
permis)

● poate sa contina anumite

permisiuni

6
 De retinut !!!

►Cuvinte utilizate in dispozitia normei: trebuie, are dreptul, este obligat, este
indreptatit, poate, este oprit
►Prin dispozitia normei se trece de la indicativ la imperativ, avand ca scop
orientarea conduitei subiectilor intr-o anumita maniera utila societatii

Sanctiunea normei
juridice
are rolul de a asigura
eficienta normei

nu are un scop in
sine, ci este o
prelungire a ipotezei
este prevazuta in Contine urmarile
si dispozitiei normei, este un element
norma asigurandu-se nefavorabile
mijloacele de potential al normei:
astfel legalitatea /masurile de
constrangere apar ca se aplica doar daca
tragerii la stimulare aplicabile
garanti ai existentei persoana nu respecta
raspundere destinatarului
si respectarilor norma juridica
normei
normelor juridice,
fiind aplicate de
organele statului

contine urmarile contine masurile de

nefavorabile stimulare,de
aplicabile cointeresare a
subiectului care nu subiectului in
respecta dispozitia vederea promovarii
normei (sanctiune conduitei dorite
negativa) (sanctiune pozitiva)

7
 De retinut !!!

“Creste frecventa pedepsei => creste frica => creste respectul legii => scade
frecventa pedepsei => scade frica => scade respectul legii => creste frecventa pedepsei”
– Eugeniu Sperantia, frica de pedeapsa constituie temeiul aplicarii legii

Tipul sanctiunilor

Sanctiunile
pot fi

Dupa ramura
Dupa gradul de de drept in care
Dupa natura lor
determinare intervin: civile,
comerciale,
penale

● privitoare la
● privitoare la drepturile
● determinate ● privitoare la
● alternative patrimoniul persoanei ●privitoare la
● relative persoane
● cumulative persoanei (restrangerea acte (nulitatea
determinate (privarea de
(amenzi) sau decaderea actului)
libertate)
din drepturi)

V.Clasificarea normelor juridice

1. Criteriul ramurii de drept – norma de drept civil, de drept penal

2. Criteriul fortei juridice a actului normativ - norme juridce cuprinse in legi, in

decrete, in hotarari de guvern si ordonante, in acte normative eliberate de
organele administratiei locale

3. Criteriul structurii logice

8
 a. norme complete – cuprind toate partile constitutive ale normei ipoteza,
dispozitie, sanctiune
b. incomplete – unele norme fac referiri si se completeaza cu alte norme
fie in acelasi act normativ, fie prin trimitere la alte acte normative

b1 norme de trimitere – se completeaza cu norme

din acelasi act normativ sau din alte acte

b2 norme in alb – se completeaza cu norme din acte

normative ce urmeaza sa apara

4. Criteriul sferei de aplicare

a. norme generale – au sfera cea mai larga de aplicare intr-un domeniu
sau ramura de drept – dreptul comun
b. norme speciale – sunt aplicabile unei sfere restranse de relatii, deroga
de la dreptul comun (specialia generalibus derogant)
c. norme de exceptie – completeaza normele generale sau speciale (ex.:
varsta minima pentru casatorie este de 18 ani conform Codului
familiei, cu exceptia cazului in care casatoria este permisa minorului
de 16 ani pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz medical)

5. Criteriul gradului si intensitatii incidentei

a. normele principii/cardinale
● sunt cuprinse in constitutii , declaratii sau sunt deduse pe
cale de interpretare ca principii generale de drept
● apar ca adevarate postulate juridice: respectul reciproc
al vietii, integritatii
b. normele mijloc
● asigura traducerea in domeniul dreptului a cerintelor
fundamentale de reglementare a ordinii sociale (dreptul
educatiei reglementat prin acte normative)

6. Criteriul modului de reglementare a conduitei

a. onerative – obliga persoana sa savarseasca o anumita actiune (parintii
sunt obligati sa acorde copiilor ingrijire)
b. prohibitive – obliga subiectul sa se abtina de la savarsirea unor actiuni
(interzicerea casatoriei intre rude colaterale pana la gradul al IV-lea
inclusiv)

De retinut !!! a+b = norme imperative

c. permisive – nici nu interzic, nici nu obliga la o anumita conduita,

conduita fiind lasata la aprecierea persoanei.

De retinut !!! c. pot deveni in unele cazuri norme imperative => poarta
denumirea de norme supletive: persoana nu foloseste libertatea de optiune care i-a fost

9
acordata, norma juridica suplinind vointa persoanei intr-un anumit mod – (ex.: in cazul
divortului partile se pot invoi cu privire la numele ce-l poarta dupa desfacerea casatoriei,
iar daca nu o fac, instanta este cea care hotaraste cu privire la nume)

7.Normele organizatorice. Privesc organizarea institutiilor statului (mod de

infiintare, scop, competenta)

8.Normele punitive si stimulative – sanctiunea pozitiva si sanctiunea negativa

VI.Actiunea normei juridice

10
 Norma juridica actioneaza pe timp nedeterminat, pe un anumit teritoriu si
asupra unor persoane care participa la circuitul civil in cadrul acestui teritoriu => norma
actioneaza in timp, in spatiu si asupra persoanelor

Actiunea normei juridice

norma juridica este teritoriala

actiunea in timp a normei si personala, adica actioneaza
juridice asupra teritoriului statului si
asupra cetatenilor sai

intrarea in vigoare a actiunea normei iesirea din vigoare a normei

normei

VI.1.Actiunea in timp a normei juridice

a.Intrarea in vigoare a normei

● se realizeaza prin mecanismele de aducere la cunostinta a normei juridice

cetatenilor statului care nu se pot scuza invocand necunoasterea legii => normele juridice
se aduc la cunostinta publica (data publicarii lor in Monitorul Oficial) si intra in vigoare
conform art. 78 Constitutie : “Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (MO) si
intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale, sau la o data ulterioara prevazuta in
textul ei”.

11
 De retinut !!!

►OUG- ul si celelalte acte normative intra in vigoare la data publicarii in MO

cu exceptia cazului in care in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara
► PREZUMTIE ABSOLUTA A CUNOASTERII LEGII

VI.2. Actiunea normei

● caracterul activ al normei: norma juridica este activa de la data intrarii sale in
vigoare si actioneaza pentru viitor
=> NU retroactiveaza, adica nu isi intinde efectele asupra raporturilor juridice
nascuta inainte de intrarea sa in vigoare
=> NU ultraactiveaza, adica nu isi intinde efectele dupa iesirea sa din vigoare
●actiunea in timp a normei este determinata de necesitatea asigurarii stabilitatii,
echitatii si legalitatii aplicarii normei juridice.

Important !!!

12
► Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice

Exceptii de la principiul
neretroactivitatii normei
juridice

norme juridice penale care

prevad dezincriminarea unor
fapte, norme penale mai
favorabile infractorului si
norme juridice cu caracter
norme contraventionale mai
interpretativ: norme juridice retroactivitatea expresa
favorabile – daca de la
care interpreteza norme rezulta din textul normei
desavarsirea infractiunii si
juridice preexistente cu care juridice
pana la judecarea definitiv a
fac corp comun
cauzei intervin norme noi, se
va aplica norma care
stabileste un regim
sanctionator mai bland

VI.3.Iesirea din vigoare a normei

13
 Modalitati:

a. ajungerea la termen

b. desuetudinea – formal, norma este in vigoare dar din cauza conditiilor

social-economice care s-au modificat nu mai este de aplicabilitate

c. abrogarea – presupune interventia legiuitorului si are mai multe forme:

● expresa
►directa – la data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga legea numarul
►indirecta – pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga orice dipozitie legala contrara
● tacita - nu se prevede in actul normativ nimic in legatura cu
actiunea vechilor norme juridice, norma noua dand o reglementare diferita in comparatie
cu norma veche, ceea ce inseamna ca in mod tacit, legiuitorul a dorit sa scoata din
vigoare norma veche

De retinut !!!

► Ultraactivitatea normei juridice presupune continuarea efectelor normei dupa

iesirea din vigoare pe timp limitat

VI.4.Actiunea normelor in timp si asupra persoanelor - norma juridica este

teritoriala si personala adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor lor

INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE

14
 I. Consideratii generale

● Reprezinta o mijlocire intre drept si realitatea sociala, interpretul trebuind sa

aplice norma in contextul social in care ea actioneaza

● In procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare (judecatorul, organ

administrativ) trebuie sa :
- clarifice textul normei juridice
- stabileasca compatibilitatea sa in raport de o anumita situatie de
fapt (speta)
- selectioneze din ansamblul normelor juridice, norma aplicabila
cazului concret

● Interpretul utilizand o metodologie adecvata de interpretare (inclusiv sa caute

spiritul legii dincolo si in spatele literei legii), identifica partile componente ale normei
juridice in scopul stabilirii campului de aplicabilitate si a finalitatii normei.

De retinut !!!

Legiuitorul

● foloseste anumite notiuni

● lasa uneori in mod (bunele moravuri, ordinea
● nu trebuie si nu poate sa
intentionat zone albe in publica) fara a le defini, ele
prevada totul, nevoile
reglementarea relatiilor putand fi aplicate si
societatii fiind extrem de
sociale interpretate in raport cu
diversificate
evolutia sociala

II. Felurile interpretarii:

15
 Felurile interpretarii

● interpretare oficiala – este obligatorie,

are forta juridica si se realizeaza de
organele de stat cu atributii in procesul ● interpretarea neoficiala – interpretare
elaborarii normei sau in procesul aplicarii doctrinara (literatura de specialitate) este
sale facultativa, fara forta juridica
norma interpretative face copr comun cu norma
interpretata

De retinut !!!

► Interpretarea cazuala se realizeaza de instanta sau de organele administratiei

si priveste o interpretare de caz (interpretarea normei juridice interpretata la speta in
cauza) are caracter obligatoriu pentru cauza si partile acesteia

III. Metodele de interpretare a normei juridice:

III.1. Metoda gramaticala – stabileste sensul ipotezei si dispozitiei normei prin

analiza gramaticala sintactico-morfologica a textului (interpretul stabileste sensul
cuvintelor, modul de folosire a acestora in text)

►Legiuitorul defineste de cele mai multe ori in chiar cuprinsul actului anumite
notiuni
►Trebuie analizata structura frazei, impartirea in propozitii, utilizarea unor
conjunctii (si/sau)

III.2.Metoda sistematica – stabileste sensul normei prin incadrarea sa in textul

actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte
normative
● norma juridica nu exista izolat, ci ea este o componenta a unui sistem (a unei
ramuri de drept , a unei institutii)
●interpretarea normei trebuie sa se faca subiectam materiam adica in
conformitate cu sistemul din care face parte

16
 III.3.Metoda istorica – explica intelesul normei in raport de imprejurarile social
juridice care au stat la baza adoptarii si elaborarii legilor (reactia presei din vremea
respectiva)

III.4.Metoda logica - implica aprecieri rationale realizate prin operatiuni de

generalizare, de analiza logica a textului, prin aplicarea logicii formale

► Se utilizeaza argumentele logicii formale:

Argumentele
logicii
formale

per a contrario
= teoria tertului
exclus: in cazul
reducerea la a fortiori =
notiunilor
absurd = a minori ad ratiunea
contradictorii
stabilirea a majori ad minus = daca aplicarii unei a pari = pentru
care se neaga
adevarului minus (cine legea interzice norme este si situatii identice
una pe alta
tezei de poate mai mult mai putin, ea mai puternica trebuie sa se
numai una
demonstrat prin poate si mai implicit intr-o alta pronunte solutii
poate fi
infirmarea tezei putin) interzice si mai cauza decat cea identice
adevarata,
care o mult indicate expres
cealalta e
contrazice in norma
falsa , a treia
posibilitate nu
exista

De retinut !!!

17
 ►Organul de aplicare trebuie sa observe textul legii, litera si spiritul sau,
nefiindu-i ingaduit sa distinga acolo unde legea nu distinge

III.5.Analogia - se aplica atunci cand judecatorul sesizat cu solutionarea unei

cauze nu gaseste o norma corespunzatoare pe care sa o aplice, facand apel
● fie la o norma asemanatoare
● fie la principiile de drept

Foarte important !!!

► Legea obliga pe judecator si atunci cand legea este neclara sau tace. Tacerea
legii nu poate constitui un obstacol in realizarea justitiei
► Aplicarea dreptului prin analogie are la baza existenta unei lacune legislative

Rezultatele interpretarii normei juridice

Din punct de vedere al rezultatelor

interpretarii, interpretarea poate fi

● literala – se realizeaza atunci cand textul ● extensiva sau restrictiva – textul normei este
normei se muleaza cauzei mai larg sau mai restrans in raport cu cauza

IZVOARELE DE DREPT. DOCTRINA SI ACTUL NORMATIV

18
 ● Izvoarele de drept = multitudine de aspecte, de modalitati prin care continutul
normei se impune ca model de urmat in relatiile dintre oameni

I. DOCTRINA

I.1. Definitie:

Doctrina = stiinta dreptului care cuprinde analizele, investigatiile,interpretarile

date de specialistii dreptului, fenomenului juridic.

I.2. Caracteristici:

Caracteristici

nu este obligatorie pentru
interpret
solutiile si interpretarile
are rol indirect in
doctrinei sunt fondate pe
interpretarea dreptului,
cazuri practice, pornesc de la
oferind deschideri interesante
fapte reale, pe cale le
legiuitorului si organelor care
generalizeaza, sunt
aplica dreptul cu privire la
interpretate teoretic si
fenomenul juridic
explicate

De retinut !!!

► In dreptul european, doctrina este recunoscuta ca izvor de drept si are forta

obligatorie

II. ACTUL NORMATIV

19
● Exista un sistem al actelor normative
● Legea
- sens larg – ansamblul actelor normative care alcatuiesc dreptul
scris, orice regula de drept obligatorie
- sens restrans = tip de act normativ

II.1.Caracteristici:

Caracteristici

este cel mai important izvor de drept

este creat de organe ale autoritatii publice investite cu

competente normative

cuprinde norme generale obligatorii

are o pozitie dominanta in sistemul izvoarelor de drept

principiul legalitatii implica subordonarea persoanei fata de

norma

forma scrisa a actului normativ si publicitatea continutului

acestuia (publicarea in MO) = garantii de certitudine a actului
normativ

actele normative: legi, decrete, hotarari si ordonante ale

guvernului, regulamente si ordine ale ministerelor, decizii si
hotarari ale organelor administratiei locale.

II.2.Sistemul actelor normative:

20
 Sistemul actelor
normative

legea – are o
procedura aparte de
OG – Parlamentul
elaborare, are
poate delega
intotdeauna caracter
Guvernului dreptul de
normativ, are
reglementare primara,
constitutie – fixeaza competenta de
domeniul de OUG – sunt adoptate
regulile esentiale de reglementare primara
reglementare de Guvern in situatii
organizare si si originara (relatiile
neputand face parte extraordinare a caror
functionare a ordinii sociale trebuie sa-si
din cel al legilor reglementare nu poate
intr-un stat (legea gaseasca oglindirea in
organice. Legea de fi amanata
deasupra legilor) lege si nu in alte acte
abilitare stabileste
normative, acestea
domeniul si data pana
avand rolul de a
la care se pot emite
dezvolta
ordonante
reglementarile
primare din lege)

REALIZAREA DREPTULUI

21
 “ Dreptul exista pentru a se realiza”

● Existenta si realizarea dreptului = conditiile ordinii publice.

I. Definitie
Realizarea dreptului = procesul transpunerii in viata a continutului normelor
juridice, in cadrul caruia oamenii, subiecte de drept, respecta si executa dispozitii
normative iar organele de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor
=>realizarea dreptului = implementarea normei juridice in viata sociala

II. Formele realizarii dreptului

Formele realizarii dreptului

realizarea dreptului prin activitatea de

executare si respectarea legilor = respectarea
realizarea dreptului prin aplicarea normelor
de catre destinatarii normei a continutului
juridice de catre autoritatile statului
acesteia => persoana se supune legii.

Aplicarea dreptului = elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale in

vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept -
presupune existenta unui raport juridic in care o parte este intotdeauna organ al statului
care isi exercita prerogativele conform competentei atribuite de lege.

De retinut !!!

►Activitatea de aplicare a dreptului vizeaza si restabilirea ordinii de drept

incalcate si aplicarea sanctiunii

III.Trasaturile aplicarii dreptului:

22
 Trasaturile aplicarii dreptului

aplicarea dreptului se concretizeaza printr-un

rezultat specific = actul de aplicare care
reprezinta o activitate exercitata de organele
finalizeaza activitatea concreta a organului de
statului si in forme reglementate de actele
stat (procesul verbal de sanctionare a
normative
contraventiei);

De retinut !!!

23
 ►Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei
juridice:

Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de

aplicare a normei juridice

activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor

organe ale statului, activitatea de aplicare poate fi realizata de orice
organ al statului si in anumite situatii si de organizatii nestatale

actele normative au caracter general impersonal, actele de aplicare

sunt individuale

activitatea normativa presupune reguli de tehnica legislativa

actele de aplicare a normei sunt elaborate diferit in functie de

institutia emitenta

actul normativa actioneaza continuu pana la iesirea sa din vigoare,a

actul de aplicare a normei isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii
sale de organul de abilitate (prin pronuntarea hotararii, instanta se
dezinvesteste de cauza)

activitatea normativa da posibilitatea cetatenilor de a incheia

raporturi juridice, prin acordul lor de vointa iar actul de aplicare
fiind un act unilateral emis de un organ al statului;

actiunea normativa este universala de la data intrarii in vigoare a

actului normativ, actul de aplicare devine obligatoriu din momentul
comunicarii lui partilor interesate;

controlul egalitatii legii se realizeaza prin control parlamentar sau

judecatoresc iar controlul legalitatii actelor de aplicare presupune un
control ierarhic sau un control judecatoresc

24
 Aplicarea dreptului

Aplicarea
dreptului

Stabilirea starii de
fapt – presupune
cunoasterea
minutioasa si in Alegerea normei de
Elaborarea actului de
profunzime a drept – selectionarea Interpretarea
aplicare – intocmirea
circumstantelor normei juridice in normelor juridice –
actului de aplicare
cauzei (instanta de vederea calificarii operatiuni de
(proces verbal,
judecata efectueaza juridice exacte a lamurire si
hotarare
numeroase activitati starii de fapt; concretizare a
judecatoreasca) si
in vederea stabilirii concreta incadrare continutului normei
emiterea sa in forma
imprejurarilor cauzei juridica a starii de juridice
scrisa
- asculta martori, fapt
verifica inscrisuri,
dispune efectuarea
expertizelor)

TEHNICA ELABORARII ACTELOR NORMATIVE

I.Definitie

Tehnica juridica = ansamblul mijloacelor si al procedeelor, prin care

necesitatile pe care le infatiseaza viata sociala capata forma juridica, adica se exprima
in norma juridica si se realizeaza apoi in procesul convietuirii umane

● actul normativ = rezultatul activitatii organelor legiuitoare

● dezvoltarea sociala, complexitatea si volumul activitatilor sociale
determina organele legislative sa coopereze cu experti in diverse domenii
pentru a intocmi acte normative conforme necesitatilor sociale

De retinut !!!

25
 Dreptul este un dat inafara oricarei
interventii a omului sau este construit
de om?

●“Datul” = drept natural, reprezinta adevaruri

●“Datul” dreptului este cercetat de stiinta care
morale si economice, reprezinta baza esentiala
formuleaza principiile generale ale viitoarei
a dreptului pozitiv
reglementari
●“Construitul” = presupune aplicarea practica
●“Construitul” este rezultatul tehnicii
a datului cu ajutorul tehnicii juridice

Important !!!

► A NU se confunda tehnica juridica cu tehnica legislativa, tehnica legislativa,

parte a tehnicii juridice, priveste strict construirea legilor de catre organul legiuitor.

II. Legiferarea

A legifera = elementul central si definitoriu al activitatii statului

A legifera = a guverna
Alegerea procedeelor tehnice de legiferare apartine legiuitorului si se stabileste
in baza principiilor deduse din reglementari constitutionale sau inscrise in regulamentele
de tehnica legislativa

Legiferarea presupune doua etape

constatarea existentei situatiilor

sociale ce necesita reglementare crearea normei
juridica

II.1. Principiile legiferarii

1. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a

normei juridice

26
 ● decurge din necesitatea cunoasterii aprofundate a realitatii
sociale ce urmeaza a fi legiferata
● presupune apelarea organului legiuitor la organisme juridice
specializate care avizeaza proiectele de acte normative (Consiliul
legislativ)

Fundamentarea
stiintifica a unui
proiect legislativ
cuprinde

Analiza judecatilor
Descrierea situatiilor Determinarea
de valoare cu privire Costul social al
de fapt ce urmeaza a efectelor posibile ale
la stabilirea situatiei reformei legislative
fi transformate in viitoarei
de fapt ce trebuie – oportunitatea
situatii de drept reglementari
reglementata

2. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si

statica dreptului

● schimbarile rapide din societate determina schimbari

institutionale, norma juridica avand rolul de a ordona aceste
raporturi, de a le garanta securitatea si siguranta juridica
● legea reglementeaza in general pentru perioade lungi
a) in relatia cu politica dreptul este mai conservator
b) apara si asigura unitatea dintre norma si realitatea sociala
c) autonomia relativa a dreptului determina rezistenta acestuia la
presiunile modificatoare
d) raportul dintre dinamica si statica dreptului = ratiunea dreptului
si menirea sa sociala

De retinut !!!

► Poporul ajunge sa dispretuiasca legile care se schimba in fiecare zi (J.J.

Rousseau)

3.Principiul corelarii sistemului actelor normative

●actele normative intr-un stat se afla intr-o stransa legatura unele

cu altele si creaza sistemul actelor normative

27
 De retinut!!!

►in momentul aparitiei unei norme noi, se realizeaza o corelare a actelor

normative existente cu norma noua, inclusiv prin abrogare

4.Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in

elaborarea actelor normative

●destinatarii normei juridice = oameni obisnuiti => norma juridica

trebuie sa fie clara si accesibila acestora

Cerinte esentiale

28
 Cerinte esentiale:

Alegerea modalitatii
reglementarii juridice
se refera la adoptarea de
catre legiuitor a unui anumit
Alegerea formei exterioare a
mod de impunere a conduitei Alegerea procedeelor de
reglementarii juridice
prevazuta prin norma conceptualizare si a
cerinta de tehnica legislativa
juridica (caracter imperativ, limbajului normei =
care determina valoarea,
dispozitiv) accesibilitatea normei
forta juridica si pozitia
alegerea metodei depinde de determina alegerea acelor
normei juridice in sistemul
domeniul de reglementare mijloace si limbajului
actelor normative
(in materia apararii sociale adecvat al normei
se folosesc norme
imperative, in materie civila,
norme permisive)

Presupune:
●constructia normei
●cuprinderea in norma a elementelor structurale
●fixarea tipului de conduita
●stilul si limbajul juridic
- terminologia legii trebuie sa fie constanta si uniforma,
trebuie sa se evite folosirea cuvintelor cu sens ambiguu,
nefunctional.
- iar limbajul juridic este specializat si institutionalizat

29
 Textul normei
juridice trebuie sa
fie caracterizat
prin

claritate precizie concizie caracter stereotip

De retinut !!!
►Legea trebuie sa aiba un inteles neindoielnic pentru toata lumea, pentru ca
fiecare cetatean sa poata sti dinainte de a savarsi un act care sunt consecintele acestuia

Procedee de tehnica legislativa

Fictiunea juridica = procedeul prin care un

anumit fapt este considerat ca existent sau
stabilit desi el nu a fost stabilit sau nu exista in Prezumtiile = consecinte pe care legea sau
realitate => pune in locul unei realitati alta magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut
inexistenta (ex.: copilul conceput este socotit catre un fapt necunoscut
ca deja nascut in ceea ce priveste drepturile
sale)

30
Partile constitutive ale actului normativ:

expunerea de motive – insoteste actele normative de

importanta deosebita si contine o prezentare succinta a
conditiilor ce au impus aparitia actului normativ si scopul
urmarit prin adoptarea acestuia

titlul

preambulul - scopul reglementarii

formula introductiva - temei constitutional sau legal al

reglementarii

dispozitii sau principii generale – definirea unor notiuni

dispozitii de continut – continutul actului normativ

dispozitii finale si tranzitorii – punerea in aplicare a actului,

intrarea sa in vigoare, relatiile cu celelalte acte normative

31
 Elementele de structura ale actului normativ:

Elementele de
structura ale
actului normativ

se folosesc articolele
articolele au note
cu indici (ex. art. 18¹)
marginale ce redau
actul normativ este atunci cand se articolele se grupeaza
continutul articolului,
impartit in articole pastreaza in sectiuni, capitole,
in cazul actelor
iar acesta in alineate numerotarea veche si titluri
normative de mare
si paragrafe nu se doreste
importanta
numerotarea ei

IV.Sistematizarea actelor normative

IV.1.Scop:
●punerea in ordine a actelor normative prin realizarea unei simplificari,
reduceri sau concentrari ale reglementarilor

32
 IV.2.Forme:
Formele sistematizarii actelor
normative
incorporarea = forma inferioara de
sistematizare
● presupune simpla asezare a actelor
normative in functie de: ordinea alfabetica,
ramuri de drept, institutii juridice, aparitie
● poate fi oficiala (colectii de legi) sau
neoficiala
● in cazul incorporarii nu se procedeaza la
prelucrarea legilor
codificarea = forma superioara de
sistematizare
● presupune cuprinderea intr-un cod (act
normativ cu forta juridica de lege) a normelor
apartinand aceleiasi ramuri de drept
(ex.: Codul Civil) = adevarata revolutie
legislativa
33