Curs Penal

1
DREPT PENAL PARTEA SPECIALA I

Infractiuni contra persoanei (Titlul II):

infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii (Capitolul I);
infractiuni contra libertatii persoanei (Capitolul II);
infractiuni privitoare la viata sexuala (Capitolul III);
infractiuni contra demnitatii (Capitolul IV).

I. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii

- Capitolul I (Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii) din Titlul II e structurat in trei sectiuni:
omuciderea (Sectiunea I);
lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii (Sectiunea II);
avortul (Sectiunea III).

Sectiunea I. Omuciderea
- in aceasta sectiune sunt incluse 6 infractiuni:
omorul (art 174);
omorul calificat (art 175);
omorul deosebit de grav (art 176);
pruncuciderea (art 177);
uciderea din culpa (art 178);
determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art 179).

a. Obiectul juridic
= dreptul persoanei la viata, acesta situandu-se intre momentul nasterii si cel al decesului persoanei;
- existenta infractiunilor presupune ca fapta sa fi fost comisa asupra unei persoane in viata;
momentul aparitiei vietii - principalele dovezi de viata extrauterina:
instalarea repiratiei extrauterine sau pulmonare;
patrunderea aerului in tubul digestiv;
patrunderea aerului in urechea medie;
- cea mai cunoscuta metoda de dovedire a existentei respiratiei extrauterine e cea a docimaziei pulmonare, prin
care se poate stabili daca plamanul a respirat;
- lipsa respiratiei pulmonare nu exclude, in unele situatii, starea de nou-nascut viu:
uneori, intre expulzie si prima respiratie poate fi un interval mai lung, mai ales atunci cand cordonul ombilical nu
s-a sectionat imediat si fatul continua sa traiasca pe seama respiratiei feto-placentare; implica starea de nou-nascut viu,
cu semne de circulatie vitala (si uneori de asfixie criminala), dar fara pulmon respirat;
desi, de regula, respiratiile se produc imediat dupa expulzarea fatului, exista situatii in care respiratiile se pot
declansa si intrauterin, mai ales cand asistam la ruperea prematura a membranelor;
- desi in majoritatea cazurilor viata extrauterina presupune existenta concomitenta a respiratiei si circulatiei,
prezenta uneia dintre acestea e suficienta pentru a caracteriza viata extrauterina;
- in situatiile atipice, in urma unei expertize medico-legale se stabileste daca e vorba de o persoana in viata.

momentul instalarii mortii etape:
agonia = o etapa premergatoare mortii, caracterizata prin diminuarea functiilor vitale, circulatia si respiratia,
aparitia unor tulburari neurologice si scaderea acuitatii simturilor; poate fi lunga (ore, minute), in cazul bolilor
cronice/hemoragiilor interne, ori scurta (minute, secunde), in cazul asfixiilor mecanice/intoxicatiilor; in unele cazuri,
cum ar fi decesul cauzat prin zdrobirea organelor vitale, agonia e absenta; trebuie facuta diferenta intre agonie si coma -
in coma, constienta e intotdeauna absenta + e o stare fiziopatologica particulara a organismului, iar nu o etapa a mortii;
moartea clinica = o etapa intermediara intre viata si moarte, caracterizata prin incetarea functiilor vitale, cardio-
circulatorie si respiratorie; intre agonie si moarte clinica diferenta e data de faptul ca in prima situatie functiile vitale
sunt inca evidente, in timp ce in a doua, functiile vitale sunt absente; fara interventia medicului, a doua etapa e
ireversibila; poate sa dureze maxim 5 minute, durata ce e dictata de capacitatea creierului de a supravietui pe baza
procesului de glicoliza anaeroba, acel proces prin care celulele produc singure oxigenul necesar; dupa aceasta perioada,
la nivelul sistemului nervos central se instaleaza leziuni ireversibile; moartea clinica nu trebuie confundata cu moartea
2

aparenta, caracterizata prin reducerea la maxim a functiilor vitale, semnele vietii fiind imperceptibile; desi semnele
vitale nu pot fi puse in evidenta prin metode clinice, ele exista in acest ultim caz si individul poate reveni la viata;
moartea biologica = moartea creierului; se instaleaza in conditiile in care creierul e privat de oxigen pe o
perioada mai mare de 5 minute, dupa care apar modificari ireversibile la nivel cerebral ce duc la inutilitatea reanimarii
functiilor cardio-respiratorii caracterul ireversibil al acestei etape; momentul mortii coincide cu moartea biologica;
- orice agresiune exercitata asupra fatului inainte de nastere va putea fi o infractiune de avort sau o infractiune
contra vietii, avand ca subiect pasiv produsul de conceptie;
- fapta comisa asupra cadavrului, in masura in care nu e o simpla fapta putativa, va putea fi incadrata ca profanare,
dar in niciun caz nu va fi o infractiune contra vietii;
- stabilirea momentului exact al decesului e importanta si in ipoteza in care o persoana e victima unei succesiuni de
fapte ce pot atrage raspunderea penala pentru infractiuni contra vietii ex: o succesiune de fapte ce pot fi incadrate ca
ucidere din culpa - ipoteza accidentelor ce circulatie in lant, suferite de aceeasi persoana, intr-un interval de timp foarte
scurt; daca se constata ca una din fapte a produs o leziune grava, de natura a conduce inevitabil si rapid la deces,
fapta/faptele urmatoare raman fara obiect, raportul de cauzalitate fiind intrerupt; cand, cu ocazia primului accident s-au
produs leziuni ce lasau victimei sanse de supravietuire, (printr-o interventie chirurgicala), dar acestea au fost anihilate
prin producerea unui al doilea accident, ambii faptuitori vor raspunde pentru ucidere din culpa.

b. Obiectul material
= corpul persoanei in viata.

c. Subiectii
- subiectul activ nu e, de regula, circumstantiat - orice persoana care indeplineste conditiile generale privind
raspunderea penala poate fi subiect activ;
- exceptia e la pruncucidere (art 177) subiectul activ e circumstantiat (mama care isi ucide copilul nou-nascut);
- participatia penala e, in principiu, posibila in toate formele ei: coautorat, instigare, complicitate; si din acest
punct de vedere art 177 e o exceptie - coautoratul nu e posibil, fiind o infractiune cu autor unic propriu;
- subiectul pasiv e necircumstantiat, putand fi orice persoana in viata;
- exceptia e tot la art 177, caci subiectul pasiv e circumstantiat (copilul nou-nascut); mai exista situatii in care, fie
pentru existenta infractiunii in varianta agravata (art 179 alin 2), fie pentru realizarea unui element circumstantial (art
176 lit e si lit f), se cere ca subiectul pasiv sa aiba o anumita calitate;
- exista doua situatii in care pluralitatea de victime (subiect pasiv colectiv) duce, fie la realizarea unui element
circumstantial (art 176 lit b), fie la realizarea unei variante agravate (art 178 alin 5);
- exista o situatie in care calitatea ceruta subiectului pasiv pentru realizarea elementului circumstantial - sot sau
ruda apropiata (art 175 lit c) presupune si o circumstantiere corelativa a subiectului pasiv.

d. Latura obiectiva
elementul material consta in uciderea unei persoane printr-o actiune/inactiune;
- la art 179 elementul material nu consta in uciderea unei persoane, ci in actiunea de determinare sau de inlesnire
a sinuciderii unei persoane;
urmarea imediata e reprezentata de decesul unei persoane;
- la art 179 urmarea imediata e fie decesul victimei (prin sinucidere), fie incercarea de sinucidere a victimei;
legatura de cauzalitate intre actiunea/inactiunea faptuitorului si urmarea imediata (decesul victimei) trebuie
stabilita cu atentie la fiecare caz in parte - se efectueaza o expertiza medico-legala.

e. Latura subiectiva
- sunt incriminate faptele savarsite cu intentie, in ambele modalitati (omorul, pruncuciderea, determinarea sau
inlesnirea sinuciderii), precum si fapta avand ca forma de vinovatie culpa, in ambele modalitati (uciderea din culpa);
- mobilul sau scopul nu au nicio relevanta cu privire la existenta/inexistenta infractiunilor de omucidere;

f. Formele infractiunii
- consumarea infractiunilor are loc in momentul in care se produce decesul victimei, cu o singura exceptie, la
determinarea sau inlesnirea sinuciderii, cand exista doua modalitati de consumare a faptei, fie in momentul decesului
prin sinuciderea victimei, fie in momentul in care incercarea de sinucidere a avut loc;
- tentativa e posibila si se pedepseste la toate variantele de omor; e posibila, dar nu se pedepseste la pruncucidere
si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii; nu e posibila in cazul uciderii din culpa (art 178).

3

g. Variantele infractiunii
- omorul e incriminat intr-o varianta tip sau simpla (art 174) si doua variante calificate, indicate fiecare sub un
nomen iuris propriu, respectiv omorul calificat (art 175) si omorul deosebit de grav (art 176);
- pruncuciderea (art 177) e incriminata doar in varianta tip;
- exista variante agravate la uciderea din culpa (art 178) si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art 179).

h. Sanctiuni
- pedeapsa cea mai mica e prevazuta pentru uciderea din culpa in varianta tip (inchisoare de la 1 la 5 ani);
- pedeapsa cea mai aspra e pentru omorul deosebit de grav (detentiune pe viata/inchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi).

i. Aspecte procesuale
- actiunea penala se pune in miscare din oficiu pentru toate infractiunile din sectiune;
- urmarirea penala se efectueaza obligatoriu de procuror pentru toate faptele, exceptand uciderea din culpa, iar
competenta judecarii in prima instanta apartine tribunalului - cu exceptia art 178, care e de competenta judecatoriei.

1. OMORUL
- la art 174, legiuitorul a incriminat varianta tip a omorului = omorul simplu.

a. Obiectul juridic (special)
= dreptul la viata al persoanei (relatiile sociale a caror normala derulare presupune respectul vietii persoanei,
apararea acesteia impotriva faptelor intentionate de ucidere); fapta trebuie comisa asupra unei persoane in viata.

= corpul persoanei in viata; opinie prof: se poate contesta existenta unui obiect material, in sensul pur al notiunii.

c. Subiectii
- subiectul activ nu e circumstantiat, putand fi orice persoana;
- participatia penala e posibila sub toate formele (instigare
1
, complicitate
2
, coautorat);
- omorul la comanda - instigatorul ofera o suma de bani autorului, pentru a ucide o anumita persoana;
- simpla prezenta a unei persoane, alaturi de autor, la locul comiterii omorului, nu e complicitate daca nu a existat
o intelegere intre ea si autor si, totodata, nu a prevazut/cunoscut ca acesta va savarsi un omor;
- complicele nu exercita, concomitent cu autorul, violente asupra persoanei ucise = o particularitate a complicitatii
pentru a o diferentia de coautorat, in cazul infractiunii de omor;
- omorul e comis in coautorat, daca participantii au actionat concomitent, in cadrul unei activitati indivizibile si in
realizarea intentiei de a ucide, chiar daca viata persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva a unuia dintre ei
3
;
- subiectul pasiv nu e circumstantiat, putand fi orice persoana a carei viata a fost suprimata;
- nu e subiect pasiv al omorului nici produsul de conceptie si nici cadavrul;
- recurs in interesul legii: daca obiectul material al infractiunii de profanare de morminte e un cadavru, iar
inculpatul, prin dezmembrarea/incendierea acestuia, urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor
retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte;
4

- nu are importanta pentru existenta infractiunii daca nou-nascutul viu era sau nu viabil
5
sau daca persoana ucisa
avea o varsta inaintata/suferea de o boala incurabila.

1
Instigare la omor - ipoteza in care inculpatii, prin amenintari si promisiuni, dar si profitand de autoritatea avuta asupra unui detinut,
l-au determinat sa exercite asupra unui alt detinut, violente ce i-au cauzat acestuia decesul.
2
a. Complicitate morala la comiterea omorului = fapta inculpatului care, in timp ce se certa cu victima, l-a observat pe autor ca s-a
inarmat cu un par spre a o lovi pe victima si, in aceste conditii, l-a strigat pe autor cerandu-i sa-l ajute + in cazul inculpatului care,
dupa o intelegere prealabila de a comite agresiunea, l-a insotit pe autorul omorului la locuinta victimei si, in timp ce autorul lovea
victima, inculpatul l-a atacat pe fratele acesteia.
3
a. S-a retinut coautorat cand unul dintre faptuitori a imobilizat victima, iar celalalt a lovit-o cu cutitul.
b. Tot coautorat s-a retinut si in cazul in care inculpatii au aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii, picioarele, dar si cu un
ciocan, chiar daca actul de violenta direct mortal a fost savarsit numai de unul dintre ei.
c. Fapta participantului la omor de a folosi impotriva victimei un spray paralizant, urmata de lovirea repetata a acesteia de catre cel
de-al doilea participant cu un corp dur asupra zonei capului, cauzandu-i leziuni care au dus la deces = coautorat.
4
Concurs intre omor calificat, comis asupra unei rude apropiate (art 175 lit c) si profanarea de cadavre: ipoteza in care faptuitorul si-
a ucis bunica prin sugrumare, dupa care, pentru a ascunde comiterea faptei, a aruncat cadavrul intr-o hazna.
4

d. Latura obiectiva
elementul material e reprezentat de uciderea unei persoane printr-o actiune/inactiune;
- actiunea poate fi directa (lovirea cu un corp dur/ascutit, sugrumarea, impuscarea) sau indirecta (punerea de
otrava in alimentele ce urmeaza sa fie consumate de victima, conectarea la reteaua electrica a unui obiect ce urmeaza
sa fie atins de victima, la un gard imprejmuit, spre exemplu
6
, urmarirea si amenintarea victimei care, sub aceasta
presiune, actioneaza imprudent si se accidenteaza mortal
7
); o actiune indirecta poate fi si aceea prin care faptuitorul
utilizeaza o energie externa, cum ar fi cea a unor animale
8
;
- inactiuni: lasarea fara hrana a unui copil, neactionarea asupra unui mecanism ce loveste victima, neadministrarea
unui medicament
9
;
urmarea imediata e decesul persoanei (infractiune de rezultat);
legatura de cauzalitate intre actiunea/inactiunea ce reprezinta elementul material si decesul persoanei trebuie
sa se stabileasca in fiecare caz;
- nu e necesar sa fie o cauza unica, ci pot sa se suprapuna si altele, fiind: anterioare (ex: cand se produc leziuni
grave unei persoane care avea un organism slabit sau bolnav), concomitente (ex: cand o persoana e lasata dezbracata in
frig si pe langa actiunea faptuitorului se suprapun conditii atmosferice neprielnice), survenite (ex: cand apare o
complicatie in cursul tratamentului medical ce se aplica victimei, in cazul unei leziuni provocate de o persoana);
- s-a retinut existenta omorului chiar daca intre agresiunea initiala si deces a trecut o perioada mare de timp si,
daca intre fapta si rezultat nu s-a putut stabili decat o cauzalitate secundara, deoarece au intervenit, intre timp, alte
evenimente care au condus in mod direct la decesul victimei
10
;
- se poate stabili o legatura de cauzalitate intre fapta si deces chiar si in ipoteza in care autorul nu exercita o
actiune directa, nemijlocita, asupra victimei
11
.

- textul se refera doar la uciderea unei persoane; in lipsa unei prevederi a culpei, conform art 19 alin 2, se considera
infractiune doar fapta savarsita cu intentieart 174 se refera la fapta de ucidere cu intentie a unei persoane;
- daca, in urma violentelor exercitate, victima decedeaza, pot aparea dificultati in a distinge intre omor si loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte; daca decesul nu se produce, dar violentele provoaca leziuni victimei, care necesita un
numar mai mare sau mai mic de zile de ingrijiri medicale/care ii pun in primejdie viata, pot sa apara dificultati in a
distinge intre o tentativa la omor si o infractiune contra integritatii corporale; trebuie distins intre intentia de a ucide si
intentia de a exercita violente, care pot duce uneori la un rezultat mai grav decat cel urmarit/acceptat (praeterintentie);
- la stabilirea vinovatiei exista si date obiective ce pot conduce la constatarea intentiei: obiectul utilizat de
faptuitor, zona vizata, intensitatea cu care a fost aplicata lovitura, numarul loviturilor
12
etc;
- exista intentia (indirecta) de a ucide si in ipoteza in care faptuitorii au aruncat de la mica distanta in victime, cu
obiecte apte de a produce leziuni mortale
13
;

5
Uciderea copilului imediat dupa nastere = omor (calificat) - copilul era neviabil - irelevant, caci in momentul nasterii era viu.
6
Ingradirea unui teren cu un cablu electric neizolat, pus sub tensiunea de 220 V, urmata de atingerea lui de catre o persoana, cu
consecinta electrocutarii ei si producerea unor grave leziuni = tentativa la omor, cu intentie indirecta.
7
Cauzarea caderii victimei de la etaj, in timp ce incerca, iesind pe fereastra, sa se refugieze intr-un apartament vecin, din cauza
violentei inculpatei care a patruns in locuinta amenintand-o cu moartea = omor (intentie indirecta), nu ucidere din culpa.
8
Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului ca urmare a multiplelor plagi muscate, constituie
infractiunea de omor, iar nu de ucidere din culpa.
9
Omorul prin omisiune: faptuitorul a lovit victima, aflata intr-o stare avansata de ebrietate, proiectand-o intr-un bazin cu apa, dupa
care a parasit-o fara a incerca sa o salveze;
10
Fapta de a cauza unei persoane grave leziuni craniene, prin aplicarea, cu intensitate, a unei lovituri in cap, folosindu-se de un
obiect apt sa produca moartea, cu urmarea unor grave leziuni parietale, caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii prin intentia
de a ucide. Daca leziunile au cauzat victimei o epilepsie postraumatica, cu repetate internari in spital, iar dupa doi ani si trei luni
aceasta a decedat ca urmare a insuficientei cardiorespiratorii datorata unei bronhopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie
postraumatica, desi intre agresiune si deces exista o legatura de cauzalitate secundara, moartea datorandu-se unor complicatii
tardive, fapta constituie infractiunea de omor, iar nu tentativa la aceasta infractiune.
11
Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenta de victima sa opreasca autovehiculul pentru ca, altfel va sari din
mers, de a nu da curs acestei cereri si de a mari viteza in momentul deschiderii portierei de catre aceasta pentru a cobori,
determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces = omor simplu, nu ucidere din culpa. Actiunea sa e caracterizata de intentie,
deoarece a acceptat ca victima sa sara din autoturismul aflat in deplasare, cu toate consecintele decurgand din asta.
12
Lovirea cu intensitate in cap a partii vatamate cu un scaun, cu urmarea producerii de fracturi craniene si dilacerare cerebrala =
tentativa la omor (intentie), iar nu vatamare corporala grava (art 182 alin 2).
5

- exista vinovatie sub forma intentiei si in cazul unei erori asupra identitatii persoanei (error in persona), precum si
in cazul devierii din eroare a loviturii, de la persoana vizata la o alta persoana (aberratio ictus);
- mobilul faptei nu intereseaza - e omor inclusiv fapta comisa din motive nobile (suprimarea vietii unei persoane
din mila, cand persoana sufera de o boala incurabila - eutanasie); Noul Cod penal introduce o varianta atenuanta a
omorului, uciderea la cererea victimei.

- infractiunea de omor e susceptibila de forma tentativei si se pedepseste (art 174 alin 2);
- exista tentativa la omor fie cand autorul incepe actiunea de ucidere, dar e intrerupta (autorul indreapta arma
asupra victimei, dar inainte de a apasa pe tragaci e imobilizat
14
), fie atunci cand actiunea e terminata, dar nu isi produce
efectul (autorul trage un foc de arma asupra victimei, dar glontul nu o atinge/ii produce o rana usoara);
- tentativa terminata poate fi relativ improprie, cand mijlocul folosit e insuficient (cantitatea de otrava e prea mica
pentru a fi letala), ori cand e defectuos (cantitatea de otrava pusa in bautura schimba aspectul ei, victima observand)
15
;
- dificultati de incadrare apar si cand actiunea violenta asupra victimei nu produce acesteia niciun fel de leziune -
tentativa e realizata printr-o multitudine de acte incercate/intrerupte/terminate, dar ramase fara rezultat
16
;
- consumarea are loc in momentul realizarii rezultatului (decesul victimei); daca rezultatul se produce mai tarziu in
timp, pana atunci exista numai o tentativa la omor, ce ulterior va fi absorbita in forma consumata a infractiunii;

g. Sanctiuni
- omorul se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

h. Aspecte procesuale
- urmarirea penala se efectueaza, obligatoriu, de procuror, iar competenta apartine in prima instanta tribunalului;
- pentru stabilirea cauzelor decesului se face un raport de constatare medico-legala/o expertiza medico-legala;
- Codul de procedura penala prevede obligativitatea efectuarii unei expertize medico-legale psihiatrice doar in
cazul omorului deosebit de grav, dar in practica se efectueaza si in cazul infractiunilor de omor (simplu).

i. Noul Cod penal
- preia fara modificari infractiunea de omor din actuala reglementare.

2. OMORUL CALIFICAT
- e o varianta de omor (agravata) ce cuprinde unele elemente circumstantiale, sanctionate mai aspru (art 175).

a. Explicarea elementelor circumstantiale
- continutul omorului calificat coincide cu cel al omorului simplu - diferenta e data de 9 elemente circumstantiale.

Omorul comis cu premeditare
17

- nu exista o definitie legala a premeditarii;
- premeditarea ar fi o chibzuire anterioara a faptei; in doctrina s-a aratat ca e necesar sa existe si o exteriorizare a
hotararii infractionale, prin acte de pregatire a executarii infractiunii;
- exista 3 conditii
18
pentru a se retine premeditarea, ca element circumstantial al omorului:

13
Aruncarea de la mica distanta a unei pietre de pavaj spre capul unei persoane si ranirea acesteia, cu urmarea unor leziuni ce
necesita 25 de zile de ingrijiri medicale = tentativa la omor savarsita (intentie indirecta), nu vatamare corporala (art 181). + Fapta de
a arunca cu o bucata de fier, cu intensitate, asupra unui grup de copii, lovindu-l mortal in cap pe unul dintre ei = omor.
14
E un inceput de executare cand autorul inarmat pandeste victima intr-un loc pe unde aceasta trece de obicei.
15
Poate aparea dificultatea de a distinge intre o tentativa relativ improprie (incriminata) si o incercare absolut improprie, absurda
(incriminata) fapta celui care, cu intentia de a provoca moartea unei persoane, ofera acesteia, spre a-l consuma, un amestec de
soda caustica si suc = tentativa la omor nu e o actiune absurda, caci hidratul de sodiu poate provoca moartea.
16
Tentativa la omor: cand faptuitorul a inceput executarea actiunii de ucidere, dar a fost intrerupta/nu si-a produs efectul din cauze
exterioare vointei inculpatului. + cand inculpatul a lovit de doua ori cu barda spre capul partii vatamate, iar lovirea nu a putut fi
desavarsita din cauza faptului ca partea vatamata, in primul act, din instinct, si-a ferit capul.
17
Premeditare: inculpatul s-a certat cu victima dupa care s-a dus in locuinta lui, s-a inarmat cu un cutit, a revenit la victima, a pandit-
o timp de o ora si i-a aplicat o lovitura cu cutitul in inima.
18
a.Conditiile nu sunt indeplinite in cazul unei altercatii produse in apropierea locuintei inculpatului care, pentru a se razbuna, a
intrat in casa, s-a inarmat cu un cutit, dupa care, gasind partea vatamata, a incercat sa o ucida. [pentru a se considera ca omorul a
6

adoptarea rezolutiei infractionale si chibzuirea/meditarea asupra faptei (latura subiectiva);
exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a executarii infractiunii (latura obiectiva): obtinerea
de informatii cu privire la victima, pregatirea armelor/substantelor utilizate pentru ucidere, alegerea locului/timpului;
existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a ucide si punerea ei in executare;
- premeditarea e o circumstanta personala si, de regula, nu se rasfrange asupra participantilor; daca acestia nu
actioneaza spontan, ci au o activitate de chibzuire alaturi de autor, existenta participatiei implica premeditarea in raport
cu toti participantii
19
;
- se retine premeditarea in cazul erorii asupra persoanei si in cazul devierii loviturii, dar nu se extind efectele
premeditarii atunci cand faptuitorul care luase hotararea de a-l ucide pe X il intalneste din intamplare pe Y si in urma
unei dispute il omoara, fiindca hotararea de a savarsi acest omor e distincta si spontana;
- Noul Cod penal pastreaza acest element circumstantial in incriminarea omorului calificat.

omorul comis din interes material
- se retine cand prin savarsirea omorului se urmareste dobandirea unui avantaj de ordin material: o succesiune,
neplata unei datorii, un spatiu locativ, incasarea unei asigurari, evitarea pierderii bunurilor prin procesul de partaj
20
etc;
- autorul actioneaza in ideea ca, prin uciderea persoanei vizate, interesele sale vor fi satisfacute pe cale aparent
legala, ca banii, bunurile sau alte foloase ii vor reveni ulterior de drept;
- nu intereseaza daca s-a obtinut sau nu respectivul avantaj material, e suficient ca el sa fi fost urmarit de faptuitor
pentru ca elementul circumstantial sa se retina;
- daca faptuitorul (F) ucide victima (V) intr-un acces de gelozie, faptul ca F are vocatia de a o mosteni pe V nu duce
la calificarea omorului ca fiind comis din interes material;
- ceea ce se are in vedere in cazul omorului din interes material e mobilul faptuitorului opinie discutabila;
- opinie prof: se are in vedere rezultatul urmarit de faptuitor, deci scopul cu care actioneaza; daca faptuitorul ucide
victima in scopul de a mosteni de la aceasta o suma de bani, e omor calificat din interes material, indiferent daca
mobilul care l-a condus pe faptuitor spre comiterea faptei a fost unul egoist (lacomia) sau altruist (donarea sumei);
- daca interesul material e dovedit, calificarea se mentine si cand intervine o eroare asupra persoanei/o deviere;
- distinctie intre omorul comis din interes material si omorul deosebit de grav comis pentru a savarsi sau a ascunde
savarsirea unei talharii sau piraterii (art 176 lit d); in cazul omorului calificat se intra ulterior, dupa mai mult timp, in
posesia avantajului material, iar in cazul omorului deosebit de grav, concomitent cu uciderea persoanei/imediat dupa
comiterea uciderii, faptuitorul intra in posesia anumitor bunuri, aflate in sfera de stapanire a victimei
21
;
- Noul Cod penal pastreaza acest element in incriminarea omorului calificat.

omorul comis asupra sotului sau a unei rude apropiate
- calitatea de sot decurge din existenta unei casatorii valabile la data comiterii faptei; se va retine elementul si daca
sotii erau in proces de divort, dar la data comiterii faptei desfacerea casatoriei nu fusese pronuntata printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva;
- e irelevanta imprejurarea ca sotii locuiau impreuna sau erau despartiti in fapt;
- daca la data comiterii faptei casatoria era desfacuta prin divort/nula, elementul nu s-ar putea retine; cand
uciderea sotului s-a comis in timpul procesului de divort, dupa ce hotararea a fost atacata cu recurs, trebuie verificat
care e obiectul recursului; daca se refera nu la desfacerea casatoriei, ci la solutionarea unor cereri accesorii (atribuirea
beneficiului locuintei), iar la data savarsirii omorului termenul de recurs expirase, hotararea primei instante in ce
priveste divortul e definitiva, calitatea de soti a incetat inaintea infractiunii, iar fapta nu poate fi incadrata in art 175 lit c;
- calitatea de ruda apropiata e stabilita de art 149 - au aceasta calitate ascendentii si descendentii, fratii si surorile,
copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;

fost savarsit cu premeditare, trebuie constatat ca luarea hotararii de a ucide a premers cu o anumita perioada de timp savarsirea
faptei, in care autorul sa reflecteze si sa efectueaze actiuni concrete de pregatire a comiterii infractiunii.
b. Nu e premeditare: in urma unei altercatii cu victima, inculpatul a amenintat-o cu moartea, a parasit locul altercatiei, a revenit
dupa 10 minute inarmat cu un cutit si a aplicat victimei lovituri care i-au cauzat decesul interval de timp insuficient.
19
Daca un participant cunoaste intentia autorului de a ucide victima si daca il informeaza pe acesta cu privire la locul si timpul
propice pentru a actiona, atunci premeditarea devine o circumstanta reala si se retine si in sarcina participantului.
20
Fapta inculpatului de a-si ucide sotia, hotararea de divort nefiind definitiva, s-a comis cu premeditare si din interes material,
intrucat autorul a reflectat asupra curmarii vietii victimei si a fost preocupat ca in urma partajului va ramane fara o parte din bunuri.
21
F o ucide pe V pentru a intra, prin mostenire, in posesia unor bunuri de valoare = omor calificat din interes material; F o ucide pe V
si, cu aceeasi ocazie, ii sustrage bunuri = concurs intre talharie si omor deosebit de grav, comis in scopul savarsiririi unei talharii.
7

- acelasi articol extinde sfera de incidenta a sintagmei rude apropiate, stabilind ca legea penala privitoare la aceasta
se aplica in caz de adoptie persoanei adoptate si descendentilor acesteia atat in raport cu rudele firesti, cat si in raport
cu rudele adoptatorului
22
;
- verii primari sunt rude apropiate in sensul art 149 omor calificat; faptuitorul si unchiul sau (fratele unuia dintre
parintii faptuitorului) sunt rude apropiate - legatura nu subzista cand unchiul/matusa au dobandit statutul prin alianta;
- nu se aplica agravanta cand inculpatul, desi initial recunoscuse victima ca fiind copilul sau, a introdus o actiune in
tagada paternitatii, care a fost admisa, constatandu-se ca inculpatul nu era tatal copilului; infirmarea paternitatii
inculpatului, cu privire la copilul pe care l-a ucis, are efect retroactiv de la data nasterii copilului; e aplicabila agravanta
cand tatal, desi nu a recunoscut copilul, s-a comportat ca un tata, iar relatia tata-fiu era notorie/reciproc acceptata;
- recurs in interesul legii: daca omorul e comis asupra unei rude apropiate care locuieste impreuna cu faptuitorul,
va fi omor calificat (art 175 lit c), dar circumstanta agravanta de la art 75 alin 1 (savarsirea infractiunii prin acte de
cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public) nu mai
poate fi retinuta, caci e cuprinsa in forma calificata a infractiunii;
- calitatea de sot sau ruda apropiata e o circumstanta personala si nu se rasfrange asupra participantilor;
- pentru a se retine acest element, e necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut, in momentul comiterii omorului, relatia
pe care o are cu victima;
- omor simplu se va retine in caz de error in persona/aberratio ictus, in ipoteza in care se urmareste uciderea unei
persoane, dar, din eroare sau prin devierea loviturii, e ucis sotul sau o ruda apropiata (nu se retine agravanta);
- Noul Cod penal nu mai retine in mod distinct acest element circumstantial la infractiunea de omor calificat,
deoarece a fost creat un text nou, cu caracter general.

omorul comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara
- elementul circumstantial se aplica in cazul in care, din diferite imprejurari, victima se afla intr-o stare de
vulnerabilitate, e incapabila de a reactiona/de a se feri/de a para un atac, ori de a riposta fata de actiunea/inactiunea
prin care se intentioneaza suprimarea vietii sale;
- poate fi vorba de incapacitati fizice/psihice (ex: varsta frageda/inaintata simplul fapt ca victima e in varsta si
bolnava nu atrage automat retinerea starii de neputinta de a se apara)
23
;
- stari de neputinta de a se apara: starea de intoxicare cu alcool/substante stupefiante, starea de somn
24
, starea de
infirmitate, hipnoza, maladia psihica; exista posibilitatea combinarii lor, conducand la retinerea elementului
circumstantial omor calificat profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara: lasarea unei persoane in
varsta, aflata in stare grava de ebrietate, dupa violarea ei, pe camp, partial dezbracata, noaptea, la sfarsitul lunii
noiembrie, pe vreme geroasa, cu urmarea decesului cauzat prin soc hipotermic;
- nu se retine elementul cand autorul faptei aduce el insusi victima in starea respectiva (o drogheaza, o imbata, o
imobilizeaza) in momentul declansarii agresiunii, victima nu se afla in imposibilitate de a se apara, ci apararea sa a fost
infranta pe parcurs, de catre autorul infractiunii de omor;
- faptuitorul trebuie sa cunoasca starea de neputinta in care se afla victima uneori starea e evidenta, alteori nu;
- situatia se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o;
- Noul Cod penal nu mai retine acest element circumstantial la infractiunea de omor calificat, caci se regaseste in
continutul agravantelor generale.

omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane
- se refera la mijloace apte sa produca uciderea mai multor persoane folosirea gazelor, declansarea unui
incendiu, utilizarea unor materiale explozibile/a unei rafale de arma automata asupra unui grup in care se afla si victima;
- in retinerea elementului se tine cont de mijloc si de modul in care e folosit ex: punerea unei bombe intr-un loc
pe unde trece persoana impotriva careia e indreptata actiunea de ucidere, loc pe unde trec si alte persoane, punerea
otravii in mancarea persoanei pe care si-a propus s-o ucida faptuitorul, dar din care pot manca si alte persoane;
- nu trebuie sa se produca uciderea unei persoane, ci doar sa existe aptitudinea mijloacelor de a pune in pericol
viata mai multor persoane;

22
Uciderea de catre tatal firesc a copilului sau adoptat constituie infractiunea de omor calificat de la art 175 lit c).
23
a. In cazul unui omor savarsit de mama asupra copilului sau nou-nascut, in alte conditii decat cele de la pruncucidere, fapta va fi
incadrata in art 175 lit d) - a fost suprimata viata unei persoane profitandu-se de starea de neputinta a acesteia de a se apara.
b. S-a retinut elementul circumstantial si in cazul faptei comise de tata asupra fiicei sale de doua luni si jumatate.
c. Omor comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara: faptuitorul a aruncat de pe un pod, in apa, un copil de noua
ani care nu stia sa inoate si pe care a refuzat ulterior sa-l salveze.
24
Fapta inculpatului de a fi ucis victima, prin aruncarea ei de la etajul VII, in timp ce aceasta se afla in pat, intr-un somn adanc, din
cauza unei stari avansate de ebrietate, se incadreaza in art 175 lit d) - victima s-a aflat intr-o stare de neputinta fizica si psihica.
8

- daca nici persoana vizata nu decedeaza, dar mijloacele utilizate au fost apte de a pune in pericol viata altor
persoane, se va retine tentativa la omor calificat; daca se produce decesul mai multor persoane, fapta va fi omor
deosebit de grav (art 176 lit b), fara a se mai retine si omorul calificat
25
;
- vinovatia faptuitorului consta in intentie directa in raport cu persoana vizata si intentie indirecta in raport cu viata
altor persoane, pericol pe care faptuitorul l-a prevazut si acceptat; e posibil ca autorul sa aiba intentie indirecta inclusiv
in raport cu persoana vizata
26
;
- intentia faptuitorului poate fi stabilita prin examinarea mijloacelor utilizate si a modului in care a actionat,
rezultatul obtinut nefiind neaparat relevant
27
;
- fiind o circumstanta reala, se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut mijlocul utilizat;
- Noul Cod penal nu mai retine in mod distinct acest element la infractiunea de omor calificat, regasindu-se in
continutul agravantelor generale.

omorul comis in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei
- fapta de ucidere are, in acest caz, ca punct de plecare, o nemultumire a faptuitorului/un interes legat de
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei e vorba, in general, de o razbunare
28
;
- omorul trebuie sa fie comis in legatura cu serviciul/indeplinirea indatoririlor publice ale victimei, dar nu e nevoie,
neaparat, ca fapta sa se comita in timpul serviciului;
- faptul ca omorul se comite in timpul serviciului victimei nu e suficient pentru a se retine elementul in cauza; e
necesar ca fapta sa aiba legatura cu serviciul; daca faptuitorul ucide victima din gelozie, in timp ce aceasta se afla la
serviciu, nu va fi omor calificat comis in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
- pentru a se retine acest element, victima trebuie sa fi actionat in limitele atributiilor sale; daca si-a depasit prin
abuz atributiile, legea nu-i mai ofera protectie speciala, iar fapta comisa va fi incadrata ca omor simplu;
- cand trebuie sa se retina art 175 lit f), victima e (des) functionar, avand in vedere sfera larga data notiunii, prin art
147 alin 2; nu se va retine si infractiunea de ultraj, fiind absorbita de infractiunea de omor calificat;
- pentru a se retine omor calificat in aceasta varianta, victima nu trebuie sa fie magistrat, politist, jandarm sau
militar, caci fapta ar fi un omor deosebit de grav (art 176 lit f);
- Noul Cod penal nu mai retine in mod distinct acest element la infractiunea de omor calificat; in schimb,
infractiunea de ultraj se refera si la omorul comis impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica
exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.

omorul comis pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la
executarea unei pedepse
- in acest caz exista un obiect juridic secundar = relatiile sociale legate de infaptuirea justitiei;
- latura subiectiva prezinta o particularitate - se cere existenta unui scop - de a se sustrage pe sine/pe altul de la
tragerea la raspundere penala (urmarire penala, arestare, executarea pedepsei) e o cerinta esentiala ce se adauga
elementului subiectiv, iar in lipsa lui nu se retine elementul circumstantial
29
;
- nu intereseaza daca scopul a fost realizat, ci e suficient sa se constate ca a fost urmarit;
- daca pentru a se asigura sustragerea de la urmarire/arestare/executarea pedepsei autorul ucide un
magistrat/politist/jandarm/militar, fapta = omor calificat si deosebit de grav (art 174 alin 1 raportat la art 175 lit g,
raportat la art 176 lit f);
- Noul Cod penal pastreaza acest element dar textul e putin modificat.

omorul comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni
- exista un obiect juridic adiacent/secundar elementul circumstantial include doua ipoteze distincte:

25
Nu se retine art 175 lit e) daca inculpatul, aruncand continutul unui bidon cu benzina, careia i-a dat foc, intr-o camera unde
dormeau mai multe persoane, a provocat moartea lor si nu numai punerea in pericol a vietii victimelor = omor deosebit de grav.
26
Fapta inculpatului de a stropi victima cu benzina si de a-i da foc, provocandu-i arsuri pe 10% din suprafata corpului, ce au necesitat
pentru vindecare 45 de zile de ingrijiri medicale = tentativa la omor calificat (art 175 lit e), referitor la omorul savarsit prin mijloace
ce pun in pericol viata mai multor persoane, nu vatamare corporala grava.
27
Trimiterea unui colet partii vatamate cu material exploziv si un mecanism de declansare a exploziei, cu urmarea producerii, prin
explozie, a unor leziuni vindecabile in 5-6 zile de tratament medical, reflecta intentia faptuitorului de a ucide.
28
Desi razbunarea poate fi inclusa in categoria motivelor josnice la care se refera circumstanta agravanta generala de la art 75 lit d),
daca fapta e omor calificat (art 175 lit f) nu se mai retine si agravanta.
29
Nu se poate retine acest element cand autorul a comis fapta dupa ce a parasit sediul politiei, fara a anunta, atata timp cat
impotriva lui nu s-a dispus retinerea/arestarea, ci s-a prezentat doar pentru a da relatii la organele de politie, fiind citat.
9

- prima ipoteza consta in comiterea omorului ca infractiune-mijloc, pentru a inlesni comiterea altei infractiuni,
infractiunea-scop ex: e omorata persoana care efectueaza serviciul de paza, pentru a inlesni evadarea din penitenciar,
e ucis insotitorul unei femei pentru ca respectiva sa fie violata etc; obiectul juridic adiacent al omorului calificat e identic
cu obiectul juridic principal al infractiunii-scop; nu intereseaza daca infractiunea-scop se consuma sau nu, e suficient sa
se constate ca omorul a fost comis pentru a inlesni comiterea ei;
- a doua ipoteza presupune comiterea omorului pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni, deci pentru a sterge
urmele unei infractiuni comise anterior ex: uciderea unei persoane care a fost martor la o alta infractiune/care a fost
victima unei infractiuni/care descopera urmele altei infractiuni; obiectul juridic adiacent se refera la relatiile privind
infaptuirea justitiei, prin fapta comisa, faptuitorul aducand atingere si acestora, pe langa cele ce privesc dreptul la viata;
- in ambele ipoteze pot fi avute in vedere, orice infractiuni, mai putin talharia si pirateria, pentru care legiuitorul a
prevazut o incriminare distincta, omorul deosebit de grav (art 176 lit d);
- e incident art 175 lit h cand inculpatul, urmarind sa comita un viol, nu opreste masina la insistentele victimei,
determinand-o sa se arunce din autovehicul, in timpul mersului si sa se accidenteze mortal;
- s-a retinut un concurs de infractiuni intre omor calificat si viol:
in ipoteza in care, inculpatul care a lovit victima pentru a o determina la raport sexual, si-a dat seama ca
loviturile ii pot provoca moartea, a violat-o, iar ulterior, in urma leziunilor suferite, victima a decedat;
in ipoteza in care, dupa comiterea violului, din teama de a nu fi denuntat, deci pentru a ascunde infractiunea de
viol, faptuitorul ucide victima;
- nu se poate retine comiterea infractiunii de omor calificat comis pentru a ascunde o alta infractiune, in ipoteza in
care respectiva infractiune e absorbita in mod natural in infractiunea de omor
30
;
- Noul Cod penal pastreaza acest element circumstantial, in mod identic, in incriminarea omorului calificat.

omorul comis in public
- acest element a fost introdus prin Legea nr 140/1996; notiunea de fapta savarsita in public e explicata in art
152, existand 5 ipoteze in care fapta se considera savarsita in public (literele a-e);
- prima ipoteza (litera a) se refera la fapta comisa intr-un loc care prin natura/destinatia lui e totdeauna accesibil
publicului, chiar daca nu e prezenta nicio persoana: strazile, parcarile publice, gradinile/parcurile publice, pietele, garile
si aerogarile; legiuitorul cere numai o publicitate virtuala - posibilitatea prezentei publicului si nu efectiva lui prezenta;
- a doua ipoteza (litera b) se refera la fapta comisa in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau
mai multe persoane: scoli, muzee, sali de spectacol, magazine, mijloace de transportconditia prezentei efective a
publicului (doua/mai multe persoane, altele decat subiectii infractiunii), in momentul comiterii faptei (publicitate reala);
- a treia ipoteza (litera c) are in vedere fapta comisa in loc neaccesibil publicului, cu intentia insa ca fapta sa fie
auzita si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane: orice spatiu privat (locuinta, un
birou/laborator in care accesul publicului e interzis); se cere o publicitate reala, caci faptuitorul trebuie sa urmareasca si
sa reuseasca, in acelasi timp, ca fapta sa fie auzita de doua sau mai multe persoane; se poate realiza cand faptuitorul
actioneaza in spatiul privat, dar, intentionat, lasa o usa/fereastra deschisa, incat fapta sa fie auzita/vazuta de alte
persoane (altele decat victimele infractiunii);
- a patra ipoteza (litera d) se refera la fapta comisa intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu
exceptia reuniunilor care au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante; conditia
publicitatii si a gravitatii sporite a faptei e indeplinita, chiar daca locul respectiv nu e un spatiu public;
- a cincea ipoteza (litera e) se refera la fapta comisa prin orice mijloc cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca
ar ajunge la cunostinta publicului; in doctrina s-a aratat ca ipoteza nu ar trebui avuta in vedere in cazul omorului;
- Noul Cod penal nu mai retine in mod distinct acest element circumstantial la infractiunea de omor calificat.

b. Formele infractiunii
- tentativa la omor calificat se pedepseste conform art 175 alin 2;
- recurs in interesul legii: cand unul dintre participantii la incaierare incearca sa-l ucida pe altul, fapta e tentativa la
omor, nu infractiunea de incaierare in concurs cu cea dintai; opinie prof: contrara recursului - ar fi concurs;
- consumarea infractiunii are loc cand se produce decesul victimei; daca survine dupa o perioada mai mare de
timp, incadrarea vremelnica va fi de tentativa la omor calificat;
- pluralitatea de elemente circumstantiale nu constituie un concurs de infractiuni, ci o infractiune unica.

30
Inculpatul l-a lovit cu pumnul in abdomen pe fiul sau in varsta de 6 ani, provocandu-i o vatamare foarte grava, dupa care l-a
aruncat in raul Bistrita unde a decedat prin asfixie. Actele inculpatului de lovire a victimei si apoi aruncarea ei in apa fac parte
integranta din continutul infractiunii de omor calificat (art 174 combinat cu art 175 lit c si d omor savarsit asupra unei rude si care
se afla in starea de neputinta de a se apara), lipsind, elementul privind ascunderea/impiedicarea descoperirii unei alte infractiuni.
10

c. Sanctiuni
- omorul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

d. Aspecte procesuale
- sunt valabile precizarile facute in legatura cu omorul simplu.

3. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV
- continutul acestuia se construieste pe continutul juridic al infractiunii de omor simplu, la care se adauga unele
elemente circumstantiale (e o varianta calificata a omorului), regasindu-se in art 175.

- exista 7 elemente circumstantiale pentru construirea infractiunii de omor deosebit de grav;

omorul comis prin cruzimi
- expresia prin cruzimi nu e explicata de legiuitor, desi in partea generala se gaseste o circumstanta agravanta cu
un continut asemanator - savarsirea infractiunii prin acte de cruzime (art 75 li b, teza I);
- actele de cruzime indica acele conduite in urma carora se produc unei persoane suferinte grele, deosebite;
doctrina juridica le-a calificat ca o manifestare de ferocitate de natura sa provoace suferinte chinuitoare si prelungite;
- in acest caz, omorul presupune ca victima sa fie supusa unor suferinte mai mari decat cele care insotesc de regula
uciderea unei persoane; e vorba de o chinuire suplimentara, pe care faptuitorul o realizeaza deliberat; suferintele la
care e supusa victima pot fi de natura fizica/psihica sau pot avea natura dubla, fizica si psihica;
- loviturile aplicate victimei in mod repetat si cu intensitate, cu ajutorul unor obiecte dure = omor deosebit de grav
comis prin cruzimi - la fel si in in ipoteza in care inculpatul a aplicat victimei multiple lovituri cu cutitul asupra unor zone
anatomice diferite sau cand victima a fost supusa unor torturi/mutilari inainte de a i se aplica lovitura/loviturile letale +
cand victima a fost stropita cu o substanta inflamabila dupa care i s-a dat foc;
- in categoria suferintelor de natura psihica a fost introdusa fapta constand in punerea victimei in situatia de a fi
lovita si chinuita in prezenta unor persoane apropiate, inainte de a i se aplica lovitura/loviturile letale, dar si fapta prin
care se cauzeaza mari suferinte de ordin psihic, nu in mod direct victimei, ci unei persoane care are sentimente
puternice fata de victima si care e prezenta la comiterea faptei, cum ar fi uciderea copilului sub ochii mamei;
- au existat dificultati de incadrare in cazul in care unele violente au fost exercitate asupra victimei dupa ce aceasta
si-a pierdut cunostinta sau chiar dupa ce aceasta a decedat;
- s-a stabilit ca prin cruzimi trebuie sa se inteleaga nu numai provocarea de suferinte fizice victimei, ci si aspectul de
ferocitate, iesit din comun, cu care infractorul savarseste omorul, trezind in constiinta celor ce iau cunostinta de aceasta
fapta, un sentiment de oroare;
- aceste doua elemente, au fost subliniate in alte decizii, observandu-se ca se ia in calcul, pe langa atitudinea
psihica a faptuitorului, si impactul asupra opiniei publice, in timp ce pozitia psihica a victimei nu prezinta relevanta, in
sensul ca lipsa suferintelor suplimentare nu duce la inaplicabilitatea elementului circumstantial in cauza;
- intr-o decizie s-a considerat ca e omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi si cand victima nu a simtit prima
lovitura si a decedat, dar inculpatul, ulterior, a desfigurat victima, demonstrand ferocitate; opinie prof: daca ulterior
uciderii victimei autorul comite acte de violenta asupra cadavrului, chiar daca aceste acte dovedesc ferocitate,
agravanta nu mai e posibila concurs intre omor si profanare de cadavre;
- daca inculpatul nu a urmarit sa produca victimei o moarte lenta, ci i-a aplicat lovituri in urma carora moartea a
survenit rapid, imprejurarea ca fapta a trezit un sentiment de oroare nu e suficienta pentru retinerea cruzimilor;
- daca victima a ramas constienta si a perceput multiplele lovituri ce i-au fost aplicate doua ipoteze:
in prima ipoteza, fapta poate fi comisa prin aplicarea de lovituri multiple, fie cu diverse obiecte concondente,
care nu au o aptitudine evidenta de a produce leziuni mortale, fie doar cu pumnii si picioarele, in diferite zone ale
corpului victimei, iar aceasta decedeaza in urma loviturilor, dupa o perioada mai mare/mai mica de timp; in acest caz s-a
pus problema diferentierii intre art 176 lit a) si art 183 (loviri sau vatamari cauzatoare de moarte), distinctia facandu-se
analizand latura subiectiva la art 183 trebuie sa existe praeterintentie, iar la art 176 trebuie sa existe intentie;
- in practica, atitudinea subiectiva a faptuitorului nu poate fi dedusa decat pe baza unor elemente obiective:
obiectul cu care s-a actionat, numarul si intensitatea loviturilor, zona care a fost vizata;
- daca niciuna din lovituri nu are caracter letal, ci decesul se produce datorita conjugarii efectelor produse de toate
loviturile aplicate, la care se adauga alte conditii (o stare precara de sanatate a victimei) se aplica art 183;
- daca loviturile au fost apte sa produca moartea, e vorba de omor calificat prin cruzimi - se admite ca faptuitorul a
provocat in mod constient suferinte victimei si (a urmarit/acceptat ca loviturile pot sa-i produca moartea);
11

- se va retine omor simplu, iar nu de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi, daca se constata ca exista intentia
de a ucide victima, dar nu rezulta ca inculpatul a provocat constient victimei suferinte spre a-i mari chinurile;
in a doua ipoteza, fapta e comisa prin loviri repetate cu obiecte apte in mod evident sa produca decesul (un cutit
cu lama suficient de lunga); in distingerea intre omor simplu si omor deosebit de grav e importanta atitudinea psihica a
faptuitorului, dar si conditiile concrete, obiective in care s-a realizat fapta; aplicarea unui numar mare de lovituri cu
cutitul sau cu alt obiect vulnerant, nu duce in mod automat la incadrarea in omor prin cruzimi
31
;
- imprejurarea savarsirii omorului prin cruzimi se rasfrange asupra participantilor;
- cand fapta se incadreaza in art 176 lit a), nu se mai poate aplica circumstanta agravanta generala, care se refera la
savarsirea infractiunii prin acte de cruzime (art 75 lit b), deoarece ar fi o dubla valorificare a aceleiasi imprejurari;

omorul comis asupra a doua sau mai multor persoane
- se refera la fapta comisa asupra unei pluralitati de victime, existand doua opinii in acest sens:
intr-o prima opinie (doctrina), se poate retine acest element circumstantial doar cand fapta de omor a fost
comisa printr-o singura actiune ex: folosirea unei explozii, tragerea asupra unui grup de persoane a unor focuri de
arma care au avut ca rezultat uciderea a cel putin doua persoane, punerea de otrava in mancarea destinata mai multor
persoane si uciderea lor in acest fel etc; daca omorarea mai multor persoane ar fi rezultatul unor actiuni multiple, ar
trebui sa se retina elementul de la art 176 lit c), respectiv omorul comis de catre o persoana care a mai savarsit un omor;
intr-o a doua opinie (doctrina + practica), pentru a fi in prezenta art 176 lit b) trebuie ca uciderea a doua sau mai
multe persoane sa fie realizata in aceeasi imprejurare/cu aceeasi ocazie (fie printr-o actiune unica, fie succesiv, prin
actiuni diferite) = opinie corecta;
- pentru existenta elementului trebuie sa se constate intentia autorului de a ucide doua sau mai multe persoane,
insa nu e necesar ca rezultatul sa se produca efectiv; daca aceasta intentie e dovedita, insa nicio persoana din cele vizate
nu a decedat, se va retine o tentativa la omor deosebit de grav, comis asupra a doua sau mai multe persoane
32
;
- o singura persoana dintre cele vizate de autor a fost ucisa unele instante au retinut un concurs intre o
infractiune consumata de omor simplu/calificat/deosebit de grav, in vreuna din celelalte imprejurari, cu exceptia celei
de la lit b dupa caz, si o tentativa la omor deosebit de grav (art 176 lit c) solutie admisa de doctrina fara rezerve;
- recurs in interesul legii: actele de violenta cu intentia de a ucide, savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua
persoane, dintre care una a decedat, constituie atat infractiunea de omor simplu, calificat sau deosebit de grav
comisa asupra unei singure persoane, cat si tentativa de omor, dupa caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate in
concurs; agravanta prevazuta la art 176 alin 1 lit b) nu e aplicabila in cazul faptelor mentionate = opinie discutabila,
contrara opiniei majoritare din doctrina;
- ca si in cazul omorului simplu, intentia de a ucide se constata prin examinarea unor aspecte obiective legate de
obiectul vulnerant, intensitatea loviturilor si zona vizata
33
;

omorul comis de catre o persoana care a mai savarsit un omor
- diferenta fata de elementul circumstantial analizat anterior consta in aceea ca, uciderea celei de-a doua persoane
se face intr-o imprejurare diferita principala conditie e, deci comiterea anterioara a unui omor;
- exista doua conditii alternative pentru retinerea elementului: fie trebuie sa existe o condamnare definitiva pentru
prima fapta, fie trebuie ca omorurile comise in imprejurari diferite sa fie judecate impreuna, in concurs;
- existenta, la data condamnarii inculpatului pentru omor a unui alt proces in curs pentru savarsirea anterioara de
catre acelasi inculpat a unei alte infractiuni de omor nu indreptateste condamnarea sa conform art 176 lit c);

31
In speta, activitatea infractionala s-a desfasurat intr-un interval scurt, in care inculpatul, urmarind sa suprime viata victimei, i-a
aplicat cu repeziciune mai multe lovituri de cutit, din care cauza s-a produs o hemoragie interna si externa masiva si, in cele din
urma, moartea. Suferintele victimei au fost inevitabile si subsecvente actiunii de ucidere savarsite de inculpat, iar nu provocate in
vederea cauzarii unor dureri deosebite, prelungite in timp, care sunt de esenta agravantei de la art 176 lit a).
32
Fapta inculpatului de a fi tras cu o arma automata asupra a trei persoane, urmand sa le ucida constituie chiar in cazul in care
numai dintre ele a fost lovita, dar fara a fi ucisa tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav (art 176 lit b), iar nu la aceea de
omor simplu. Nu are relevanta faptul ca doar una dintre cele trei persoane vizate a fost atinsa, precum nici faptul ca niciuna dintre
ele nu a fost omorata pentru a distinge intre forma tentata si forma consumata a infractiunii de omor deosebit de grav.
33
Lovirea unei persoane cu cutitul in zona inferioara a abdomenului si, in aceeasi imprejurare, a unei alte persoane in coapsa, cu
intensitate, cauzandu-le leziuni in urma carora ambele au decedat, sunt actiuni ce caracterizeaza intentia de a ucide faptele
constituie infractiunea de omor deosebit de grav de la art 176 lit b), iar nu infractiunea de loviri cauzatoare de moarte de la art 183
savarsita asupra a doua persoane.
12

- conditia existentei unei condamnari anterioare definitive poate lipsi cand pentru prima fapta a intervenit o cauza
care inlatura raspunderea penala (amnistia, prescriptia); e suficient sa se fi constatat ca fapta anterioara de omor a fost
comisa cu vinovatie;
- in privinta formei sub care trebuie sa se prezinte infractiunea de omor anterioara s-au exprimat doua pareri:
intr-o opinie, omorul preexistent trebuie sa se fi realizat in forma consumata;
intr-o a doua opinie, nu e relevant daca omorul anterior a fost comis sub forma tentativei opinie corecta,
adoptata si de instanta suprema; solutia e valabila chiar daca subiectul pasiv al tentativei la omor coincide cu subiectul
pasiv al faptei ulterioare de omor deosebit de grav, cu conditia ca cele doua fapte sa fie comise in baza unor rezolutii
infractionale distincte si la un interval de timp suficient pentru a se individualiza, astfel incat tentativa sa nu fie absorbita
de fapta consumata; e, spre exemplu, cazul celui care comite o tentativa de omor asupra unei persoane si, dupa
executarea pedepsei, ucide persoana care fusese anterior victima tentativei; cand, cu aceeasi ocazie, dupa o incercare
nereusita de a ucide o persoana, prin aplicarea unei lovituri de cutit, faptuitorul repeta lovitura si, de data aceasta,
suprima viata victimei, tentativa se absoarbe, necontestat, in mod natural in omorul consumat;
- nu e important pentru existenta elementului in discutie daca pentru fapta de omor anterioara autorul fusese sau
nu condamnat definitiv, daca a executat sau nu pedeapsa, daca pentru prima fapta a intervenit prescriptia, daca a fost
amnistiata, daca s-a implinit termenul de reabilitare sau daca pentru omorul anterior autorul beneficiase de vreo clauza
de atenuare a pedepsei (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate, provocarea etc);
- cum intre cele doua sau mai multe omoruri se realizeaza o pluralitate de infractiuni, se pune problema aplicarii
dispozitiior privind concursul de infractiuni sau, dupa caz, a aplicarii celor privind recidiva; desi in doctrina s-a emis si
opinia potrivit careia pedeapsa se stabileste doar potrivit regulilor de la art 176, opinia dominanta e ca dispozitiile
privitoare la concursul de infractiuni si la recidiva sunt incidente;
- interventia vreuneia din situatiile de la art 38, in raport cu prima infractiune de omor, inlatura numai posibilitatea
aplicarii agravantei recidivei, dar nu inlatura incadrarea juridica a faptei in art 176 lit c;
- uciderea a doua persoane in imprejurari diferite si la scurt interval una de alta, pe baza unor rezolutii diferite, nu
constituie o singura infractiune de la art 176 lit c), ci un concurs: prima va fi incadrata in raport cu elementele ce o
caracterizeaza, iar a doua va fi de omor deosebit de grav (art 176 lit c), aplicandu-se si art 34 lit a) si art 35;
- talharia/violul care a avut ca urmare moartea victimei nu poate fi antecedent care sa atraga aplicarea art 176 lit c;
textul art 176 cere ca fapta anterioara sa fie un omor (intentie), iar nu o fapta praeterintentionata;
- nici pruncuciderea nu poate fi un antecedent care sa atraga aplicarea art 176 lit c), fiind o infractiune distincta;
agravanta de la art 176 lit c) nu opereaza decat daca antecedentul e o infractiune de omor in sensul art 174-176;
- elementul circumstantial in discutie are un caracter personal, nu se va rasfrange asupra celorlalti participanti;
- Noul Cod penal pastreaza acest element in incriminarea omorului calificat.

omorul comis pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii
- e o varianta mai grava a omorului calificat comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
diferenta: in cazul omorului deosebit de grav, scopul nu mai e de a comite o infractiune oarecare, ci o talharie/piraterie;
- exista doua ipoteze in acest caz:
o prima ipoteza, se refera la omorul comis in scopul savarsirii unei talharii/piraterii, uciderea persoanei fiind
infractiunea-mijloc, iar talharia/pirateria infractiunea-scop; exista un obiect juridic adiacent ce consta in relatiile
patrimoniale;
o a doua ipoteza se refera la comiterea omorului pentru a ascunde savarsirea unei talharii/piraterii anterior
comise; sunt protejate in mod adiacent si relatiile privind infaptuirea justitiei;
- in ambele ipoteze exista o conditie ce se ataseaza laturii subiective si anume scopul specific de a savarsi, respectiv
de a ascunde savarsirea unei talharii/piraterii; nu are importanta daca scopul a fost atins sau nu, e suficient sa se
constate ca a existat si nici daca talharia/pirateria a fost comisa de persoana care comite omorul/de alta persoana;
- daca faptuitorul savarseste si talharia/pirateria, incadrarea juridica se va face prin retinerea unui concurs intre
omor deosebit de grav (art 176 lit d) si talharie/piraterie in varianta tip (art 211 alin 1, respectiv art 212 alin 1)
34
;
- distinctie intre omorul calificat, comis din interes material si omorul deosebit de grav, comis pentru a savarsi sau
ascunde savarsirea unei talharii: in cazul celui dintai se intra ulterior, pe o cale aparent legala, in posesia bunului vizat, in
timp ce la omorul deosebit de grav are loc, in aceeasi imprejurare, si deposedarea de bun; daca omorul e savarsit in
vederea insusirii prin mijloace violente a unor bunuri, se aplica art 176 lit d) si nu art 175 lit b);
- e greu de distins uneori intre omorul deosebit de grav (art 176 lit d) si talharia urmata de moartea victimei; cand
decesul nu se produce, dar viata victimei a fost pusa in primejdie, dificultatea distinctiei apare intre tentativa la omor

34
In cazul omorului savarsit pentru a comite o talharie, urmat de savarsirea talhariei, exista doua infractiuni aflate in concurs real,
iar nu o singura infractiune, aceea de omor deosebit de grav.
13

deosebit de grav si varianta agravata a talhariei care se refera la consecintele de la vatamarea corporala grava; omorul
deosebit de grav se savarseste cu intentie, iar talharia urmata de moartea victimei sau cea care are drept consecinta
punerea in primejdie a vietii victimei, se comit cu praeterintentie; exista si elemente obiective ce permit formularea unei
concluzii privind latura subiectiva: zona vizata de faptuitor, obiectul vulnerant si intensitatea loviturii
35
;
- e omor deosebit de grav, nu talharie urmata de moartea victimei cand, victima a fost legata cu o camasa peste
gura atat de strans incat a fost desfigurata si, desi cand cautau banii in camera inculpatii si-au dat seama ca victima are
dificultati de respiratie si chiar au discutat sa o dezlege, caci ar putea muri, n-au facut-o, grabindu-se sa plece; aceeasi
solutie: victima a fost lovita de mai multe ori cu un ciomag, cu intensitate in zona toracelui precum si in alte parti ale
corpului, iar dupa aceea i-a fost luata haina si a fost abandonata, inconstienta, pe camp, intr-o noapte geroasa;
- chiar si cand faptuitorul aplica victimei o singura lovitura, cu pumnul in fata, iar aparentele indica o fapta
praeterintentionata, se poate retine intentia de a ucide (omor deosebit de grav, nu talharie urmata de moartea
victimei
36
);
- elementul circumstantial are un caracter personal - nu se rasfrange asupra participantilor decat in masura in care
acestia au actionat cu acelasi scop;
- Noul Cod penal nu mai retine acest element.

omorul comis asupra unei femei gravide
- particularitatea acestui element e data de subiectul pasiv circumstantiat (femeia insarcinata);
- starea de graviditate exista din momentul conceptiei si pana la nastere, iar pentru retinerea elementului
circumstantial stadiul de evolutie al sarcinii nu e relevant, in sensul ca sarcina poate fi la inceput, intr-o faza
intermediara sau sa se apropie de momentul nasterii;
- nu are relevanta tipul sarcinii, respectiv daca e o sarcina normala/extrauterina, daca exista sau nu sanse ca femeia
sa duca sarcina pana la termen si sa nasca in conditii normale, nici daca produsul de conceptie e sau nu sanatos;
- e necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de graviditate a victimei pentru a se retine elementul circumstantial,
in caz contrar se va retine infractiunea de omor simplu;
- nu se va retine omorul deosebit de grav daca faptuitorul avea convingerea ferma ca victima e gravida, insa
aceasta stare e ulterior infirmata printr-o expertiza medico-legala;
- fiind vorba de o circumstanta reala, nu se va retine infractiunea de omor deosebit de grav comis asupra unei
femei gravide in cazul erorii asupra persoanei (faptuitorul vrea sa ucida o femeie gravida, dar actiunea se indreapta, din
eroare, spre o alta persoana, care nu e gravida) si nici in cazul devierii actiunii (faptuitorul intentioneaza sa ucida o
femeie gravida, dar actiunea e abatuta, din motive independente de el, asupra unei terte persoane, care nu e gravida);
- e diferit omorul comis asupra unei persoane gravide de provocarea ilegala a avortului, in varianta agravata, cand
fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate; in cazul omorului deosebit de grav, actiunea de ucidere, se indreapta
impotriva femeii gravide, iar curmarea vietii produsului de conceptie e o conditie inevitabila, pe care autorul si-o asuma,
fie ca o urmareste, fie ca o accepta ca atare; in cazul provocarii ilegale a avortului, autorul actioneaza asupra produsului
de conceptie cu intentia de a intrerupe cursul sarcinii; rezultatul mai grav, respectiv moartea femeii insarcinate, se
produce din culpa, latura subiectiva fiind caracterizata in acest scop prin existenta vinovatiei in forma praeterietentiei;
- Noul Cod penal pastreaza si acest element circumstantial, in mod identic, in incriminarea omorului calificat.

omorul comis asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora
- a fost introdus mai tarziu in art 176, caracterizandu-se prin existenta unui subiect pasiv circumstantiat, ce trebuie
sa aiba una din calitatile din legile de organizare specifice: magistrat, politist, jandarm sau militar;
- conform Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, judecatorii si procurorii (inclusiv cei
militari) au calitatea de magistrati, doar acestia bucurandu-se de protectia speciala de la art 176 lit f;

35
Incercarea de a sustrage bunuri victimei lovind-o cu cutitul in abdomen, agresiune ce i-a pus in primejdie viata, nu constituie
tentativa la infractiunea de talharie prevazuta in art 20 raportat la art 211 alin 2, ci tentativa la infractiunea de omor deosebit de
grav prevazuta in art 20 raportat la art 174 si art 176 lit d), in concurs cu tentativa la infractiunea de talharie prevazuta in art 20
raportat la art 211 alin 1, de vreme ce lovitura aplicata cu intensitate in abdomen a cauzat victimei evisceratii de anse intestinale si
perforatii de organe interne, ceea ce caracterizeaza intentia de a ucide, iar nu pe aceea de a vatama grav integritatea corporala.
36
In conditiile in care inculpatul a lovit victima cu putere in zona fetei, in scopul sustragerii telefonului mobil, avand in vedere
constitutia fragila a victimei si disproportia vadita in care aceasta se gasea cu inculpatul, obiectivata in multiplele leziuni traumatice
provocate de lovitura ce i-a fost aplicata, se poate aprecia ca moartea victimei survenita in aceste imprejurari reprezinta un rezultat
pe care, chiar daca nu l-a urmarit inculpatul, l-a acceptat ca posibilitate, ceea ce caracterizeaza intentia indirecta, ca forma de
vinovatie pentru omorul deosebit de grav.
14

- calitatea de politist e reglementata de Legea nr 360/2002 privind statutul politistului: politistul e functionar
public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia
Romana prin lege, ca institutie specializata a statului;
- jandarmul e persoana care are calitatea de militar activ in cadrul trupelor de jandarmi, calitatea sa fiind
reglementata de Legea nr 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane; personalul Jandarmeriei
se compune din personal militar si personal contractual, cel militar fiind format din: cadre militare, elevi ai institutiilor
militare de invatamant, soldati si gradati profesionisti, militari in termen/cu termen redus; jandarmul in sens de militar
activ si nu personalul contractual reprezinta subiect pasiv al acestei variante de omor deosebit de grav;
- calitatea de militar are o sfera larga, fiind atribuita: militarilor de cariera, elevilor/studentilor din scolile militare si
institutiile militare de invatamant superior, rezervistilor concentrati sau mobilizati, soldatilor si gradatilor voluntari;
- pe langa conditia legata de calitatea subiectului pasiv, mai trebuie intrunite, alternativ, doua conditii: fapta
trebuie sa fie comisa fie in timpul, fie in legatura cu indeplinirirea acelorasi indatoriri de serviciu ale victimei;
- e excesiva incadrarea unui omor in art 176, in cazul unei fapte comise asupra unei persoane din cele mentionate
de text, aflata in timpul serviciului, dar din motive ce nu au nicio legatura cu serviciul (ex: un omor comis din gelozie);
- daca fapta e indreptata impotriva uneia din persoanele mentionate, insa nu e comisa nici in timpul serviciului si
nici in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu/publice ale victimei, elementul nu va putea fi retinut;
- perioada indelungata de timp, care s-a scurs de la data eventualului conflict in legatura cu indatoririle de serviciu
ale victimei si pana la data comiterii faptei nu are relevanta, atata vreme cat se poate stabili legatura dintre cele doua
evenimente, mai exact faptul ca omorul s-a comis in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu ale victimei
37
;
- incadrarea faptei in omor deosebit de grav, in varianta de mai sus, exclude retinerea in concurs a infractiunii de
ultraj, aceasta din urma fiind absorbita in elementul circumstantial, element ce da infractiunii un caracter complex
38
;

omorul comis de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora
- a fost introdus ca o replica la elementul de la litera f) subiectul pasiv de la litera f) devine subiect activ la litera
g), cu diferenta ca locul magistratului de la litera f) e luat de expresia judecator sau procuror, de la litera g);

- tentativa la omor deosebit de grav se pedepseste conform art 176 alin 2;
- consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce decesul victimei, iar daca acesta survine dupa o
perioada mai mare de timp, incadrarea vremelnica va fi aceea de tentativa la omor deosebit de grav;
- pluralitatea de elemente circumstantiale nu constituie un concurs de infractiuni, ci o infractiune unica; la
incadrarea infractunii, insa se va tine cont de acestea si vor influenta individualizarea pedepsei;
- daca sunt incidente, fara a se suprapune, si elemente circumstantiale ale omorului calificat, vor fi retinute in
incadrare si vor fi luate in calcul la dozarea pedepsei un omor calificat si deosebit de grav.

c. Sanctiuni
- se pedepseste cu detentiune pe viata/inchisoare de la 5 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

d. Aspecte procesuale
- urmarirea penala se efectueaza,obligatoriu, de procuror, iar competenta apartine, in prima instanta tribunalului;
- efectuarea unei expertize psihiatrice e obligatorie.

e. Noul Cod penal

37
Omorul savarsit asupra unui politist, de catre inculpatul condamnat anterior pentru savarsirea infractiunii de ultraj asupra
victimei, pe care, dupa eliberarea din penitenciar, a amenintat-o ca o va ucide din cauza acestei condamnari, se incadreaza in art
176 lit f) referitoare la omorul deosebit de grav, fapta fiind savarsita asupra unui politist in legatura cu indeplinirea indatoririlor de
serviciu sau publice ale acestuia. In aceeasi cauza, instanta a aratat ca e lipsita de relevanta imprejurarea ca la data comiterii faptei,
victima se afla in concediu de odihna.
38
Fapta inculpatului care, conducand un autoturism si incalcand unele reguli de circulatie rutiera, atunci cand a fost oprit in vederea
identificarii de un subofiter de politie aflat in exercitiul functiei, a savarsit asupra acestuia acte grave de violenta, cauzandu-i leziuni
ce i-au pus in pericol viata, constituie tentativa de omor deosebit de grav (art 20 raportat la art 176 lit f), nu si infractiunea de ultraj
(art 239 alin 1, alin 2, alin 3), deoarece elementele acesteia din urma se regasesc, ca circumstanta agravanta, in continutul
infractiunii de la art 176 lit f).
15

- s-a optat pentru reunirea intr-un singur articol, omorul calificat, a unor elemente circumstantiale din actualul
omor calificat si din actualul omor deosebit de grav; legiuitorul a renuntat la unele elemente circumstantiale.

4. PRUNCUCIDEREA
- se refera la uciderea de catre mama a propriului copil, in anumite imprejurari, fiind o varianta a omorului pe care
legiuitorul o sanctioneaza mai putin sever, atenuanta (art 177).

a. Obiectul juridic
- obiectul juridic special = viata copilului nou-nascut, relatiile sociale ce impun respectarea vietii inca de la debut.

= corpul copilului nou-nascut.

c. Subiectii
- subiectul activ e circumstantiat, fiind mama copilului nou-nascut;
- nu conteaza daca mama e casatorita sau nu, daca raporturile sexuale in urma carora copilul a fost conceput au
avut loc in cadrul casatoriei/extraconjugal, daca raporturile sexuale au fost sau nu consimtite de viitoarea mama;
- pruncuciderea e o infractiune cu autor unic propriu sau calificat;
- circumstantele in care se afla subiectul activ nu se rasfrang asupra participantilor;
- nu exista participatie; persoanele care intr-un fel sau altul participa la comiterea faptei vor raspunde pentru
instigare/complicitate la omor calificat (art 175 lit d); daca aceleasi persoane au actionat cu premeditare/sunt rude
apropiate cu copilul ucis, incadrarea se va face si prin raportare la art 175 lit a) si/sau la art 175 lit c);
- subiectul pasiv e circumstantiat, fiind copilul nou-nascut (care poarta pe corp urmele nasterii recente si care
prezinta particularitati morfologice: lungime, greutate, forma craniului);
- se face distinctia intre nou-nascutul din punct de vedere medical si juridic; medical, prin nou-nascut se intelege
prima perioada de existenta a copilului in mediul extrauterin, ce se intinde pe 28 de zile; sensul juridic se refera la
perioada de timp imediat urmatoare nasterii, in care se pastreaza semnele nasterii recente (1-2, cel mult 3 zile);
- existenta starii de nou-nascut se stabileste printr-o expertiza medico-legala; daca de la nastere a trecut o perioada
mai lunga de timp, nu mai poate fi vorba de un copil nou-nascut
39
;
- nu e relevant asupra existentei infractiunii daca nou-nascutul e sau nu sanatos, daca s-a nascut normal/prezinta
malformatii, daca e sau nu viabil; singura conditie e ca fatul sa fie viu cand se exercita asupra lui actiunea de ucidere;

d. Situatia premisa
- consta intr-o nastere recenta.

e. Latura obiectiva
- elementul material consta in uciderea copilului nou-nascut, ce se poate realiza printr-o actiune/inactiune;
modalitatile faptice au o particularitate, fiind vorba de o ucidere specifica cand e vorba de actiuni, acestea constau in:
strangulari, sufocari sau loviri; cand e vorba de inactiuni, acestea constau in: abandonarea nou-nascutului in locuri
necirculate, in conditii meteorologice neprielnice, neacordarea ingrijirilor necesare, nealimentarea nou-nascutului;
- cerinta esentiala: uciderea copilului nou-nascut sa se realizeze imediat dupa nastere; daca a fost comisa intr-un
moment mai indepartat de nastere, fapta e omor, nu pruncucidere;
- urmarea imediata e data de decesul copilului nou-nascut (infractiune de rezultat);
- legatura de cauzalitate intre actiunile/inactiunile mamei si decesul nou-nascutului trebuie stabilita de la caz la caz
si mai ales daca elementul material e printr-o inactiune; e posibil ca nou-nascutul sa fi avut anumite maladii, inca de la
nastere, iar cauza decesului sa fie alta decat, spre exemplu, neacordarea hranei sau expunerea la frig; faptul ca mama a
avut o atitudine pasiva - nu a acordat ingrijirile necesare sau a refuzat sa-l hraneasca pe copil - nu poate sa atraga
raspunderea penala a acesteia, atata timp cat nu e o legatura de cauzalitate intre inactiunea ei si decesul copilului; nu
inseamna ca nu e atrasa raspunderea penala cand peste actiunea/inactiunea de ucidere realizata de mama se suprapun
si alte cauze concurente, cum ar fi o maladie preexistenta sau o culpa medicala;

f. Latura subiectiva
- e caracterizata prin existenta vinovatiei sub forma intentiei, in ambele modalitati;

39
Abandonarea, de catre mama, a unui copil de trei saptamani, intr-un vagon, acesta decedand, e omor calificat (art 174-art 175 lit
c) si nu pruncucidere, intrucat copilul nu era nou-nascut, iar inculpata nu se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.
16

- cerinta esentiala intentia de a ucide trebuie sa survina pe fondul unei stari de tulburare pricinuita de nastere;
- legiuitorul nu s-a referit la tulburarea inevitabila, specifica oricarei nasteri si care inceteaza odata cu nasterea si
nici la eventualele manifestari emotional-afective cauzate de conditii legate indirect de nastere (nasterea unui copil in
afara casatoriei/a unui copil nedorit, in circumstante familiale conflictuale
40
);
- stare de tulburare pricinuita de nastere = o stare psiho-fiziologica anormala, o tulburare de natura
psihopatologica care actioneaza asupra discernamantului mamei, pe care, fara a-l aboli, il diminueaza/altereaza, facand
posibila comiterea faptei ex: starea provocata de febra puerperala, generata de patrunderea in uter a unui agent
patogen, psihoza maniaco-depresiva, tulburarile schizofreniforme;
- daca mama care isi ucide copilul nu s-a aflat in stare de tulburare sau daca starea de tulburare nu a fost provocata
de nastere, in sarcina ei se va retine infractiunea de omor calificat (art 175 lit c si lit d), eventual si alte elemente
circumstantiale ale omorului calificat (art 175 lit a omorul comis cu premeditare);
- in practica, uciderea nou-nascutului de catre mama imediat dupa nastere e aproape inevitabil incadrata la omor
calificat, desi, deseori, autoarea faptei s-a aflat intr-o stare psihica anormala, avand discernamantul diminuat.

g. Formele infractiunii
- consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce decesul copilului nou-nascut;
- tentativa e posibila, dar nu e incriminata de legiuitor
41
;

h. Sanctiuni
- infractiunea de pruncucidere se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani (sub limitele prevazute pentru omor).

- urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror, iar judecarea in prima instanta e de
competenta tribunalului.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza pruncuciderea sub o alta denumire marginala: Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de
mama, facand parte din capitolul care se refera la infractiuni comise asupra membrilor de familie.

5. UCIDEREA DIN CULPA
- e singura infractiune din sectiunea Omuciderea care nu are ca forma de vinovatie intentia;
- e incriminata in art 178, intr-o varianta tip (simpla) si patru variante agravate.

a. Obiectul juridic
- e protejata valoarea suprema, respectiv viata individului;
- obiectul juridic special = relatiile sociale a caror normala derulare presupune respectul vietii persoanei si
apararea acesteia, inclusiv impotriva faptelor comise din imprudenta, nepricepere, neglijenta.

= corpul persoanei in viata.

c. Subiectii infractiunii
- subiectul activ nu e circumstantiat;
- fapta se poate comite sub forma participatiei improprii cei care au instigat/ajutat cu intentie la comiterea faptei,
vor raspunde pentru instigare/complicitate la omor, iar autorul pentru ucidere din culpa;
- daca uciderea s-a realizat prin culpa comuna a mai multor persoane, va raspunde fiecare pentru ucidere din culpa
faptuitorii vor fi coautori, fiind vorba de o forma de participatie proprie
42
;

40
Fapta inculpatei care, concepand un copil in afara casatoriei, dupa ce s-a hotarat sa ascunda sarcina si apoi sa-l ucida, a realizat
hotararea luata = omor calificat, fapta fiind savarsita cu premeditare.
41
Daca actiunea de ucidere de catre mama a copilului nou-nascut nu si-a produs efectul, copilul fiind salvat, solutia de achitare a
acesteia e legala, intrucat tentativa la infractiunea de pruncucidere nu e incriminata.
42
a. Exista infractiunea de la art 178 alin 2 in sarcina ambilor inculpati, daca accidentul de circulatie soldat cu moartea unei persoane
s-a datorat culpei ambilor conducatori auto/daca moartea victimei s-a datorat atat soferului titular care nu l-a supravegheat pe
soferul ajutor, cat si incalcarii regulilor de circulatie de catre soferul ajutor inculpatii sunt coautori.
17

- subiectul pasiv nu e circumstantiat; aceeasi persoana poate fi concomitent subiect activ si subiect pasiv al uciderii
din culpa (accident de circulatie cauzat de culpa conducatorului unui vehicul, in care si-a gasit si el moartea).

d. Latura obiectiva
elementul material consta in uciderea unei persoane, putand fi realizat printr-o actiune
43
/inactiune;
- e ucidere din culpa (varianta tip), prin inactiune, fapta persoanei care, din greseala, nu inchide focul la aragaz,
acesta se stinge, iar in urma acumularii de gaze o persoana decedeaza (intoxicare); la fel se va retine cand, pe un timp
geros, mama uita ferestrele deschise intr-o camera in care se afla copilul sugar, iar copilul decedeaza din cauza frigului;
- daca lovirea/actiunile violente sunt cu intentie indreptate asupra victimei, chiar daca rezultatul mai grav,
respectiv decesul victimei, survine din culpa, fapta nu mai e ucidere din culpa, ci loviri cauzatoare de moarte
44
;
- in practica judiciara, cazurile de ucidere din culpa in care elementul material se realizeaza prin inactiune se refera,
in principal, la prima varianta agravata (art 178 alin 2)
45
;
urmarea imediata e reprezentata de decesul victimei;
legatura de cauzalitate intre actiunea/inactiunea culpabila si decesul victimei trebuie stabilita de la caz la caz;
dificultati apar cand se suprapun mai multe actiuni/inactiuni si exista factori cazuali multipli; daca raportul de cauzalitate
se mentine fata de mai multe fapte, ce apartin unor autori diferiti, fiecare va raspunde pentru ucidere din culpa
46
;
- daca victima are o atitudine culpabila, nu exclude culpa autorului, daca legatura de cauzalitate intre fapta acestuia
si deces exista
47
; daca se constata incalcarea vreunei reguli de catre faptuitor, fara a se stabili vreo legatura de
cauzalitate intre respectiva incalcare si decesul victimei, se va retine culpa exclusiva a acesteia din urma
48
;
- problema: existenta/inexistenta raportului de cauzalitate intre fapta celui care incredinteaza un autovehicul spre
conducere pe drumurile publice unei persoane ce nu poseda permis si decesul victimei unui accident provocat de cel
care conducea fara permis; intr-o opinie, cel care incredinteaza autovehiculul comite infractiunea obstacol din actul
normativ privind circulatia pe drumurile publice, nu si infractiunea de ucidere din culpa; intr-o alta opinie, majoritara, se
va retine, in concurs, si infractiunea de ucidere din culpa (art 178 alin 2) = opinie prof;

- se caracterizeaza prin existenta vinovatiei sub forma culpei, in ambele modalitati;
- pot aparea dificultati in a distinge intre culpa si praeterintentie (intre uciderea din culpa si loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte), cat si intre culpa si intentie (intre uciderea din culpa si omor); in cazul infractiunii de la art 178

b. Aceeasi infractiune e comisa de inculpatii care, efectuand o lucrare (saparea unor gropi pentru ingroparea a doi stalpi metalici),
nu au tinut seama de avertismentul dat in sensul ca in locul respectiv se afla ingropate circuite electrice; ulterior, stalpii venind in
contact cu cablul electric, au provocat moartea, prin electrocutare, a unei persoane.
43
E ucidere din culpa, in varianta tip, realizata prin actiune, spre exemplu, fapta aceluia care, alergand, loveste din neatentie o
persoana, iar aceasta din urma se dezechilibreaza, cade si se loveste mortal.
44
a. Aceasta incadrare se va retine cand faptuitorul loveste victima cu pumnul, aceasta se dezechilibreaza, cade si se loveste cu
capul de o suprafata dura, iar in urma impactului decedeaza.
b. Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte: in cazul inculpatului care, vrand sa faca o gluma pe seama victimei, a legat capatul
lantului de la gatul unui cal ce pastea, de piciorul victimei, dupa care inculpatul a speriat animalul determinandu-l sa fuga victima,
tarata pe asfalt pe o distanta de peste 1 km, a decedat.
45
Fapta militarului, aflat in serviciul de paza, de a lasa arma incarcata si nesupravegheata in apropierea unui grup de copii din care
cauza unul din acestia, folosind-o, a impuscat o alta persoana care a decedat = infractiunea de calcare de consemn (art 333 alin 1) +
ucidere din culpa (art 178 alin 2). Aceeasi incadrare s-a retinut:
a. in cazul medicului care, neindeplinindu-si obligatiile profesionale, a stabilit un diagnostic gresit, ce a dus la neacordarea
unor ingrijiri medicale corespunzatoare si, in final, la decesul pacientului.
b. in cazul unui accident mortal de circulatie, cand conducatorul auto nu actioneaza conform unor obligatii stabilite prin
regulament art 178 alin 2. [In cazul producerii unei coliziuni intre un autovehicul aflat in miscare si un autovehicul
stationat pe partea carosabila, soldat cu moartea unei persoane, fapta conducatorului autovehiculului stationat de a nu se
fi conformat obligatiilor referitoare la indepartarea autovehicului de pe carosabil si la semnalizare = ucidere din culpa,
independent de imprejurarea ca de savarsirea infractiunii e vinovat si conducatorul autoturismului in miscare.
46
Cu ocazia primului accident de circulatie, produs de unul dintre inculpati, s-au cauzat victimei leziuni grave, insa au ramas sanse de
salvare a vietii, prin efectuarea unei interventii chirurgicale. Producandu-se al doilea accident, imputabil celui de-al doilea inculpat,
s-a anihilat posibilitatea interventiei care ar fi salvat viata victimei. La cauzarea mortii au contribuit ambele fapte culpoase, in
concurs incadrarea faptei fiecarui inculpat in art 178 alin 2 si nu in art 184.
47
Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiunilor la franare, neatentia si reactia tardiva, datorate
consumului de bauturi alcoolice si aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul in fuga si in loc nepermis, fara sa se asigure
= imprejurari ce impun retinerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, in conditiile culpei comune.
48
Daca accidentul se datoreaza culpei victimei, constatarea unei imbibatii alcoolice in sangele conducatorului de autovehicul e
irelevanta sub aspectul vinovatiei pentru infractiunea de ucidere din culpa.
18

intreaga pozitie subiectiva a faptuitorului e caracterizata prin culpa; daca faptuitorul exercita cu intentie violente asupra
victimei si doar rezultatul mai grav (decesul victimei), poate fi caracterizat prin culpa, fapta va fi incadrata in art 183;
- daca actiunea exercitata asupra victimei are un potential ucigator evident, se poate pune problema de a distinge
intre omor si ucidere din culpa
49
.

- momentul consumarii infractiunii e cel al producerii rezultatului, respectiv decesul victimei;
- daca rezultatul se produce dupa o perioada de timp, fapta va putea fi vremelnic infractiune de vatamare
corporala din culpa, urmand ca incadrarea finala, cea de ucidere din culpa, sa se stabileasca dupa decesul victimei;
- tentativa nu e posibila.

g. Variantele agravate
prima varianta agravata (alin 2) se refera la uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori
a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati
- unii autori denumesc aceasta varianta uciderea din culpa profesionala sau speciala;
- obiectul juridic are un caracter complex, pe langa relatiile privind ocrotirea persoanei, cuprinde, ca obiect
secundar, relatiile privind asigurarea securitatii anumitor activitati profesionale si speciale ce pot fi surse de pericol,
statornicite fie prin dispozitii legale, fie prin natura acestor profesii/meserii/activitati;
- pentru existenta acestei variante agravate, trebuie indeplinite trei cerinte speciale:
faptuitorul sa fie un profesionist (inginer, farmacist, arhitect) sau un meserias (mecanic, instalator, zidar);
pentru exercitarea profesiei/meseriei/activitatii sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere (edictate prin
acte normative);
sa nu fi fost respectate dispozitiile/masurile de prevedere respective;
- ar trebui adaugata necesitatea existentei unei legaturi de cauzalitate intre fapta si rezultat;
- aceasta varianta e des intalnita, fiind vorba vorba de accidente de circulatie (nerespectarea normelor privind
circulatia pe drumurile publice) sau de accidente de munca (nerespectarea normelor de protectie a muncii);
- varianta mai e intalnita si prin incalcarea altor norme tehnice privind exercitarea unei profesii, cum ar fi cele
referioare la profesia de medic (culpele medicale);
- cand nerespectarea unei dispozitii legale e ea insasi infractiune (ex: infractiunea de conducere fara permis sau o
infractiune la protectia muncii) concurs intre uciderea din culpa, in varianta in discutie si infractiunea respectiva;
- latura subiectiva are un specific - atitudinea psihica a faptuitorului e raportata la un set de reguli preexistente,
specifice fie profesiei/meseriei/activitatii; aceste reguli restrang incidenta prevederilor privind cazul fortuit
50
, dar nu
trebuie sa conduca la ideea ca incidenta cazului fortuit e exclusa
51
;
- atragerea raspunderii penale nu e automata, in sensul ca ar decurge din simpla efectuare a unei activitati
reglementate; vinovatia, sub forma culpei, trebuie dovedita, nu poate fi prezumata
52
.

a doua varianta agravata (alin 3) e modalitatea de la alin 2, particularizata pentru conducatorii de vehicule cu
tractiune mecanica, conducerea vehiculului in stare de imbibatie alcoolica depasita/in stare de ebrietate nefiind
decat nerespectarea dispozitiilor legale, privitoare la activitatea de conducator de vehicul cu tractiune mecanica
- pentru existenta acesteia, trebuie indeplinite doua conditii:
fapta trebuie sa fie savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica;
conducatorul de vehicul trebuie sa aiba in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala/sa se afle in
stare de ebrietate;
- opinie prof: trebuie dovedita legatura de cauzalitate intre incalcarea normei si rezultat (ca starea de intoxicatie
alcoolica a faptuitorului a dus la comiterea accidentului mortal) daca accidentul se datoreaza culpei victimei,

49
Fapta unui ostas de a efectua, in prezenta altuia, manevre repetate de introducere si expulzare a cartuselor pe teava pistolului
mitraliera indreptata spre acesta din urma si apasarea pe tragaci cu consecinta impuscarii mortale a victimei, nu e temei suficient
pentru incadrarea faptei in infractiunea de omor ucidere din culpa (art 178 alin 2).
50
a.Nu poate invoca existenta cazului fortuit conducatorul auto care, nerespectand regulile de circulatie referitoare la conducerea
vehiculului in conditii de vizibilitate redusa, nu a observat victima cazuta in mijlocul soselei, accidentand-o mortal.
b. Nu e caz fortuit cand inculpatul nu a avut un comportament preventiv - evitarea momentelor emotionale in timpul aflarii la volan.
51
Nu e ucidere din culpa (art 178 alin 2) daca accidentul de circulatie si moartea victimei s-au produs din cauze imprevizibile
(explozia cauciucului din cauza unei fisuri preexistente) caz fortuit.
52
Fapta medicului care si-a indeplinit obligatiile de specialitate si a efectuat o interventie chirurgicala, insa victima a decedat din
cauza unei alte maladii nedescoperite, nu intruneste elementele infractiunii de ucidere din culpa, intrucat lipseste vinovatia.
19

constatarea unei imbibatii alcoolice in sangele conducatorului de autovehicul e irelevanta sub aspectul vinovatiei pentru
infractiunea de ucidere din culpa
53
;
- vehicul = sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod
curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;
- autovehicul = vehiculul echipat cu motor in scopul deplasarii pe drum (troleibuzele, tractoarele rutiere);
mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine (tramvaie), tractoarele folosite in exploatarile agricole/forestiere,
vehiculele pentru efectuarea de servicii/lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt
autovehicule si nici bicicleta nu e uciderea din culpa, ca urmare a incalcarii regulilor de circulatie de catre conducatorii
bicicletei se incadreaza in art 178 alin 2; toate celelalte intra sub incidenta art 178 alin 3;
- pentru existenta variantei agravate de la alin 3 nu are importanta daca cel care conduce vehiculul cu tractiune
mecanica are sau nu permis de conducere corespunzator; daca se constata si existenta infractiunii de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul/tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere/al carei permis
e necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv, ori acesta i-a fost retras/anulat/suspendat, se va
retine in concurs si aceasta infractiune, pe langa aceea de ucidere din culpa (art 178 alin 3);
- limita legala a imbibatiei alcoolice e de peste 0,80 g/l alcool pur in sange;
- recoltarea probelor biologice se face in unitatile de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizate sau
in institutii medico-legale si numai in prezenta unui reprezentant al politiei rutiere;
- starea de ebrietate
54
se dovedeste prin orice mijloc de proba (proces-verbal intocmit de organul de constatare,
declaratii ale martorilor, declaratia inculpatului); daca se constata ca faptuitorul are o imbibatie alcoolica sub limita
legala, va raspunde pentru ucidere din culpa in varianta de la art 178 alin 2;
- recurs in interesul legii: varianta agravata a uciderii din culpa absoarbe infractiunea care sanctioneaza fapta
persoanei de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, avand o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala,
fapta incriminata de Codul rutier o infractiune unica.

a treia varianta agravata (alin 4) se refera la fapta savarsita din culpa, de orice alta persoana, in afara, deci, de
conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica, in exercitiul profesiei/meseriei si care se afla in stare de ebrietate
- se afla la confluenta dintre cele doua variante anterioare;
- spre deosebire de varianta de la alin 2, situatiile in care se poate comite infractiunea se reduc, prin eliminarea
ipotezei in care se efectueaza o anume activitate e vorba despre o culpa profesionala in adevaratul sens, despre
conduite guvernate de reglementari precise;
- spre deosebire de varianta de la alin 3, nu e relevant gradul de imbibatie alcoolica, fiind suficient sa se
dovedeasca starea de ebrietate in care se afla faptuitorul in momentul savarsirii faptei;
- e necesar sa existe o legatura de cauzalitate intre nerespectarea de catre faptuitor a unor norme ale
profesiei/meseriei si decesul victimei.

a patra varianta agravata (alin 5) se refera fapta care a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane
- trasatura variantei e data de pluralitatea de victime;
- varianta se aplica in raport cu toate variantele anterioare, fie varianta tip, fie celelalte variante agravate;
- pluralitatea de victime nu afecteaza unitatea infractionala, retinandu-se o singura infractiune nu se va retine
un concurs real intre mai multe infractiuni de ucidere din culpa si nici un concurs ideal intre varianta de la alineatul 5 si
una din celelalte variante.

h. Sanctiuni
- uciderea din culpa se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii, atat in varianta tip, cat si in variantele agravate,
cuantumul fiind diferit in functie de gravitatea fiecarei variante;
- o particularitate a sanctionarii apare la varianta agravata ce se refera la uciderea din culpa a doua sau mai multe
persoane, unde se pleaca de la pedeapsa pentru varianta de baza, la care se poate adauga un spor de pana la trei ani.

i. Noul Cod penal

53
Nu e ucidere din culpa (art 178 alin 3) daca inculpatul, in stare de ebrietate, conducand autoturismul propriu cu viteza legala si
trecand pe langa un refugiu de pietoni, a accidentat mortal victima aflata in stare de ebrietate si care i-a aparut pe neasteptate in
fata, fiind impinsa de o alta persoana de pe refugiul pietonal inspre partea carosabila a strazii = caz fortuit.
54
Fapta inculpatului care, in timp ce conducea autoturismul pe un drum public, avand in sange o imbibatie alcoolica de 0,55 de
grame la mie, nu a respectat indicatorul cedeaza trecerea si nu a acordat prioritate la trecerea altui autoturism, intrand in
coliziune cu el, fapt ce a dus la decesul unei persoane = art 178 alin 2 nu se retine agravanta de la art 178 alin 3.
20

- a adoptat o solutie simplificata pentru incriminarea uciderii din culpa, fiind preluate din reglementarea actuala
varianta tip, varianta agravata de la alin 2 si varianta agravata de la ultimul alineat, privind pluralitatea de victime.

6. DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII
- fapta e incriminata in art 179, intr-o varianta tip si o varianta agravata.

a. Obiectul juridic
- e protejata valoarea suprema, viata individului;
- obiectul juridic special = relatiile sociale a caror normala derulare presupune respectul vietii persoanei si
apararea acesteia, inclusiv impotriva faptelor prin care indirect se ajunge la suprimarea ei.

= corpul persoanei acea persoana care e determinata/ajutata sa se sinucida;
- opinie prof: fapta ar putea sa nu aiba obiect material, avand in vedere specificul infractiunii, respectiv activitatea
indirecta realizata de faptuitor (prin determinare/inlesnire) in vederea suprimarii vietii; elementul material nu se
indreapta sub nicio forma, directa/indirecta, asupra corpului persoanei;

c. Subiectii
- subiectul activ nu e circumstantiat, orice persoana poate comite o astfel de fapta; participatia penala e posibila in
toate formele (coautorat, instigare, complicitate);
- subiectul pasiv nu e circumstantiat in varianta tip; in varianta agravata e un subiect pasiv determinat, respectiv
minorul/persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapana pe actele sale (= persoana
aflata in stare de iresponsabilitate de la art 48).

d. Latura obiectiva
elementul material consta fie intr-o actiune de determinare, fie intr-o actiune de inlesnire a sinuciderii; e
suficient ca una dintre cele doua sa se realizeze, iar daca ambele au fost efectuate, fapta isi pastreaza unitatea;
- determinare = o actiune ce presupune indemnarea si convingerea unei persoane de a se sinucide prin rugaminti,
amagiri, presiuni, inclusiv amenintari/acte de violenta; daca subiectul pasiv nu e determinat, ci constrans sa realizeze un
act prin care sa-si curme viata (e silit sa se impuste/sa se otraveasca/sa se arunce de la etajul unei cladiri inalte), fapta va
fi omor savarsit de faptuitor prin folosirea energiei fizice a victimei;
- inlesnire = activitate de sprijinire/ajutare a victimei in realizarea hotararii de a-si suprima viata; sprijinul/ajutorul
trebuie sa se manifeste sub forma unei cooperari indirecte (faptuitorul ii pune la dispozitie victimei o substanta
otravitoare/ii inmaneaza o arma de foc); daca faptuitorul o ajuta pe victima sa duca paharul cu otrava la gura sau ridica
mana inarmata a victimei si o ajuta sa apese pe tragaci = cooperare directa = omor;
urmarea imediata - dublu rezultat, alternativ: e necesar ca fapta sa aiba ca urmare fie sinuciderea victimei, fie
incercarea ei de a se sinucide - sinucigasul a trecut la executarea hotararii (a baut otrava, si-a descarcat un glont), dar
executarea a fost intrerupta/moartea nu s-a produs (o doza prea slaba de otrava, o rana superficiala);
legatura de cauzalitate trebuie stabilita si dovedita in fiecare caz; daca determinarea sau sinuciderea au ramas
ineficiente, iar sinuciderea a avut totusi loc, dar din alte cauze, nu se va putea retine infractiunea de la art 179.

- vinovatia e ceruta sub forma intentiei, in ambele modalitati faptuitorul fie urmareste rezultatul (ca victima sa
se sinucida sau sa incerce sa se sinucida), fie accepta producerea lui;

- consumarea are loc in momentul decesului datorat sinuciderii/cand incercarea de sinucidere, ramasa neizbutita, a
avut loc;
- tentativa nu e incriminata.

g. Varianta agravata
- se caracterizeaza prin existenta unui subiect pasiv circumstantiat in persoana minorului sau a iresponsabilului;
- e necesar ca faptuitorul sa cunoasca/sa-si fi dat seama de starea subiectului pasiv, caci in lipsa realizarii acestei
cerinte imprejurarea agravanta va fi inoperanta;
- in opinia majoritara, se considera ca subiectul pasiv trebuie sa fie minor, indiferent de varsta sau o persoana
iresponsabila, adica lipsita de discernamant, incadrabila in tiparul stabilit de art 48;
21

- opinie prof: trebuie distins intre situatia in care subiectul pasiv e o persoana cu discernamant diminuat si cea in
care subiectul pasiv e o persoana lipsita de discernamant; in ipoteza in care fapta se comite asupra unei persoane total
lipsita de discernamant, aceasta ar fi omor calificat (art 175 lit d omorul savarsit profitand de starea de neputinta a
victimei de a se apara) - e vorba de un omor comis prin folosirea energiei fizice a victimei;

h. Sanctiuni
- atat varianta tip, cat si varianta agravata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii (2-7 ani, respectiv 3-10 ani);
- pentru varianta agravata, maximul acesteia e adus la valoarea minimului de la infractiunea de omor simplu.

- urmarirea penala se efectueaza din oficiu si e de competenta procurorului;
- judecata in prima instanta e de competenta tribunalului.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza infractiunea, o prima distinctie facandu-se intre fapta care a condus la sinucidere, pastrata ca
varianta tip si fapta soldata doar cu o incercare de sinucidere (nereusita), devenita varianta atenuanta;
- o a doua distinctie se face cu privire la subiectul pasiv al infractiunii.

Sectiunea a II a. Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii``

a. Structura
- in aceasta sectiune sunt incluse 5 infractiuni:
lovirea sau alte violente art 180;
vatamarea corporala art 181;
vatamarea corporala grava art 182;
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte art 183;
vatamarea corporala din culpa art 184.

b. Caracteristici generale
- aceasta subgrupa de infractiuni se distinge prin doua caracteristici esentiale:
obiectul orotirii penale, fiind fapte care aduc atingere dreptului persoanei la integritate fizica;
caracterul progresiv al acestor infractiuni succesiunea faptelor incriminate se bazeaza pe o crestere graduala a
rezultatului produs; ordinea e intrerupta de ultima incriminare, ce se deosebeste de celelalte prin forma de vinovatie.

c. Obiectul juridic
= integritatea corporala si sanatatea persoanei = drept fundamental al persoanei (Constitutie).

d. Obiectul material
= corpul persoanei in viata;

e. Subiectii
- subiectul activ nu e, in principiu, circumstantiat, putand fi orice persoana;
- prin particularizarea subiectului pasiv la unele variante agravate (fapte savarsite asupra membrilor familiei) si
subiectul activ devine circumstantiat (sot/ruda apropiata, in raport cu victima);
- participatia penala e posibila;
- subiectul pasiv e, in principiu, necircumstantiat;
- exceptii: varianta agravata de la art 182 care se refera la fapta prin care s-a produs avortul - subiectul pasiv nu
poate fi decat femeia gravida + la art 180 si 181 sunt variante agravate la care subiectul pasiv e circumstantiat, fiind
vorba de faptele comise asupra membrilor familiei.

f. Latura obiectiva
elementul material consta intr-o actiune de lovire/exercitare a unor violente (doar infractiuni comisive;)
- exista infractiuni comisive ce pot fi savarsite prin omisiune - elementul material se poate realiza prin inactiune
55
;

55
Exemplu: fapta celui care nu aplica unui bolnav tratamentul/care nu reactioneaza spre a preveni o accidentare, daca putea si
trebuia sa o faca faptuitorul nu reaseaza capacul unui canal, iar o persoana cade in interiorul lui si se accidenteaza.
22

- conditia ce se adauga elementului material: necesitatea ca actiunea/inactiunea sa se plaseze in sfera ilicitului;
- in afara cauzelor ce inlatura caracterul penal al faptei, caracterul ilicit e inlaturat si cand violentele sunt admise in
jocurile sportive sau in cazuri autorizate de lege, ori de cutume (gaurirea urechilor pentru cercei, tatuajele);
urmarea imediata suferinte fizice, vatamarea integritatii corporale/a sanatatii, decesul victimei = infractiuni de
rezultat; particularitatea e data de posibilitatea de evolutie a rezultatului (infractiuni progresive) calificarea faptei va
depinde de momentul epuizarii rezultatului;
legatura de cauzalitate trebuie stabilita intre fapta comisa si rezultatul produs in momentul epuizarii acestuia.

g. Latura subiectiva
- se intalnesc toate formele vinovatiei;
- faptele de la art 180 si art 181 se comit cu intentie directa/indirecta;
- fapta de la art 182 se comite fie cu intentie, fie cu praeterintentie;
- la art 183 e infractiunea tipic praeterintentionata, iar art 184 cea din culpa, in ambele modalitati;
- mobilul si scopul nu au relevanta din punctul de vedere al existentei infractiunii;

h. Formele infractiunilor
- consumarea are loc in momentul producerii consecintelor poate coincide cu cel in care se aduc atingerile
violente asupra corpului victimei si se produc suferintele fizice sau cu cel al producerii rezultatului mai grav;
- urmarile se pot prelungi dincolo de momentul savarsirii faptei si se pot agrava progresiv;
- in principiu, tentativa nu se pedepseste, iar unele infractiuni nu sunt susceptibile de forma tentativei, din cauza
formei de vinovatie (praeterintentie sau culpa);
- exceptie: se pedepseste tentativa la varianta agravata de la art 182 alin 3.

i. Variantele infractiunilor
- cu exceptia infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art 183), pentru celelalte fapte s-au prevazut
variante agravate.

j. Sanctiuni
- pornesc de la amenda alternativ cu inchisoarea de la o luna la trei luni si ajung la 15 ani inchisoare (maxim).

k. Aspecte procesuale
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura
raspunderea penala (art 180, 181, art 184 alin 3);
- exceptie: faptele comise asupra membrilor familiei se pot urmari si din oficiu;

1. LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE
- fapta e incriminata in art 180, fiind alcatuita dintr-o varianta tip si trei variante agravate.

a. Obiectul juridic
= relatiile sociale ce presupun ocrotirea persoanei impotriva violentelor producatoare de suferinte fizice (alin 1)
si impotriva vatamarilor corporale (alin 2) - e vorba de heteroagresiuni
56
, iar nu de autoagresiuni.

= corpul persoanei asupra careia se exercita violentele (persoana in viata).

c. Subiectii
- subiectii nu sunt, in principiu, circumstantiati;
- particularizare: subiectii variantelor agravate ce se refera la fapta comisa asupra membrilor familiei;
- art 149 prim: membru de familie = sotul/ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste
impreuna cu faptuitorul; definitia trebuie completata cu cea din art 149, ce se refera la rudele apropiate = ascendentii si
descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, persoanele devenite prin adoptie astfel de rude; legea penala privitoare la
rudele apropiate se aplica in caz de adoptie persoanei adoptate si descendentilor ei atat in raport cu rudele firesti, cat
si in raport cu rudele adoptatorului;
- participatia penala e posibila; daca se actioneaza direct asupra victimei coautorat, nu complicitate
57
;

56
Nu intereseaza starea sanatatii sau sensibilitatea victimei la loviri, daca aceasta dormea/era in stare de veghe.
23

- pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitatea de infractiuni
58
.

d. Latura obiectiva
elementul material se realizeaza, de regula, printr-o actiune de lovire sau alte violente, fie prin energia
faptuitorului, fie printr-o forta pe care acesta o pune in miscare (indeamna un caine sa atace victima);
- actiunea se poate exercita fie direct (faptuitorul imbranceste victima/o loveste cu pumnii), fie indirect (faptuitorul
ofera victimei un scaun stricat/ii trage scaunul cand se aseaza) + poate fi prin violente fizice/morale (ex: faptuitorul
sperie o persoana, care se dezechilibreaza, cade si se loveste/faptuitorul sileste victima sa sara de la inaltime);
- sunt acte de violenta in sensul legii penale si actele efectuate fara violenta, dar care avand un potential
vatamator, victima le-ar fi opus rezistenta in cazul in care ar fi cunoscut aceasta potentialitate
59
;
- elementul material se poate realiza si prin inactiune (omisiune);
urmarea imediata = producerea de suferinte fizice (alin 1) si producerea unei vatamari a integritatii corporale
(ranire) sau a sanatatii (imbolnavire), care sa fi necesitat ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile (alin 2);
- diferenta dintre varianta tip si cea agravata e data de existenta/inexistenta ingrijirilor medicale;
- daca leziunile produse necesita ingrijiri intre 1-20 de zile inclusiv alin 2; daca sunt necesare 21 de zile/mai mult,
fapta se va incadra in art 181 (pana la 60 de zile)/in art 182 (peste 60 de zile); calculul se face pe zile curente, nu libere;
- ingrijiri medicale = tratamentul prescris de medic, in raport cu leziunea consecutiva violentei, in vederea
vindecarii; timpul de ingrijiri medicale nu coincide intotdeauna cu perioada de vindecare anatomica si nici cu perioada
de incapacitate de munca, adica durata concediului medical/perioada de spitalizare
60
;
- termeni medico-legali, prin care se desemneaza traumatisme produse prin lovire sau exercitarea altor violente:
echimoza = vanataia; de regula nu necesita ingrijiri medicale; daca sunt echimoze multiple/care cuprind
suprafete mari/echimoze localizate la cap pot necesita intre 2 si 10 zile de ingrijiri medicale;
excoriatia = zgarietura = eroziune epidermica, o detasare mai superficiala sau mai profunda a pielii; cele
usoare/care ocupa suprafete mici nu necesita ingrijiri medicale; cele multiple dispuse pe suprafete mai mari,
precum/cele profunde necesita ingrijiri intre 2 si 10 zile;
hematomul = cheagul de sange; hematoamele subcutanate putin voluminoase si care nu presupun o interventie
chirurgicala, necesita intre 2 si 10 zile de ingrijiri medicale; cele intinse, care necesita interventii chirurgicale/cele ale
organelor genitale, care nu presupune complicatii, necesita intre 11 si 20 de zile de ingrijiri medicale;
plaga = rana; cele contuze/taiate, putin intinse si nepenetrate, necesita intre 2 si 10 zile de ingrijiri medicale;
cele contuze si taiate penetrate/cele intepate profunde/placile despicate, necesita intre 11 si 20 de zile de ingrijiri;
legatura de cauzalitate intre lovirea sau violentele exercitate si urmarea periculoasa trebuie sa existe; legatura
se prezuma atunci fapta consta intr-o lovire, iar urmarea e reprezentata de suferinte fizice; in cazul altor violente,
legatura trebuie demonstrata, la fel si in cazurile in care sunt necesare ingrijiri medicale (varianta agravata de la alin 2).

- se caracterizeaza prin existenta vinovatiei sub forma intentiei directe sau indirecte;
- mobilul si scopul nu au relevanta pentru existenta infractiunii;
- pentru ca intentia sa existe, e necesar ca actiunea/inactiunea violenta sa nu fie ingaduita expres sau tacit de lege.

- tentativa e posibila, dar nu se pedepseste;
- consumarea are loc cand se realizeaza atingerile violente asupra victimei, producandu-se suferinte fizice, chiar
daca unele apar ulterior;
- in cazul aplicarii mai multor lovituri aceleiasi victime, cu aceeasi ocazie, se comite o singura infractiune;
- infractiunea e susceptibila de realizare in forma continuata, existand un moment al epuizarii care coincide cu
momentul aplicarii ultimei lovituri sau al exercitarii ultimului act de violenta
61
.

57
Cel care tine victima spre a fi lovita de alta persoana provocandu-i vatamari corporale ce au necesitat 5 zile de ingrijiri medicale va
raspunde in calitate de coautor la infractiunea de lovire de la art 180 alin 2.
58
Cel care, cu aceeasi ocazie, aplica lovituri mai multor persoane, nu savarseste o singura infractiune de lovire, ci atatea infractiuni
in concurs, cate persoane au fost lovite.
59
Fapta de a sufla praf de bachelita in ochii unei persoane = infractiunea de la art 180 alin 2.
60
Fapta de lovire se incadreaza la art 180 alin 1, chiar daca victima a prezentat unele echimoze pentru a caror vindecare au fost
necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, acestea trebuind sa inlature semnele exterioare vizibile si nu alte consecinte mai grave ale
lovirii. + faptul ca victima a avut nevoie de tratament sub forma unor comprese la deget timp de 3 zile nu inseamna ingrijiri medicale
in sensul art 180 alin 2, asa ca fapta de lovire se incadreaza in art 180 alin 1.
24

g. Variante
- initial, in afara variantei tip, a existat o singura varianta agravata, cea de la alin 2, diferenta fiind data de
gravitatea rezultatului, respectiv de existenta/inexistenta ingrijirilor medicale;
- ulterior, s-au introdus alte doua variante agravate - alin 1 prim, ce se refera la faptele de la alin 1 savarsite asupra
membrilor familiei si cea de la alin 2 prim, ce se refera la faptele de la alin 2 savarsite asupra membrilor familiei;
- daca fapta comisa e una din variantele agravate ce se refera la membrii de familie (alin 1 prim sau alin 2 prim), nu
se va retine la incadrarea juridica si circumstanta agravata generala de la art 75 alin 1 lit b (savarsirea infractiunii prin
acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei, ori prin alte metode sau mijloace care prezinta pericol public);
- recurs in interesul legii: au existat controverse in legatura cu infractiunea de lovire sau alte violente, comisa
asupra unui minor si cea de rele tratamente aplicate minorului (art 306) in aceste cazuri, precum si in cazurile in care
asupra minorului se comite o vatamare corporala (art 181) sau o infractiune de lipsire de libertate (art 189), se va retine
concurs intre aceste infractiuni si cea de rele tratamente aplicate minorului
62
.

h. Sanctiuni
- legiuitorul a prevazut pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda, atat in varianta tip, cat si la variantele agravate;
- minimul si maximul pedepsei cu inchisoarea variaza in functie de gravitatea rezultatului si in functie de existenta
sau inexistenta relatiilor de familie intre faptuitor si victima.

raspunderea penala;
- in cazul faptelor de la alin 1 prim si 2 prim, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu, dar impacarea partilor
isi produce efectele si in acest caz.

j. Noul Cod penal
- lovirea sau alte violente se regaseste, ca denumire, in noul cod, dar incriminarea are o sfera mai larga in aplicare
in ceea ce priveste urmarea imediata.

2. VATAMAREA CORPORALA
- apare sub un nomen iuris propriu in art 181, fiind o varianta calificata a infractiunii de lovire sau alte violente;

a. Explicarea elementului circumstantial
- elementele de la infractiunea de lovire sau alte violente raman valabile, diferenta fiind data de consecintele mai
grave ale art 181;
- elementul circumstantial de la art 181 consta in vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, ce a necesitat
pentru vindecare ingrijiri de cel mult 60 de zile (intre 21 60 de zile inclusiv);
- leziunile ce intra in aceasta categorie: contuziile cerebrale medii/grave, cu modificari neurologice importante,
fracturile complete ale maxilarului superior/mandibulei, fisurile/fracturile simple, fara deplasare, ale unor oase lungi,
fracturile de clavicula, stern, bazin etc;
- trebuie distins intre tentativa la omor si vatamarea corporala, tinandu-se cont de zona corporala vizata, numarul
si intensitatea loviturilor aplicate
63
;
- infractiunea se poate realiza si cu intentie depasita atata timp cat violentele sunt realizate in mod intentionat,
fapta va fi vatamare corporala, chiar daca rezultatul violentelor depaseste intentia faptuitorului
64
;

61
Exista infractiune in forma continuata cand autorul ia hotararea sa loveasca victima ori de cate ori o va intalni si comite altfel o
suita de agresiuni fizice la diferite intervale de timp.
62
Se retine concurs in cazul faptei parintelui/persoanei careia minorul i-a fost incredintat, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar
intereselor minorului, exercita acte de violenta/lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari
fizice/morale si care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica/intelectuala/morala a minorului.
63
Fapta de a aplica lovituri repetate cu o coada de topor in directia capului unei persoane care, pentru a se feri, ridica bratele,
suferind o fractura a bratului ce necesita 55 de zile de ingrijiri medicale = tentativa la omor + inculpatul a aplicat lovituri victimei cu
intentia de a o omori, intentie rezultata din instrumentul folosit, locul unde a aplicat lovitura, intensitate, moartea victimei
neproducandu-se din motive independente de vointa autorului (chiar daca victima a suferit numai o vatamare corporala ce a
necesitat ingrijiri medicale pana la 60 de zile).
64
Imbrancirea unei persoane, cu urmarea caderii ei si pricinuirea unei vatamari corporale, e un act de violenta savarsit cu intentie,
chiar daca rezultatul violentei a depasit intentia faptuitorului vatamare corporala, (nu din culpa).
25

- se iau in calcul doar zilele de ingrijiri medicale, nu si concediul medical acordat pentru incapacitate de munca
daca exista un certificat medico-legal in care se arata ca au fost acordate 6-7 zile de ingrijiri medicale si 20 de zile de
concediu medical, fapta se va incadra in art 180 alin 2; daca durata concediului medical va fi mai mica (5 zile), iar cea a
ingrijirilor medicale mai mare (20 de zile) se va retine tot art 180 alin 2.

- tentativa nu se pedepseste;
- consumarea are loc cand se produce rezultatul (momentul in care ingrijirile medicale ajung la 21 de zile) e
necesar sa se astepte epuizarea rezultatului (infractiune progresiva);
- momentul consumarii nu trebuie confundat cu cel al comiterii faptei;
- infractiunea se poate realiza si in forma continuata cand, spre exemplu, in baza aceleiasi rezolutii, faptuitorul ii
introduce repetat victimei in alimente o substanta toxica, prin care ii produce o vatamare a sanatatii, ce presupune
ingrjiri medicale in limita de la art 181.

c. Varianta agravata
- se caracterizeaza prin circumstantierea subiectului pasiv, fiind vorba de fapta comisa asupra membrilor familiei;

d. Sanctiuni
- inchisoarea in cuantum mai mare fata de lovirea sau alte violente si fara posibilitatea alternativa a amenzii.

e. Aspecte procesuale
raspunderea penala;
- in cazul faptei de la alin 1 prim, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu, dar impacarea partilor isi produce
efectele si in acest caz.

f. Noul Cod penal
- pastreaza ca denumire marginala infractiunea de vatamare corporala, dar continutul e modificat - sunt preluate o
parte din consecintele de la vatamarea corporala grava;
- actele de violenta comise asupra membrilor familiei apar ca infractiune distincta, avand ca denumire marginala
violenta in familie.

3. VATAMAREA CORPORALA GRAVA
- e o varianta calificata a vatamarii corporale, incriminata separat, in art 182, intr-o varianta tip si doua agravate.

- e construita pe structura art 180, analiza infractiunii axandu-se pe explicarea elementelor circumstantiale;
in varianta tip, elementul circumstantial e reprezentat printr-o vatamare ce a necesitat ingrijiri medicale mai
mult de 60 de zile cel putin 61 de zile chiar daca se ajunge la acest numar de zile prin prelungire a tratamentului
65
;

prima varianta agravata e construita pe un element circumstantial ce prezinta consecinte diferite, alternative:
1) prima ipoteza ce intra in componenta elementului circumstantial consta in pierderea unui simt sau organ,
incetarea functionarii acestora
- exista doua consecinte: pierderea unui simt/organ si incetarea functionarii acestora;
- simtul = o facultate/capacitate a individului de a avea diferite perceptii in raport cu sine/cu lumea inconjuratoare
(auzul, vazul, mirosul, gustul, pipaitul); pierderea unui simt = lipsa totala a capacitatii de a percepe, corespunzatoare
simtului respectiv; diminuarea sau micsorarea capacitatii = fie pierderea unui organ, fie o infirmitate fizica permanenta
si se va incadra tot la art 182, fara a fi o pierdere a simtului respectiv;
- organul = o parte a corpului alcatuita dintr-un tesut omogen/eterogen, prin care se indeplineste o functie
specifica, vitala/utila vietii; pierderea unui organ = detasarea de corp a acelei parti care e un organ poate fi o
consecinta directa a activitatii infractionale/a unei interventii chirurgicale determinate de gravitatea traumatismului

65
Se aplica art 182 cand victima s-a prezentat cu intarziere la medic, daca s-a constatat ca intarzierea nu s-a datorat relei-credinte,
iar tratamentul se aplica cu intarziere si numarul de zile de ingrijire a fost sporit peste 60. Nu are relevanta nici imprejurarea ca
durata ingrijirilor a fost influentata de existenta unor leziuni anterioare se aplica tot art 182.
26

suferit de victima; incetarea functionarii acestora = incetarea functionarii simtului, cat si a organului (interpretare
majoritara) - intr-o interpretare izolata (dar acceptata de prof), incetarea functionarii nu se poate referi decat la organ
66
;

2) a doua ipoteza se refera la o infirmitate permanenta, fizica ori psihica
- infirmitate fizica/psihica = o modificare ce prejudiciaza morfologic/functional organismul; trebuie sa fie
permanenta, ireversibila; nu are relevanta numarul de zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii
67
; poate fi consecinta
directa a unei leziuni traumatice/urmarea unei complicatii expertiza medico-legala;
- infirmitatea e diferita de invaliditate invaliditatea presupune obligatoriu un deficit functional ce poate afecta
capacitatea de munca - nu e neaparat valabil la infirmitate un invalid e intotdeauna un infirm, dar inversul nu e
obligatoriu valabil;
- opinie prof: s-ar putea retine doar ipoteza in care fapta are consecinta producerii unei infirmitati permanente,
fizice/psihice, fara a o retine si pe cea a pierderii unui simt/organ si incetarea functionarii acestora se suprapun;

3) a treia ipoteza se refera la slutire
- slutire
68
= o deformare permanenta, morfologico-estetica/doar estetica, prin care se prejudiciaza in mod evident
conformatia armonioasa de ansamblu a corpului, a unei regiuni/segment anatomic; cand se refera la fata = desfigurare;
cand e vorba de o deformare a corpului in ansamblu (garbovire) sau de o mutilare (amputarea unui picior), se retine
starea de infirmitate fizica/pierderea unui simt sau organ;
- in practica medico-legala se utilizeaza si sintagma prejudiciu estetic, mai ales cand zona vizata e cea a fetei,
pentru a marca faptul ca slutirea se deosebeste de modificarile estetice de mica gravitate, neprejudiciabile
69
;
- e slutire cand victima a pierdut un singur dinte in urma infractiunii, daca fizionomia sa a avut de suferit =
prejudiciu estetic; pierderea unui dinte, daca era unicul dinte al victimei, nu e prejudiciu estetic - incadrarea juridica a
faptei va fi determinata de numarul de zile de ingrijiri medicale;
- pierderea unor dinti din fata = slutire prin realizarea unei proteze, pejudiciul estetic e doar ascuns, nu inlaturat;
- e slutire fapta prin care s-a produs pierderea unor dinti frontali, chiar in conditiile in care victima suferea de o
maladie anterioara la nivelul danturii, care facea ca dintii sa fie mai vulnerabili;
- se au in vedere dintii naturali, iar nu lucrarile dentare
70
;
- recurs in interesul legii: nu s-a ajuns la o solutie generala asupra consecintelor deteriorarii dentitiei prin
vatamarea produsa urmarile la care se refera art 182 alin 2 trebuie stabilite de la caz la caz.

4) cea de-a patra ipoteza e avortul
- avort = intreruperea cursului sarcinii, pe tot parcursul ei, din momentul conceptiei si pana in momentul
declansarii nasterii; se poate produce prin expulzarea produsului conceptiei/uciderea fatului;
- daca se provoaca o nastere prematura, nu se retine aceasta consecinta, dar se poate constata ca a fost pusa in
primejdie viata persoanei;
- e necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de graviditate a victimei/sa fi putut sa prevada;
- subiectul pasiv e circumstantiat (femeia gravida);
- e necesara o expertiza medico-legala care trebuie sa se pronunte cu privire la diagnosticul starii de sarcina.

5) ultima ipoteza consta in punerea in primejdie a vietii persoanei
- se creeaza un pericol grav si imediat pentru viata victimei, rezultat din vatamarea integritatii corporale/sanatatii;
- vatamarea poate produce decesul victimei, daca nu se iau masuri de ordin medical;

66
Pierderea simtului poate sa se produca, desi organul prin care se realizeaza continua sa existe victima isi pierde auzul, desi
urechile nu sufera nicio modificare. In cazul organelor pereche, pierderea uneia din cele doua nu inseamna pierderea simtului
respectiv a auzului, in cazul pierderii unei urechi. + exista organe, precum splina, a caror pierdere nu implica tulburari functionale.
67
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale o infirmitate fizica permanenta, prin pierderea de substanta osoasa craniana =
vatamare corporala grava (art 182) e irelevanta ca au fost necesare 40-50 de zile de ingrijiri medicale.
68
Exista slutire in urmatoarele cazuri:
a) cand se produce victimei o plaga muscata a marginii libere a pavilionului unei urechi cu lipsa de substanta in proportie
de 2/3 si care, cu toata interventia de specialitate intr-o unitate medicala de chirurgie plastica, n-a putut fi remediata;
b) cand faptuitorul, dupa un conflict avut cu partea vatamata, a muscat-o de nas, cauzandu-i o vatamare ce ii altera
infatisarea fizica si care nu a putut fi inlaturata decat printr-o interventie chirurgicala plastica;
69
Nu e slutire daca inculpatul i-a taiat parul si i-a ras sprancenele victimei - sunt supuse unui proces natural de regenerare.
70
Fapta prin care se cauzeaza ruperea unei lucrari dentare, cu urmarea extractiilor fragmentelor dentare pe care era fixata lucrarea,
vatamare ce a necesitat 22-24 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare = vatamare corporala de la art 181 (nu grava).
27

- traumatisme care pot pune in primejdie: leziunile traumatice
craniocerebrale/vertebromedulare/penetrante/inchise toracice ce au drept consecinte lezarea cordului/plamanului, ori
fracturile costale multiple, starile de coma, insuficientele acute respiratorii si cardiocirculatorii, starile de soc;
- confuzie intre vatamarea corporala grava, in aceasta varianta si tentativa la omor tentativa de omor
71
se
comite cu intentie, iar vatamarea, in aceasta varianta, cu praeterintentie
72
;
- aceasta ipoteza se aseamana cu infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art 183) diferenta: in
cazul vatamarii corporale, decesul iminent al victimei e impiedicat printr-o interventie terapeutica;
- existenta infractiunii in aceasta prima varianta agravata e conditionata de producerea uneia dintre consecintele
examinate mai sus; numarul de zile de ingrijiri medicale e lipsit de relevanta.

a doua varianta agravata (alin 3) - comiterea faptei in scopul producerii consecintelor de la alin precedente;
- faptuitorul urmareste fie producerea unei vatamari care sa necesite ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile/sa
aiba ca urmare pierderea unui simt/organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta etc;
- e o varianta agravata in raport cu varianta tip/agravata = o agravare a agravantei + contine un element
circumstantial identic cu cel al variantei tip/al primei variante agravate, diferenta fiind data de latura subiectiva.

b. Latura subiectiva
- varianta agravata conditionata ca scop nu se poate realiza decat cu intentie directa calificata prin scopul special
cu care faptuitorul trebuie sa actioneze (de a produce consecintele enumerate de legiuitor), iar celelalte variante se pot
comite cu intentie indirecta/praeterintentie problema delimitarii intre vatamarea corporala grava si cea din culpa
73
;
- intentia directa nu poate exista in modalitatea punerii in primejdie a vietii ar fi o tentativa la omor.

c. Formele infractiunii
- consumarea infractiunii are loc in momentul producerii rezultatului (una din consecintele din textul incriminator);
- momentul savarsirii faptei va coincide cu momentul exercitarii violentelor asupra victimei;
- exista o ipoteza in care tentativa se pedepseste (alin 3); opinie prof: e imposibil de imaginat o tentativa de a pune
in primejdie viata victimei, care sa nu echivaleze cu o tentativa la omor.

d. Sanctiuni
- pedeapsa e inchisoarea - porneste de la un minim de doi ani (varianta tip) si ajunge la un maxim de 12 ani (a doua
varianta agravata).

- urmarirea penala se efectueaza din oficiu si nu la plangerea prealabila, iar o eventuala impacare a partilor nu are
consecinte asupra raspunderii penale.

f. Noul Cod penal
- nu mai contine o incriminare cu titulatura vatamare corporala grava, dar o parte din consecintele ei se regasesc in
cele doua incriminari ramase: lovirea sau alte violente si vatamarea corporala.

4. LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE
- e incriminata in art 183;

71
Aruncarea la 3 metri, cu forta, a unei pietre voluminoase asupra capului victimei, careia i-a cauzat grave leziuni, evidentiaza
intentia de a ucide = tentativa la omor. + lovirea victimei cu o bata si cu picioarele in zona capului si abdomenului, cu extirparea
splinei si punerea in primejdie a vietii victimei = tentativa la omor.
72
Inculpatul, lovind victima cu cutitul in antebratul stang, sectionandu-i artera radiala (ceea ce, din cauza hemoragiei produse, i-a
pus viata in pericol), spre a-l putea desprinde pe prietenul sau trantit la pamant si imobilizat de victima, a savarsit infractiunea de la
art 182 si nu o tentativa la omor, deoarece nu a actionat cu intentia de a omori victima + vatamare corporala grava si nu tentativa la
omor, s-a retinut cand inculpatul a lovit victima prin aruncarea unei tevi metalice, peste gard, de la o distanta de cel putin 8 metri,
caci nu se poate conchide ca, actionand astfel, a urmarit/acceptat producerea mortii victimei.
73
Fapta inculpatilor minori care, desi au cunoscut efectele acidului sulfuric asupra propriilor haine, au dorit sa le testeze si asupra
unui coleg, caruia i-au turnat solutie de acid sulfuric pe cap si haine, producand distrugerea acestora, victima suferind leziuni ce au
necesitat spitalizarea si o interventie chirurgicala = vatamare corporala grava (intentie indirecta). + incercarea de a lovi cu scandura,
o persoana care se refugiaza intr-un autoturism, urmata de lovirea si spargerea geamului acestuia, cu consecinta lezarii ochiului
persoanei vatamate cu cioburile geamului, ceea ce i-a cauzat o infirmitate permanenta = vatamare corporala grava (intentie).
28

a. Explicarea elementului circumstantial
- e o varianta calificata a uneia din infractiunile anterioare, analiza ei bazandu-se pe explicatiile privind lovirea sau
alte violente.

b. Obiectul juridic
= integritatea corporala si sanatatea persoanei;
- deoarece fapta are ca rezultat decesul unei persoane, se poate spune ca exista si un obiect juridic special, identic
cu cel al infractiunilor contra vietii.

c. Obiectul material
= corpul persoanei.

d. Subiectii
- nu sunt circumstantiati.

e. Latura obiectiva
elementul material nu difera de cel analizat la art 180 182;
urmarea imediata da specificul infractiunii = decesul victimei, elementul circumstantial fiind dat de acesta;
legatura de cauzalitate intre actiunea de lovire/vatamare corporala trebuie dovedita; s-a admis ca, pentru
existenta infractiunii, nu e necesar ca decesul sa fie rezultatul unei cauze unice
74
; daca raportul de cauzalitate subzista,
fapta va fi de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, chiar daca violentele exercitate asupra victimei au fost de mica
intensitate, iar starea de sanatate a acesteia era deja puternic deteriorata
75
.

- vinovatia ceruta e praeterintentia - exista intentie (directa/indirecta) in privinta faptei initiale de lovire sau alte
violente si culpa cu privire la rezultatul mai grav (decesul victimei);
- vinovatia se stabileste conform unor elemente obiective: obiectul vulnerant, zona vizata, intensitatea si numarul
loviturilor, starea de sanatate a victimei; pe baza lor se distinge intre infractiunea de la art 183 si cea de la art 174
76
;
- exista dificultati in a distinge, in plan subiectiv, intre loviri si vatamari cauzatoare de moarte si ucidere din culpa
uciderea din culpa trebuie sa aiba ca sursa nepriceperea sau nedibacia faptuitorului = culpa acestuia
77
;

- tentativa nu e posibila, fiind vorba de o infractiunea praeterintentionata;
- consumarea infractiunii are loc in momentul producerii rezultatului (deces), chiar daca survine la o perioada mai
mare/mica de timp;
- nu trebuie confundat momentul consumarii infractiunii cu momentul savarsirii faptei (nu coincid intotdeauna);
- data consumarii infractiunii e data decesului, iar data savarsirii faptei e data lovirii sau vatamarii;
- exista institutii prevazute de legea penala (prescriptia, amnistia, gratierea, minoritatea) care isi produc efectele
prin raportare la data savarsirii infractiunii, iar nu la data consumarii ei.

h. Sanctiuni
- e cea mai grava infractiune din seria celor indreptate impotriva integritatii corporale si sanatatii, pedeapsa fiind
inchisoarea de la 5 la 15 ani.

74
S-a decis ca fapta de lovire sau vatamare a integritatii corporale/sanatatii e cauza mortii victimei, chiar daca la aceasta a contribuit
si victima, din cauza starii de ebrietate si de nesiguranta in miscari sau daca victima s-a sustras de la tratamentul medical necesar
pentru salvarea vietii sale. + Nu exista o intrerupere a laturii de cauzalitate cand s-a stabilit ca peritonita generalizata, care a
provocat moartea victimei, a fost insasi consecinta lovirii acesteia cu cutitul in abdomen de catre faptuitor.
75
Lovirea unei persoane, cu consecinta unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile in 7-8 zile, dar care au declansat o meningita
acuta, survenita la un organism cu grave alterari hepato-renale si miocardice, cu urmarea mortii victimei = infractiunea de la art 183
(in lipsa contuziilor cranio-cerebrale moartea nu s-ar fi produs in acel moment).
76
Lovirea victimei in regiunea nazala si apoi cu piciorul in piept nu implica previziunea probabilitatii ivirii rezultatului letal produs,
intrucat nici modul si mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea in care s-au aplicat, nu sunt de natura, in cazuri
obisnuite, sa conduca la producerea decesului lovituri cauzatoare de moarte si nu omor calificat.
77
Fapta inculpatului care, aplicand victimei un pumn in zona fetei, a determinat caderea, lovirea victimei cu capul de dunga unei
servante din lemn si decesul ei = loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (praeterintentie), nu ucidere din culpa.
29

- urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, iar judecarea cauzei in prima instanta revine tribunalului.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza in aceleasi conditii lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, diferenta fiind data de limitele
pedepsei, mai mici.

5. VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA
- reia incriminarile anterioare (art 180, art 181 si art 182), cu diferenta ca forma de vinovatie e culpa;
- e incriminata in art 184, cuprinzand o varianta tip (simpla) de vatamare corporala (alin 1), o varianta tip a
vatamarii corporale grave din culpa (alin 2), la care se adauga cate o varianta agravata pentru fiecare din ele (alin 3 si
alin 4), precum si cate o agravanta la fiecare din cele doua variante agravate (alin 4 prim cu cele doua teze).
- celelalte elemente de analiza a infractiunii coincid, in mare parte, cu cele aratate la infractiunile anterioare;
- participatia penala e posibila sub forma de participatie improprie (art 31 alin 1) cel care inlesneste/ajuta in
orice mod, cu intentie, la comiterea unei vatamari corporale din culpa, va fi sanctionat cu pedeapsa pentru infractiunile
de la art 180 alin 2 sau alin 2 prim, art 181 alin 2 sau alin 2, dupa caz; daca la comiterea faptei contribuie, din culpa, mai
multe persoane (culpa comuna), vor raspunde pentru vatamare corporala din culpa, in calitate de autori (coautori)
78
;

a. Explicarea variantelor de vatamare corporala din culpa
prima varianta tip
79
(alin 1) e corespondenta din culpa a art 181 si, in anumite limite, a art 180, in sensul ca sunt
acoperite integral consecintele de la art 181 si doar partial cele de la art 180 alin 2;
- vatamarea corporala din culpa nu exista prin raportare la art 180 alin 1, iar cu privire la art 180 alin 2 si alin 2
prim, exista doar cand a avut drept consecinta o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri
medicale pentru incadrarea in art 184 alin 1, fapta trebuie sa produca o vatamare ce necesita pentru vindecare intre
11 si 60 de zile de ingrijiri medicale; daca sunt 10 zile sau mai putine, fapta nu e infractiune, iar daca sunt 61 de zile sau
mai multe, fapta se va incadra in art 184 alin 2;
a doua varianta tip (alin 2) se refera la vatamarea corporala grava din culpa si e corespondenta art 182 alin 1 si
alin 2;
- trebuie ca fapta sa fi produs o vatamare ce a necesitat fie mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale, fie una din
consecintele de la art 182 alin 2: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate
permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei;
- legiuitorul nu a mai facut nicio distinctie de gravitate intre cele doua ipoteze de la vatamarea corporala grava si, in
consecinta, nu a mai diferentiat sanctiunile aplicabile;
variantele agravate
80
(alin 3 si alin 4) se raporteaza fiecare la variantele tip examinate anterior; exista o singura
imprejurare care e avuta in vedere in ambele variante, fapta e urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii/meserii; imprejurarea coincide cu prima varianta agravata de la
uciderea din culpa, fiind valabile explicatiile ce au fost date la examinarea art 178 alin 2;
- pentru existenta acestor variante trebuie indeplinite consecintele de la alin 1 sau alin 2, dupa caz;
- daca se constata ca autorul faptei nu se afla in exercitarea unei profesii/meserii, ori in indeplinirea unei activitati
specifice, variantele de la alin 3 si alin 4 nu au aplicabilitate; lipsa unei calificari profesionale nu impiedica aplicarea
agravantelor in discutie
81
, ci e suficienta exercitarea in fapt a unei profesii, meserii sau indeplinirea unei activitati cu
nerespectarea dispozitiilor legale si a masurilor de prevedere pe care le pretind;
exista o agravanta a variantelor agravate (art 184 alin 4 prim) ce se refera la vatamarea corporala din culpa sau
vatamarea corporala grava din culpa, daca e comisa de o persoana in stare de ebrietate, cand fapta e urmarea
nerespectarii dispozitiilor legale/a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru
indeplinirea unei anume activitati;

78
Un medic a comis o eroare asupra dozei unei substante toxice in continutul unei retete, farmacistul nu a observat greseala si a
predat pacientului medicamentul toxic, care i-a cauzat grave vatamari corporale; medicul si farmacistul sunt ambii vinovati de
vatamarile produse din culpa si deci coautori ai faptei de culpa.
79
Exista vatamare corporala din culpa in varianta tip daca inculpatul impinge neatent usa de la bucatarie spre holul restaurantului,
lovind victima care se afla pe partea cealalta, provocandu-i vatamari corporale care au necesitat 40-45 de zile de ingrijiri medicale.
80
E vatamare corporala din culpa, in varianta alin 2 si alin 4, fapta datorata culpei conducatorului auto, ce a avut ca urmare pentru
victima extirparea splinei = pierderea unui organ. E irelevant ca importanta functionala a organului e redusa si imprejurararea ca
viata victimei nu a fost pusa in primejdie.
81
E vatamare corporala din culpa, in varianta agravata, daca inculpatul, care nu avea nicio calificare pentru meseria de dulgher,
reparand un acoperis, a provocat caderea unui stalp si vatamarea grava a unei persoane.
30

- spre deosebire de uciderea din culpa, unde ipoteza conducatorului de vehicul e reglementata separat (art 178 alin
3) de ipoteza persoanei aflate in exercitiul profesiei sau meseriei (art 178 alin 4), la vatamarea corporala din culpa,
ambele ipoteze sunt cuprinse in cadrul variantei agravate de la art 184 alin 4 prim;
- s-a pus problema existentei/inexistentei concursului de infractiuni intre fapta de vatamare corporala din culpa si
fapta de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, in stare de ebrietate sau avand o imbibatie alcoolica ce
depaseste limita legala, comise de un conducator auto recurs in interesul legii cu 3 ipoteze posibile:
a) cand conducatorul de autovehicul/tramvai e concomitent, atat in stare de ebrietate, cat si cu o imbibatie
alcoolica peste limita legala, se va retine concurs real intre infractiunea de la art 184 alin 4 prim si cea de la art 87 alin 1
din OUG nr 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice;
b) cand conducatorul de autovehicul/tramvai se afla in stare de ebrietate, fara a avea o imbibatie alcoolica peste
limita legala, fapta sa e infractiunea unica de la art 184 alin 4 prim;
c) cand conducatorul de autovehicul/tramvai nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste
limita legala, exista o pluralitate de infractiuni sub forma concursului real intre infractiunea de la art 184 alin 3 si art 87
alin 1 din OUG nr 195/2002 sau intre art 184 alin 4 si art 87 alin 1 din OUG nr 195/2002.

b. Latura subiectiva
- forma de vinovatie e culpa, in ambele modalitati culpa simpla sau culpa cu prevedere.

c. Formele infractiunii
- fiind o fapta ce presupune ca forma de vinovatie culpa, tentativa nu e posibila;
- consumarea infractiunii are loc in momentul producerii consecintelor vatamatoare.

d. Sanctiuni
- pentru primele trei variante e prevazuta pedeapsa inchisorii, in limite reduse, alternativ cu amenda;
- pentru ultimele doua variante pedeapsa e doar inchisoarea, ce poate atinge un maxim de 5 ani, in cazul
alineatului final, teza finala.

- in cazul variantelor cu consecinte mai putin grave, respectiv cele de la alin 1 si alin 3, legiuitorul a lasat la
dispozitia persoanei vatamate initiativa punerii in miscare a actiunii penale, iar impacarea partilor, in acest caz, inlatura
raspunderea penala;
- daca exista o pluralitate de subiecti pasivi, lipsa plangerii prealabile din partea unei victime duce la incetarea
procesului penal doar cu privire la acea victima, care nu a depus plangere si nu are influenta asupra procesului penal in
care se judeca plangerile celorlalte parti vatamate.

f. Noul Cod penal
- incrimineaza vatamarea corporala din culpa, fiind restructurata in acord cu noua configuratie a infractiunilor de
lovire sau alte violente si vatamare corporala;
- s-a urmarit o simplificare a reglementarii si a fost introdusa o varianta agravata, pentru ipoteza in care doua sau
mai multe persoane au fost vatamate.

Sectiunea a III a. Avortul
- sectiunea a III a, Avortul, cu care se incheie capitolul Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii,
are o configuratie atipica, fiind formata dintr-un singur articol ce incrimineaza provocarea ilegala a avortului;

1. PROVOCAREA ILEGALA A AVORTULUI
- e incriminata in art 185 si se refera la intreruperea cursului sarcinii in anumite imprejurari periculoase, aparand in
doua variante tip, la alin 1 si alin 2, precum si doua variante agravate, ambele la alin 3.

a. Obiectul juridic (complex)
= viata, integritatea corporala si sanatatea femeii insarcinate, libertatea de a duce la bun sfarsit o sarcina si de a
naste + produsul de conceptie ca viata in curs de devenire + integritatea fizica si sanatatea nou-nascutului (nasterea
unor copii normali, fara malformatii);
- femeia insarcinata isi poate exercita dreptul de optiune in 14 saptamani, interval in care se poate actiona in
conditii medicale de siguranta.

31

= e tot complex - corpul femeii insarcinate + produsul de conceptie.

c. Subiectii
- subiectul activ poate fi, in principiu, orice persoana, inclusiv medicul specialist, daca actioneaza fie fara
consimtamantul femeii, fie in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate, fie cand varsta sarcinii a depasit 14
saptamani; legiuitorul a exclus femeia insarcinata din aria subiectului activ, desi nu rezulta in mod explicit;
- subiectul pasiv e femeia insarcinata daca fapta s-a comis fara consimtamantul ei sau in cazul variantelor agravate.

d. Situatia premisa
- infractiunea de provocare ilegala a avortului presupune existenta sarcinii;
- daca femeia asupra careia se exercita manoperele abortive nu era insarcinata fapta putativa/vatamarea
corporala/uciderea din culpa.

e. Latura obiectiva
elementul material = o actiune de intrerupere a cursului sarcinii, ce poate sa se realizeze fie prin manopere si
mijloace adecvate (chiuretajul intrauterin/interventie chirurgicala), fie prin manopere/mijloace empirice;
- pentru existenta infractiunii e necesar ca actiunea de intrerupere a cursului sarcinii sa se realizeze fie intr-una din
imprejurarile de la alin 1, fie fara consimtamantul femeii insarcinate;
urmarea imediata = stoparea (oprirea) evolutiei sarcinii, urmata sau nu de expulzarea produsului de conceptie;
in variantele agravate de la alineatul 3 exista si o urmare imediata secundara: vatamare corporala grava, respectiv
urmarile de la art 182, in cazul primei teze, fie decesul femeii insarcinate (a doua teza);
legatura de cauzalitate trebuie stabilita cu rigurozitate, mai ales la variantele agravate ce prevad vatamarea
corporala grava/decesul victimei.

- vinovatia e ceruta sub forma intentiei directe, in variantele tip, si sub forma praeterintentiei pentru variantele
agravate de la alin 3 in ultimul caz, autorul urmareste oprirea evolutiei sarcinii si exista intentie in privinta exercitarii
manoperelor abortive, iar rezultatul mai grav se produce din culpa (vatamarea corporala grava/decesul femeii).

- tentativa se pedepseste si exista cand prin manoperele abortive nu s-a putut realiza oprirea evolutiei sarcinii;
tentativa nu e posibila la varianta agravata de la alineatul al treilea, datorita formei de vinovatie;
- consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza intreruperea efectiva a cursului sarcinii;
- infractiunea poate avea si forma continuata.

h. Variante agravate
- ambele sunt la alin 3, caracterizandu-se prin praeterintentia si prin existenta unui rezultat mai grav, care
depaseste intentia autorului (vatamare corporala grava sau decesul victimei);
- in privinta variantei de la alineatul al doilea, se poate remarca natura ambivalenta a textului poate fi
considerata agravata in raport cu primul alineat, in sensul ca, daca fapta se comite intr-una din imprejurarile de la alin 1
si, in plus, fara consimtamantul femeii insarcinate, se va aplica alineatul 2 (are o pedeapsa mai severa); fapta se poate
realiza in varianta de la alin 2, chiar daca nu e indeplinita niciuna din imprejurarile de la primul alineat (e ipoteza in care
intreruperea sarcinii se realizeaza de catre medicul de specialitate, intr-o institutie/cabinet autorizat si varsta sarcinii e
mai mica de 14 saptamani); ceea ce prevaleaza la alin 2 e lipsa consimtamantului femeii insarcinate, iar nu conditiile in
care se realizeaza intreruperea cursului sarcinii, legiuitorul precizand ca aceasta intrerupere se poate realiza in orice
conditii fapta de la alin 2 e independenta de varianta de la primul alineat si poate fi considerata o a doua varianta tip
a infractiunii de provocare ilegala a avortului.

i. Sanctiuni
- se pedepseste cu inchisoarea; cele mai ridicate limite sunt pentru varianta agravata la care urmarea e decesul
femeii insarcinate (inchisoarea de la 5 la 15 ani); pentru variantele de la alin 2 si alin 3, la pedeapsa inchisorii se adauga
interzicerea unor drepturi; cand fapta a fost comisa de un medic (alin 4), pe langa pedeapsa inchisorii se va aplica si
interdictia exercitarii profesiei de medic.

j. Aspecte procesuale
32

- urmarirea penala se efectueaza din oficiu si se urmeaza procedurile comune; exceptie face varianta in care s-a
produs decesul victimei, cand urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, iar judecata in prima instanta e de
competenta tribunalului.

k. Noul Cod penal
- incrimineaza fapta de provocare ilegala a avortului sub o alta denumire Intreruperea cursului sarcinii -
acoperindu-se si ipotezele in care se actioneaza asupra fatului dincolo de perioada de 6 luni;
- aceasta infractiune face parte dintr-un nou capitol introdus in titlul destinat infractiunilor contra persoanei,
intitulat Agresiuni asupra fatului.

Capitolul II. Infractiuni contra libertatii persoanei

a. Structura
- in acest capitol sunt cuprinse faptele incriminate in articolele 189 196:
lipsirea de libertate in mod ilegal art 189;
sclavia art 190;
supunerea la munca fortata sau obligatorie art 191;
violarea de domiciliu art 192;
amenintarea art 193;
santajul art 194;
violarea secretului corespondentei art 195;
divulgarea secretului profesional art 196.

b. Obiectul juridic
= libertatea persoanei, ca valoare fundamentala, relatiile sociale a caror normala desfasurare impune
respectarea libertatilor individuale (Constitutie) libertatea fizica/psihica/vietii intime etc.
- Constitutia Romaniei, prin art 23 alin 1, garanteaza libertatea persoanei in general;

- deoarece obiectul protectiei juridice e un drept subiectiv, dreptul la libertate, in cele mai multe cazuri infractiunile
din acest capitol sunt lipsite de obiect material;
- exista si exceptii, cum ar fi:
in cazul lipsirii de libertate in mod ilegal corpul persoanei, daca se exercita violente asupra acestuia;
in cazul violarii secretului corespondentei un inscris, daca infractiunea se realizeaza prin deschiderea
corespondentei.

d. Subiectii
- subiectul activ nu e, in principiu, circumstantiat;
- exceptie: in cazul art 196 (divulgarea secretului profesional) subiectul activ trebuie sa fie o persoana ce exercita o
anumita profesie/functie, ce ii permite sa intre in posesia anumitor informatii;
- participatia penala e, in principiu, posibila in toate formele; exceptia e tot la art 196, unde subiectul activ fiind
circumstantiat, coautoratul nu e posibil, decat daca toti participantii au calitatea necesara pentru a intra in posesia
informatiilor divulgate; in cazul unor variante agravate subiectul activ e reprezentant de o pluralitate de faptuitori;
- subiectul pasiv poate, in principiu, sa fie orice persoana;
- exista un subiect pasiv calificat la una din variantele agravate de la lipsirea de libertate, cand victima e minora.

e. Latura obiectiva
elementul material se realizeaza, de regula, printr-o actiune; in unele cazuri, cum ar fi la lipsirea de libertate in
mod ilegal sau la violarea de domiciliu, se poate realiza si prin inactiune;
urmarea imediata e reprezentata de o incalcare a libertatii; poate sa existe si o urmare secundara, ce consta
intr-un rezultat mai grav, decesul victimei, in cazul lipsirii de libertate in mod ilegal in varianta agravata, care a avut ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei;
legatura de cauzalitate rezulta, de regula, din materialitatea faptei; exista si o exceptie, la lipsirea de libertate
urmata de moartea victimei, unde legatura de cauzalitate trebuie sa fie dovedita.

33

- vinovatia se prezinta, in aproape toate cazurile, sub forma intentiei, in ambele modalitati;
- exceptia e data de art 189 (lipsirea de libertate in mod ilegal), la variantele agravate, ce se refera la fapta prin care
se pune in pericol viata victimei (alin 2), respectiv la fapta care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (alin
6) - vinovatia imbraca forma praeterintentiei;
- existenta laturii subiective nu e determinata de mobiluri sau scopuri speciale.

g. Formele infractiunilor
- consumarea infractiunilor are loc cand se produce starea de incalcare a libertatii persoanei;
- tentativa se pedepseste la lipsirea de libertate in mod ilegal (cu exceptia variantei praeterintentionate), precum si
la infractiunea de sclavie;
- la celelalte infractiuni, fie tentativa nu e posibila (violarea de domiciliu comisa prin inactiune), fie nu e pedepsita.

h. Variantele infractiunilor
- s-au prevazut variante agravate la lipsirea de libertate in mod ilegal, la violarea de domiciliu si la santaj;
- restul infractiunilor sunt incriminate in varianta tip sau, cum e cazul violarii secretului corespondentei, intr-o
varianta tip si o varianta asimilata.

i. Sanctiuni
- e prevazuta pedeapsa inchisorii, iar in unele cazuri (art 192 alin 1 si art 193) inchisoarea alternativ cu amenda;
- limitele pedepselor variaza: in timp ce la amenintare e inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda, la lipsirea de
libertate in mod ilegal, ce a avut ca urmare moartea/sinuciderea victimei, pedeapsa e inchisoarea de la 15 la 25 de ani.

- pentru infractiuni precum violarea de domiciliu in varianta tip, amenintarea, violarea secretului corespondentei si
divulgarea secretului profesional, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

1. LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL
- e incriminata in art 189, avand o varianta tip la alin 1 si cinci variante agravate la alin 2-6.

a. Obiectul juridic
= libertatea fizica a persoanei; e vorba de libertatea generala de actiune, dar se vizeaza, in special, libertatea de
miscare, de deplasare a persoanei;
- la variantele agravate, in anumite cazuri, infractiunea capata un caracter complex si de aceea exista si un obiect
juridic adiacent, ce consta fie in relatiile patrimoniale, fie in libertatea sexuala, fie in sanatatea/viata persoanei.

= corpul persoanei, daca se actioneaza nemijlocit asupra lui; la varianta agravata ce priveste cererea unui folos
material sau orice alt avantaj, putem avea ca obiect material un bun patrimonial.

c. Subiectii
- subiectul activ nu e, in principiu, circumstantiat;
- participatia penala e posibila in toate formele; coautoratul si complicitatea concomitenta duc la retinerea
agravantei de la alin 2, unde, pentru una din modalitati, subiectul activ e reprezentat de o pluralitate de faptuitori;
- la varianta agravata de la alin 5, subiectul activ trebuie sa fie o persoana care face parte dintr-un grup organizat;
- subiectul pasiv poate, in principiu, sa fie orice persoana;
- la varianta agravata de la alin 4 exista un subiect pasiv secundar/adiacent, reprezentat de stat, printr-una din
institutiile sale, de o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane.

d. Latura obiectiva
elementul material consta, de regula, intr-o actiune, iar modalitatile prin care se realizeaza sunt diverse:
persoana poate fi impiedicata sa se deplaseze/poate fi deplasata contra vointei sale; se poate actiona direct/indirect
asupra persoanei - cand victima e inchisa intr-o incapere in care se afla deja sau cand se actioneaza asupra unui mijloc
de transport cu care victima ar fi urmat sa se deplaseze;
- elementul material se poate realiza si printr-o inactiune - subiectul activ trebuia sa ia masuri pentru a elibera
victima a carei privare/restrangere de libertate avusese un temei legal, in masura in care acest temei a incetat;
34

- cerinta esentiala pentru existenta elementului material e caracterul ilegal al lipsirii de libertate - nu subzista cand
restrangerea libertatii e ingaduita de lege (parintele ingradeste libertatea de miscare a copilului minor) sau ceruta de
lege (retinerea sau arestarea preventiva)
82
;
- exista lipsire de libertate cand durata a fost redusa, inclusiv cateva secunde, daca in intervalul de timp respectiv
victima a fost impiedicata sa realizeze o anumita actiune (pierde trenul, rateaza prezenta la un concurs, la o licitatie);
- intervalul de timp e important si cand trebuie sa se stabileasca daca lipsirea de libertarea e absorbita in continutul
altei infractiuni, ori intra in concurs cu alta infractiune (mai ales cand restrangerea libertatii fizice a unei persoane e
insotita fie de o infractiune de viol, fie de talharie):
viol vs. lipsire de libertate
- in cazul violului, constrangerea asupra victimei in vederea realizarii actului sexual presupune si lipsirea de
libertate a ei - lipsirea de libertate e absorbita in viol
83
= regula;
- daca lipsirea de libertate se mentine pe o durata ce depaseste realizarea actelor necesare violului concurs de
infractiuni (ex: cazul lasarii victimei in captivitate dupa consumarea violului);
talharie vs lipsire de libertate
- talharia va absorbi lipsirea de libertate - chiar daca lipsirea de libertate va continua dupa ce are loc insusirea
bunului, ea va ajuta faptuitorul pentru pastrarea bunului furat/asigurarea scaparii;
- daca lipsirea de libertate nu are legatura cu talharia, se retine concursul de infractiuni
84
;
lipsirea de libertate vs alte infractiuni
- s-a retinut existenta concursului de infractiuni intre art 189 si omor (art 174), daca inculpatul, dupa ce i-a aplicat
victimei lovituri mortale in abdomen si torace, provocandu-i ruptura unor organe, a legat victima aflata in stare de
inconstienta de un copac, iar in urma leziunilor suferite victima a decedat; in cazul in care se comite infractiunea de
omor, daca se constata ca faptuitorul imobilizeaza victima doar cu scopul de a-i putea aplica lovitura sau loviturile letale,
lipsirea de libertate va fi absorbita in omor;
- recurs in interesul legii: lipsirea de libertate (ca si lovirea sau alte violente si vatamarea corporala) va intra in
concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului in cazul faptei parintelui/persoanei careia minorul i-
a fost incredintat spre crestere si educare, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar intereselor minorului, exercita acte
de violenta/lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice/morale si care au
pus in primejdie grava dezvoltarea fizica/intelectuala/morala a minorului;
urmarea imediata consta in restrangerea libertatii fizice a persoanei;
- la variantele agravate exista unele urmari imediate speciale: producerea de suferinte/punerea in primejdie a
sanatatii, ori vietii sau decesul victimei;
legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei in varianta tip, iar la unele agravante trebuie stabilita in
mod concret, dovedita.

- infractiunea se comite cu intentie directa sau indirecta, in afara de doua ipoteze: alin 2 teza finala, cand viata
victimei e pusa in pericol si alin 6, cand fapta a avut ca urmare moartea/sinuciderea victimei (praeterintentie).

- infractiunea se consuma cand se produce urmarea imediata (restrangerea libertatii persoanei);
- fiind o infractiune continua, exista si un moment al epuizarii = momentul in care inceteaza privarea de libertate;
- in cazul alin 6, consumarea are loc cand se produce decesul victimei;
- tentativa faptelor prevazute la alin 1-4 se pedepseste;
- la alin 2, teza finala, cand se pune in pericol viata victimei (praeterintentie), nu poate exista tentativa;
- pentru varianta agravata de la alin 4, actele preparatorii sunt asimilate tentativei si nu se pedepsesc.

prima varianta agravata, (alin 2), cuprinde opt imprejurari in care se poate comite fapta:
1. prin simulare de calitati oficiale acelea are ii permit faptuitorului sa ia in mod legal anumite masuri de
ingradire a libertatii (politist, procuror, medic etc), fapta realizandu-se mai usor;

82
Lipsire de libertate in mod ilegal: faptuitorul a actionat in baza unui ordin ilegal al superiorului.
83
O astfel de ipoteza = fapta prin care victima e imobilizata, are loc actul sexual, dupa care autorul ii permite victimei sa plece.
Absorbtia functioneaza si cand victima a fost deplasata cu forta la locul in care se afla, pentru a fi violata, daca imediat dupa ce a
avut loc raportul sexual a fost lasata sa plece.
84
O astfel de ipoteza poate sa apara cand victima e lipsita de libertate un timp, dupa care, in momentul eliberarii, se exercita asupra
ei violente si e deposedata de un bun.
35

- autorul nu avea, in momentul comiterii infractiunii, calitatea invocata; imprejurarea ca o avusese anterior ori ca a
dobandit-o ulterior comiterii faptei nu inlatura retinerea agravantei;

2. prin rapire transportarea victimei dintr-un loc in altul si impiedicarea de a se deplasa conform propriei vointe;
- se poate realiza fie prin exercitare de violente, fie prin amagirea victimei;
- nu e relevant daca victima a opus sau nu rezistenta faptuitorului, important e ca trasportarea si tinerea la locul in
care a fost dusa s-au facut impotriva vointei ei.

3. prin fapta savarsita de o persoana inarmata = fapta comisa de persoana care are asupra ei o arma, in sensul art
151;
- daca e vorba de o arma propriu-zisa (art 151 alin 1), e suficient ca faptuitorul sa o poarte la vedere/sa ameninte
victima cu ea;
- daca e vorba de alte obiecte, asimilate armelor (art 151 alin 2), e necesar sa fie intrebuintate intr-un atac efectiv,
pentru a se putea retine agravanta.

4. prin fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna = o participatie penala, ce se poate manifesta sub
forma coautoratului sau a complicitatii concomitente;
- de principiu, se exclud instigarea si complicitatea anterioara; pot exista la aceasta varianta agravata daca
instigatorul/complicele anterior stiau ca la fapta participa mai multe persoane;
- nu se suprapune acesteia circumstanta agravanta generala de la art 75 lit a), care se refera la savarsirea faptei de
trei sau de mai multe persoane impreuna.

5. daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice avantaj = o imprejurare agravanta - se pun in
pericol relatiile de ordin patrimonial + faptuitorul prezinta o mai mare periculozitate, recurgand la astfel de procedee
pentru a-si satisface interese materiale; varianta agravata, in aceasta imprejurare, absoarbe infractiunea de santaj
85
.

6. in cazul in care victima e minora = o imprejurare caracterizata prin circumstantierea subiectului pasiv, caci se
cere ca victima sa aiba sub 18 ani;
- starea de minoritate se raporteaza la momentul cand incepe activitatea infractionala;
- faptuitorul trebuie sa cunoasca starea de minoritate a victimei, pentru ca agravanta sa se aplice.

7. victima e supusa unor suferinte se refera la suferinte fizice/psihice ce depasesc in intensitate suferintele
inerente oricarei lipsiri de libertate (victima e retinuta in conditii insalubre, e supusa unor privatiuni, nu e hranita);
- daca victima e lovita sau se exercita asupra ei violente, ori daca i se produce o vatamare corporala sau o vatamare
corporala grava concurs de infractiuni.

8. sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol faptuitorul actioneaza cu praeterintentie, altfel ar fi tentativa
de omor.

a doua varianta agravata (alin 3), se refera la lipsirea de libertate a unei persoane, realizata in scopul de a o
obliga pe aceasta la practicarea prostitutiei;
- prostitutie = fapta unei persoane care isi procura mijloacele (principale) de existenta practicand in acest scop
raporturi sexuale cu diferite persoane;
- aceasta varianta agravata se regaseste in infractiunile complexe de trafic de persoane si trafic de minori (art 12
alin 1, art 13 alin 2 din Legea nr 678/2001, privind prevenirea si combaterea traficului de persoane);
- recurs in interesul legii:
1) Fapta persoanei care recruteaza, transporta, transfera, cazeaza sau primeste o alta persoana pe care a lipsit-o
de libertate, prin rapire, in scopul exploatarii = infractiunea complexa de trafic de persoane de la art 12 alin 1 din Legea
nr 687/2001, nefiind incidente si dipozitiile art 189 alin 1-3 din Codul penal;
2) Aceeasi fapta de recrutare, transferare, transportare, gazduire sau primirea unui minor lipsit de libertate, prin
rapire, in scopul exploatarii acestuia = infractiunea de trafic de minori de la art 13 alin 2 din Legea nr 687/2001, nefiind
incidente dispozitiile de drept comun ale art 189 alin 3 din Codul penal.

85
Cererea unui folos material sau a oricarui alt avanjat, in schimbul eliberarii unei persoane, retinuta ilegal = lipsire de libertate, in
forma agravata (art 189 alin 2), santajul (art 194 alin 1), santajul fiind absorbit de lipsirea de libertate.
36

a treia varianta agravata (alin 4), se refera la ipoteza in care eliberarea persoanei e conditionata de o anumita
conduita din partea unor entitati statale, interstatale, persoane juridice sau grupuri de persoane;
- agravanta avea menirea sa suplineasca, partial, lipsa unei incriminari exprese a terorismului, in legislatia noastra
penala; in prezent, Legea nr 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului include integral lipsirea de libertate
in mod ilegal printre infractiunile susceptibile de a constitui acte de terorism, punandu-se problema unei duble agravari
legiuitorul ar trebui sa clarifice situatia.

a patra varianta agravata (alin 5), se distinge prin existenta unui subiect activ circumstantiat autorul faptei
trebuie sa fie o persoana care face parte dintr-un grup organizat;
- Legea 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate acopera situatia reglementata in aceasta.

a cincea varianta agravata (alin 6) se distinge printr-o urmare imediata mai grava (decesul victimei), cauzata de
conditiile in care s-a realizat privarea de libertate sinuciderea;
- faptuitorul comite cu intentie unele actiuni/inactiuni care vizeaza restragerea libertatii persoanei, dar rezultatul
mai grav, decesul, se produce din culpa praeterintentie;
- daca decesul survine in urma unor violente exercitate direct asupra victimei si se constata ca autorul a urmarit/a
acceptat producerea rezultatului, se va retine infractiunea de omor (intentie);
- daca violentele au fost comise cu intentie, dar rezultatul mai grav (decesul victimei), s-a produs din culpa, se va
retine un concurs de infractiuni intre loviri sau vatamari cauzatoare de moarte si lipsire de libertate
86
.

h. Sanctiuni
- pedeapsa inchisorii, in cuantum crescator potrivit gravitatii variantelor;
- pedeapsa prevazuta in cazul alin 6 (inchisoarea de la 15 ani la 25 de ani) se situeaza la nivelul unui omor calificat
sau la nivelul (alternativ) al unui omor deosebit de grav.

- in cazul variantelor agravate de la alin 3-6, urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror,
iar competenta de judecare a cauzelor apartine tribunalului.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza lipsirea de libertate in mod ilegal, norma de incriminare fiind restructurata;
- in noua configuratie, va putea intra in concurs cu infractiunea de santaj, cu cea de constituire a unui grup
infractional organizat si va fi absorbita in infractiunile complexe de trafic de persoane sau de acte de terorism;
- un element de noutate il reprezinta introducerea variantei agravate de la alin 2, care se refera la rapirea unei
persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa, ori de a se apara.

2. SCLAVIA
- e incriminata in art 190 din Codul penal si e reluata in Noul Cod penal, intr-un capitol nou.

3. SUPUNEREA LA MUNCA FORTATA SAU OBLIGATORIE
- e incriminata in art 191 - interpretat in raport cu art 42 alin 2 din Constitutie, unde se stabilesc imprejurarile in
care o persoana are obligatia de a presta anumite activitati, fara ca acestea sa fie considerate munca fortata:
a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare/cele desfasurate in locul acestora, din motive religioase/de
constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie/de libertate
conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati/alt pericol/cele care fac parte din obligatiile civile normale
stabilite de lege.
- unele manifestari ale fenomenului criminal pot imbraca forme asemanatoare cu supunerea la munca
fortata/obligatorie: traficul de persoane, realizat in modalitatea in care exploatarea victimei se face prin supunerea

86
Speta: in urma neintelegerilor cu tatal sau, inculpatul l-a trantit pe acesta pe patul din bucatarie si, imobilizandu-l prin apasarea
toracelui cu genunchiul, i-a legat mainile si picioarele, dupa care, astfel legat, l-a dus in pivnita unde, dupa aproximativ o ora, victima
a decedat. Conform expertizei medico-legale, moartea s-a produs ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptura de
splina, produsa prin comprimare torac-abdominala decesul victimei nefiind urmarea imediata a lipsirii de libertate, ci consecinta
violentelor exercitate de inculpat cu ocazia imobilizarii acesteia fapta - art 189 alin 2 si art 183, iar nu art 189 alin 4.
37

acesteia la executarea unei munci/indeplinirea de servicii in mod fortat - cad sub incidenta art 12 sau art 13 din Legea
privind prevenirea si combaterea traficului de persoane;
- Noul Cod Penal incrimineaza supunerea la munca fortata sau obligatorie, in capitolul in care se afla si sclavia.

4. VIOLAREA DE DOMICILIU
- e incriminata in art 192 din Codul penal, avand o varianta tip si una agravata.

a. Obiectul juridic
= acel fragment al libertatii individuale ce presupune inviolabilitatea spatiului locuit de o persoana;
- se ocroteste un drept subiectiv nepatrimonial al persoanei, nu domiciliul ca imobil, in materialitatea lui.

- nu exista in cazul acestei infractiuni, caci obiectul juridic e un drept subiectiv si nu se poate materializa.

c. Subiectii
- subiectul activ nu e circumstantiat;
- participatia penala e posibila in toate formele;
- poate fi subiect activ proprietarul locuintei cand patrunde in locuinta inchiriata, fara consimtamantul chiriasului;
- exista aceasta infractiune chiar daca proprietarul obtinuse o hotarare judecatoreasca definitiva de evacuare, dar a
patruns in locuinta fara consimtamantul chiriasului, mai inainte ca hotararea sa fi fost pusa in executare;
- poate fi subiect activ al infractiunii si sotul care, despartit in fapt si locuind in alta parte, patrunde in fosta locuinta
comuna fara consimtamantul sotiei;
- subiectul pasiv nu e circumstantiat, putand fi orice persoana care are in folosinta o locuinta; nu e nevoie ca acesta
sa fie proprietarul locuintei sau ca locuirea sa se faca in baza unui titlu formal.

d. Situatia premisa
= preexistenta unui domiciliu, in sensul dat de legea penala: locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit;
- notiunea de domiciliu din Codul penal nu se suprapune cu cea din dreptul civil, in sensul de locuinta statornica;
- domiciliul in sens penal
87
= acel spatiu unde subiectul pasiv locuieste, fara sa fie necesar ca el sa aiba in mod
formal (legal) domiciliul in acel loc
88
; poate fi vorba de un spatiu ocupat temporar/permanent, inclusiv o camera de
hotel, camin, rulota, cort, coliba;
- incapere = spatiu delimitat, destinat locuirii, cum ar fi camera dintr-un apartament locuit de mai multe persoane;
- dependintele = prelungiri ale spatiului locuit, entitati dependente de locuinta propriu-zisa (pivnita, pod, magazie);
- locul imprejmuit = curtea si gradina din jurul casei, in masura in care spatiul e delimitat, ingradit
89
.

e. Latura obiectiva
elementul material consta fie intr-o actiune, respectiv patrunderea in domiciliu (+conditia ca patrunderea sa se
faca fara consimtamantul persoanei care locuieste in domiciliul respectiv), fie intr-o inactiune, respectiv refuzul de a
parasi locuinta (+conditia de a exista, in prealabil, o cerere de parasire a domiciliului, din partea persoanei care il
foloseste; nu trebuie neaparat ca cererea sa fie adresata de proprietarul locuintei, ci de o persoana care locuieste in
spatiul respectiv, de membrii familiei sale/de oricare alta persoana care locuieste impreuna cu acesta/il reprezinta pe
titular
90
) doua modalitati ale infractiunii de violare de domiciliu;
- controversa in retinerea violarii de domiciliu in modalitatea patrunderii fara drept si unul din elementele
circumstantiale ale furtului calificat, respectiv furtul comis prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei
chei adevarate sau mincinoase (art 209 alin 1 lit i) opinie prof: retinerea unui concurs de infractiuni
91
;
- recurs in interesul legii: concurs de infractiuni intre violarea de domiciliu si talharie, in varianta agravata ce se
refera la talharia comisa intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;
urmarea imediata = o ingradire a libertatii individuale, incalcarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului;

87
Nu intra in sfera notiunii de domiciliu spatiile comune ale unui imobil (caile de acces, scarile, liftul) folosite si accesibile tuturor.
88
Pentru existenta infractiunii nu e necesar ca locuinta in care se patrunde fara drept sa fie ocupata efectiv de partea vatamata.
89
E violare de domiciliu cand inculpatii au patruns pe o portiune de teren incorporata la curtea casei victimei, chiar daca inculpatii
aveau motive sa pretinda ca acest teren le apartinea - trebuiau sa-si valorifice drepturile pe calea unei actiuni in revendicare.
90
Cele doua modalitati de savarsire a infractiunii au caracter alternativ daca faptuitorul, dupa patrunderea fara drept si fara
consimtamant in domiciliu, refuza sa-l paraseasca, nu exista concurs de infractiuni.
91
In cazul in care X patrunde pe poarta neasigurata in curtea lui Y, dupa care, printr-o efractie exercitata asupra autoturismului aflat
in curte, sustrage un bun.
38

legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

- vinovatia e ceruta sub forma intentiei, in ambele modalitati;
- nu se cere existenta unui mobil/scop particular, insa, uneori, pot avea relevanta la stabilirea vinovatiei
92
.

- tentativa e posibila doar in modalitatea patrunderii fara drept in domiciliu, dar nu se sanctioneaza;
- consumarea are loc in momentul producerii urmarii periculoase (in momentul patrunderii in locuinta/refuzului de
a parasi locuinta, la cererea celui indreptatit);
- infractiunea are forma continua atunci cand prezenta faptuitorului in domiciliul violat se prelungeste in timp;
- epuizarea are loc in momentul parasirii domiciliului.

h. Varianta agravata
- e prevazuta in alin 2 si cuprinde patru ipoteze: in cazul in care fapta se savarseste de o persoana inarmata, de
doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase;
- fapta savarsita de o persoana inarmata = fapta comisa de persoana care are asupra ei o arma, in sensul art 151;
daca e vorba de o arma propriu-zisa (art 151 alin 1), e suficient ca faptuitorul sa o poarte la vedere/sa ameninte victima
cu arma respectiva; daca e vorba de alte obiecte, asimilate armelor (art 151 alin 2), e necesar sa fie intrebuintate intr-un
atac efectiv, pentru a se sustine agravanta
93
;
- fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna = o participatie penala, ce se poate manifesta sub forma
coautoratului/complicitatii concomitente; nu se mai retine si circumstanta agravanta generala care se refera la fapta
comisa de trei sau mai multe persoane impreuna (art 75 alin 1 lit a);
- comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase - seamana cu o ipoteza de la lipsirea de libertate in mod
ilegal, cea referitoare la simularea de calitati oficiale, diferenta fiind data de natura calitatii invocate de faptuitor;
calitatile oficiale se refera la o sfera restransa de functionari, cu atributii ce permit, in anumite conditii, o restrangere a
libertatii fizice a persoanei, iar calitatile mincinoase cuprind o sfera mai larga de persoane, care, prin atributii
profesionale/relatii de rudenie cu victima/alte insusiri, creeaza aparenta unui temei justificat de a patrunde in
domiciliu/de a refuza parasirea acestuia;
- savarsirea faptei in timpul noptii - expresia in timpul noptii se refera la perioada de dupa instalarea
intunericului = intervalul de timp in care intunericul a luat locul luminii naturale a zilei.

i. Sanctiuni
- atat in varianta tip, cat si in cazul variantei agravate, e prevazuta pedeapsa inchisorii;
- la varianta agravata, maximul pedepsei e de 10 ani = limita minima pentru omor.

- pentru varianta tip, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
- impacarea partilor nu poate interveni in cazul faptei comise de doua sau mai multe persoane impreuna.

k. Noul Cod penal
- consacra un capitol nou infractiunilor ce aduc atingere domiciliului si vietii private - prima e violarea de domiciliu;
- lipseste de la varianta agravata ipoteza pluralitatii de infractori;
- se adauga o incriminare distincta, cea a violarii sediului profesional.

5. AMENINTAREA
- e incriminata in art 193, fiind o fapta indreptata impotriva libertatii psihice a persoanei;

a. Obiectul juridic

92
Nu exista intentia de violare a domiciliului cand faptuitorul a patruns in curtea unei persoane cunoscute, cu scopul de a-i cere
restituirea unor bunuri imprumutate, chiar daca patrunderea s-a facut fara consimtamantul respectivei persoane si, in plus,
faptuitorul a refuzat cererea de a parasi curtea.
93
Agravanta nu e aplicabila cand faptuitorul are asupra sa o bucata de lemn cu care a spart geamurile si unele obiecte din locuinta
victimei in care patrunsese fara drept, caci lemnul nu e o arma special confectionata pentru a servi la atac/aparare si nici nu poate
fi asimilat cu o arma, in conditiile art 151 alin 2, intrucat nu a fost efectiv folosit pentru atac impotriva partii vatamate.
39

= libertatea psihica a persoanei.

- nu exista la aceasta infractiune.

c. Subiectii
- nu sunt circumstantiati;
- participatia penala e posibila in toate formele.

d. Latura obiectiva
elementul material = actiunea de amenintare, fie cu o infractiune, fie cu o fapta pagubitoare;
- amenintare = transmiterea unui mesaj privind un pericol, la adresa unei persoane; cel care ameninta urmareste sa
insufle victimei o stare de teama cu privire la un anumit rau pe care il poate suferi;
- poate fi vorba de o amenintare verbala, formulata in scris sau prin alte semne grafice ori gesturi simbolice;
- conditii atasate elementului material:
amenintarea sa se refere la comiterea unei infractiuni/a unei fapte pagubitoare;
infractiunea/fapta pagubitoare sa se indrepte impotriva partii vatamate/sotului/rudei apropiate;
amenintarea sa fie serioasa, sa aiba un potential intimidant, sa alarmeze persoana vizata;
- nu e realizat elementul material daca mesajul de pericol vizeaza stoparea unei actiuni/a unei atitudini
neingaduite, imputabila persoanei amenintate;
- nu e infractiune amenintarea cu folosirea unei cai legale/cu valorificarea pe cale licita a unui drept;
- s-a pus problema distinctiei intre amenintare si tentativa la infractiunea de omor daca amenintarea, prin
gesturi si cuvinte, nu e urmata de acte de executare, se va retine doar infractiunea de la art 193; daca faptuitorul trece
la punerea in aplicare a amenintarii, se va retine tentativa la omor
94
;
urmarea imediata = o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei; nu e necesar ca temerea sa fie
produsa efectiv celui amenintat, fiind suficient ca fapta sa creeze numai posibilitatea producerii acestui rezultat
amenintarea nu e infractiune de rezultat;
legatura de cauzalitate rezulta in mod nemijlocit, din insasi comiterea faptei, asa cum se intampla intotdeauna
la infractiunile de pericol (daca se admite ca si amenintarea face parte din aceasta categorie).

- vinovatia e prezenta sub forma intentiei, in ambele modalitati;
- lipseste elementul subiectiv, deci vinovatia, cand faptuitorul a amenintat in gluma o alta persoana.

- infractiunea se consuma cand se creeaza o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei = in momentul
in care persoana vatamata a luat cunostinta de amenintarea cu savarsirea infractiunii/a faptei pagubitoare;

g. Sanctiuni
- infractiunea de amenintare se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii/amenda;
- pedeapsa aplicata nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul
amenintarii - cand fapta se comite in aceasta modalitate.

- legiuitorul a lasat la dispozitia partii vatamate decizia de a pune sau nu in miscare actiunea penala;
- impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

i. Noul Cod penal
- incrimineaza amenintarea, principala diferenta fata de norma veche referindu-se la cea de-a doua conditie
atasata elementului material - in afara persoanei amenintate, infractiunea/fapta pagubitoare pot fi indreptate impotriva
oricarei persoane, nu doar impotriva sotului/rudei apropiate.

94
Stropirea victimei cu un lichid inflamabil, cu scopul de a-i da foc = tentativa de omor, nu infractiunea de amenintare - din
declaratiile martorilor rezulta ca inculpatul, dupa ce a aruncat cu lichidul inflamabil asupra partii vatamate, a introdus mana in
buzunar, pentru a scoate o bricheta, spunandu-i ca ii da foc.
40

6. SANTAJUL
- se refera la o fapta ce aduce atingere libertatii psihice sau morale a persoanei;
- spre deosebire de amenintare, prin santaj, faptuitorul urmareste dobandirea in mod injust a unui folos un plus
de gravitate santajului, confirmata si prin pedeapsa mai severa;
- fapta e incriminata in art 194, intr-o varianta tip si una agravata.

a. Obiectul juridic
= un obiect juridic complex:
obiectul principal = relatiile sociale cu privire la libertatea psihica a persoanei;
obiectul secundar = relatiile privind integritatea fizica a persoanei (cand constrangerea se realizeaza prin
violente fizice), relatiile patrimoniale/relatiile privind alte drepturi ori interese, nepatrimoniale, ale persoanei.

- nu exista la aceasta infractiune;
- cand constrangerea se realizeaza prin violenta fizica un obiect material secundar = corpul persoanei;
- cand patrimoniul persoanei vatamate e afectat, prin cedarea/distrugerea unui bun etc, bunul respectiv e obiectul
material secundar al infractiunii;

c. Subiectii
- nu sunt circumstantiati, orice persoana putand avea calitatea de subiect activ/pasiv al infractiunii;
- pluralitatea de victime antreneaza o pluralitate de infractiuni si cand se realizeaza o singura actiune de santaj.

d. Latura obiectiva
elementul material consta intr-o actiune de constrangere, realizata prin violenta/amenintare;
- a constrange = a forta (a sili, a obliga) pe cineva sa adopte o conduita contrara propriei vointe;
- constrangerea poate fi de natura fizica (violenta raportata la art 180) sau morala (amenintare art 193);
- atat actele de violenta, cat si cele de amenintare sunt absorbite in infractiunea de santaj;
- daca intensitatea violentelor duce la depasirea consecintelor de la art 180, se va retine concurs de infractiuni intre
santaj si vatamare corporala (art 181) sau vatamare corporala grava (art 182);
- conditia esentiala pentru intregirea laturii obiective: actiunea de constrangere sa urmareasca determinarea
victimei la o anumita conduita, respectiv: sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva
95
;
- constrangerea exercitata prin violenta/amenintare, fie prin ambele procedee, trebuie sa insufle victimei o stare
de temere serioasa, suficient de puternica pentru ca libertatea psihica a acesteia sa fie lezata;
- pentru existenta infractiunii nu e necesar ca victima sa se si conformeze cererii faptuitorului, adica in mod efectiv
sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva
96
;
urmarea imediata = o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei (ca si la amenintare); se produce
indiferent de satisfacerea cererilor faptuitorului;
legatura de cauzalitate rezulta in mod direct, din actiunea de constrangere.

- vinovatia e sub forma intentiei directe calificate prin scopul urmarit de faptuitor, respectiv dobandirea in mod
injust a unui folos, pentru sine sau pentru altul;
- folosul poate fi de orice natura si poate fi urmarit de faptuitor de la oricine; legea cere ca dobandirea folosului sa
fie urmarita in mod injust; in consecinta, chiar daca folosul e just, fapta constituie santaj, din moment ce s-a urmarit in
mod injust realizarea sa.

- consumarea infractiunii se produce cand se creeaza starea de pericol pentru libertatea psihica a victimei;

95
a da ceva = a efectua un act de remitere (a da un bun, o suma de bani etc); a face ceva = a actiona intr-un anumit fel (a savarsi un
act, a face un denunt etc); a nu face ceva = a se abtine de la o actiune (a nu face un denunt, a nu da o declaratie etc); a suferi ceva =
suportarea unui prejudiciu moral sau material (sa suporte o situatie umilitoare, sa accepte distrugerea unui bun etc).
96
E santaj cand victima, constransa prin amenintari cu mutilarea sa dea o suma de bani, denunta fapta organelor judiciare, iar
acestea organizeaza un flagrant, in cursul caruia faptuitorul e surprins in momentul in care intra in posesia sumei de bani pretinse.
41


g. Varianta agravata
- in cazul variantei agravate de la alin 2, constrangerea se manifesta doar prin amenintare, particulara = darea in
vileag a unei fapte reale/imaginare, compromitatoare pentru victima/ sotul acesteia/o ruda apropiata.

h. Sanctiuni
- legiuitorul a prevazut in cazul santajului exclusiv pedeapsa inchisorii, in limite mai ridicate ca la amenintare.

- tot din cauza gravitatii sporite, legiuitorul nu a mai lasat la discretia partii vatamate exercitarea actiunii penale,
astfel incat la santaj urmarirea penala se efectueaza din oficiu.

j. Diferentierea fata de alte infractiuni
santaj vs lipsirea de libertate in mod ilegal, in varianta potrivit careia, in schimbul eliberarii victimei se cere un
folos material sau orice alt avantaj (art 189 alin 2, teza a cincea)
- la art 189 se lezeaza in principal libertatea fizica/de miscare, iar la art 194 se actioneaza asupra libertatii psihice a
persoanei;
- daca folosul material se cere in mod direct persoanei vatamate, lipsirea de libertate in varianta agravata va
absorbi santajul
97
.
santaj vs amenintarea
- ambele vizeaza libertatea psihica a persoanei - amenintarea afecteaza doar libertatea psihica a victimei, dar prin
santaj pot fi lezate si alte valori, obiectul sau juridic fiind unul complex;
- din punct de vedere al elementului material, in cazul santajului e vorba de o actiune de constrangere, ce se poate
realiza prin amenintare/violenta, urmarind determinarea victimei la o anumita conduita, ceea ce nu e cazul la art 193;
- latura subiectiva difera, la santaj fiind vorba de o intentie directa, calificata prin scop; in cazul in care santajul se
realizeaza prin amenintare, aceasta e absorbita in infractiunea de santaj.
santaj vs talharie
- talharia = o fapta indreptata impotriva patrimoniului = o infractiune complexa ce consta intr-un furt ce poate fi
savarsit, intre altele, prin intrebuintarea de violente sau amenintari;
- exista o diferenta de obiect juridic intre santaj si talharie, precum si de element material;
- in cazul santajului, faptuitorul foloseste violenta/amenintarea in scopul obtinerii ulterioare a unui bun, in timp ce,
in cazul talhariei, exista simultaneitate intre exercitarea violentei/amenintarii si cedarea bunului de catre victima
(talharia e o infractiune contra avutului persoanei, iar santajul e o infractiune contra libertatii morale).

k. Noul Cod penal
- prevede infractiunea de santaj, o prima diferenta observandu-se la elementul material - legiuitorul a pastrat doar
notiunea de constrangere, fara a mai face referiri la violenta/amenintare;
- o alta diferenta consta in crearea unor variante distincte, dupa cum e vorba de urmarirea unui folos nepatrimonial
(varianta tip) sau patrimonial (varianta agravata).

7. VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENTEI
- inviolabilitatea corespondentei se inscrie in catalogul drepturilor fundamentale, iar in Codul penal e incriminata in
art 195, fapta de violare a acesteia aparand intr-o varianta tip, una asimilata si una agravata.

a. Obiectul juridic
= libertatea persoanei de a comunica in deplina siguranta, fara ca aceasta activitate sa fie supusa cenzurii, unor
indiscretii sau altor imixtiuni.

- deoarece valoarea ocrotita e un drept subiectiv nepatrimonial, in principiu nu exista obiect material;
- poate sa existe un obiect material cand cele comunicate au un suport material si se actioneaza asupra lui cand
fapta se savarseste prin deschiderea/distrugerea unei corespondente, obiectul material e insasi corespondenta violata.

97
Cererea unui folos material sau a oricarui alt avantaj, in schimbul eliberarii unei persoane, retinuta ilegal = lipsire de libertate, in
forma agravata (art 189 alin 2), fapta de santaj (art 194 alin 1) fiind absorbita de infractiunea de lipsire de libertate.
42

c. Subiectii
- nu sunt circumstantiati in cazul variantei tip si a celei asimilate;
- la varianta agravata apare un subiect activ circumstantiat, functionarul care are obligatia legala de a respecta
secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are acces;

d. Situatia premisa
= existenta unei corespondente/convorbiri/comunicari, efectuate intr-un mijloc de transmitere la distanta;
- corespondenta = o comunicare scrisa, indiferent de continut/modul de redactare sau de transmitere;
- convorbirea = discutia purtata intre doua sau mai multe persoane, neavand importanta care e continutul ei;
- comunicarea = o informare, o transmitere de date catre o alta persoana;
- e necesar ca atat convorbirea, cat si comunicarea sa fie efectuate printr-un mijloc de transmitere la distanta;
- convorbirea/comunicarea directa, intre persoane care se afla impreuna, nu reprezinta o situatie premisa pentru
violarea secretului corespondentei.

e. Latura obiectiva
elementul material = o actiune ce se poate realiza in modalitatile prevazute de varianta tip/asimilata;
- in varianta tip, elementul material se poate realiza prin doua modalitati: deschiderea unei corespondente sau
interceptarea unei convorbiri/comunicari;
- la varianta asimilata, elementul material se poate realiza fie prin sustragerea/distrugerea/retinerea
corespondentei, fie prin divulgarea continutului unei corespondente/convorbiri/comunicari
98
;
- conditia atasata elementului material
99
: actiunea, in oricare din modalitati, sa se fi realizat fara drept
100
;

- vinovatia e ceruta sub forma intentiei, directa sau indirecta;
- mobilul si scopul nu au relevanta din punctul de vedere al existentei infractiunii.

- consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii elementului material in orice modalitate;
- varianta agravata are ca particularitate subiectul activ circumstantiat fapta are un obiect juridic adiacent,
constand in normala functionare a relatiilor de servciu.

h. Sanctiuni
- toate cele trei variante se pedepsesc cu inchisoarea;
- in cazul variantei agravate se prevede si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

raspunderea penala.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza violarea secretului corespondentei in capitolul destinat infractiunilor de coruptie si de serviciu.

8. DIVULGAREA SECRETULUI PROFESIONAL

a. Obiectul juridic

98
Nu e concurs de infractiuni in cazul inculpatului care a sustras corespondenta unei persoane, ci se va retine doar infractiunea de la
art 195 alin 2, fara a se retine si o infractiune de furt.
99
Exista violare a secretului corespondentei cand, dorind sa verifice fidelitatea sotiei, faptuitorul (sotul) a inregistrat convorbirile
telefonice ale acesteia, cu ajutorul unui dispozitiv special confectionat in acest scop.
100
Nu e realizata conditia cand, din ratiuni ce tin de cresterea/educarea copilului, parintii, tutorii/educatorii verifica sau deschid
corespondenta adresata minorilor pe care ii au in ingrijire.
43

= libertatea persoanei de a pretinde si de a i se garanta mentinerea confidentialitatii unor date ce o privesc,
ajunse la cunostinta unor profesionisti;
- e inclusa si libertatea persoanei de a comunica anumite date personale unor profesionisti, avand garantia
respectarii secretului acelor date.


c. Subiectii
- subiectul activ e circumstantiat = persoana care in virtutea profesiei (avocat, medic, farmacist) sau a functiei
(notar public, functionar bancar), intra in posesia anumitor date confidentiale;
- coautoratul nu e posibil, fiind vorba de un subiect calificat, caruia ii incumba o obligatie personala
101
; e posibila
participatia penala in celelalte forme (instigare/complicitate);
- subiectul pasiv nu e circumstantiat;

d. Situatia premisa
= existenta unor date confidentiale, care au fost incredintate sau de care s-a luat cunostinta in virtutea
profesiei/functiei si care trebuie sa ramana secrete;

e. Latura obiectiva
elementul material consta in actiunea/inactiunea prin care se divulga unele date secrete;
- modalitatea divulgarii prin inactiune se realizeaza, spre exemplu, daca se lasa in mod intentionat la vedere un
inscris, din care rezulta evident date confidentiale, ce nu pot fi divulgate;
- doua conditii trebuie adaugate elementului material: divulgarea sa se faca fara drept, iar fapta trebuie sa fie de
natura sa produca prejudicii, fara a fi necesar ca acestea sa se si produca efectiv;
urmarea imediata = lezarea libertatii persoanei, prin divulgarea unor date confidentiale;
legatura de cauzalitate rezulta implicit.

- vinovatia e ceruta sub forma intentiei, in ambele modalitati;
- nu are relevanta pentru existenta infractiunii mobilul/scopul care l-au determinat pe faptuitor sa actioneze.

- infractiunea se consuma in momentul divulgarii datelor cu caracter de secret profesional.

h. Sanctiuni
- legiuitorul a prevazut pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda.

raspunderea penala.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza divulgarea secretului profesional in acelasi capitol cu violarea de domiciliu, violarea sediului
profesional si violarea vietii private;
- noul text se refera explicit la date/informatii despre viata privata a unei persoane - cu privire la care exista
obligatia pastrarii confidentialitatii.

Sectiunea a III a. Infractiuni privitoare la viata sexuala

a. Structura
- se regasesc Titlul II, destinat Infractiunilor contra persoanei, fiind cuprinse in Capitolul III (art 197 204):

101
Daca doi avocati/medici intra cu acelasi prilej in posesia unor secrete pe care ulterior le divulga, fiecare comite, separat,
infractiunea de divulgare a secretului profesional.
44

violul art 197;
actul sexual cu un minor art 198;
seductia art 199;
relatiile sexuale intre persoanele de acelasi sex (abrogat);
perversiunea sexuala art 201;
coruptia sexuala art 202;
incestul art 203;
hartuirea sexuala art 203 prim;
sanctionarea tentativei art 204.

b. Obiectul juridic
= relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea vietii sexuale a persoanei;
- obiect juridic secundar: viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei.

= corpul persoanei opinia doctrinei, dar discutabila;
- opinie prof: cand faptele sunt comise prin violenta se poate vorbi de un obiect material secundar - corpul
persoanei in concordanta cu valoarea sociala ocrotita in subsidiar (integritatea fizica, sanatatea sau viata persoanei).

d. Subiectii
- subiectul activ nu e, de regula, circumstantiat, atunci cand e vorba de varianta tip a incriminarii;
- exceptie: seductia (subiectul activ nu poate fi decat o persoana de sex barbatesc), incestul (subiectul activ e ruda
in linie directa sau fratele/sora victimei), hartuirea sexuala (subiectul activ trebuie sa indeplineasca o functie ce ii
confera autoritate/influenta asupra victimei);
- subiectul pasiv prezinta o serie de circumstantieri, fie in varianta tip, fie in variantele agravate:
actul sexual cu un minor subiectul pasiv nu poate fi, in varianta tip, decat minorul sub 15 ani;
seductia subiectul pasiv nu poate fi decat o persoana de sex feminin, mai mica de 18 ani.

e. Latura obiectiva
elementul material se realizeaza prin actiune la toate infractiunile din acest capitol:
in cazul art 197 si art 198 consta intr-un act sexual de orice natura;
la seductie si la incest se realizeaza printr-un raport sexual;
la art 201 consta in acte de perversiune sexuala, iar la coruptia sexuala in acte cu caracter obscen;
la hartuirea sexuala elementul material e hartuirea persoanei (prin amenintare/constrangere) in scopul de a
obtine satisfactii de natura sexuala = singura infractiune al carei element material nu are, in sine, valente sexuale;
urmarea imediata difera de la o infractiune la alta:
art 197 o stare de incalcare a libertatii sexuale;
art 201 (varianta tip) o incalcare a sentimentului moral colectiv;
la unele variante agravate exista si o urmare imediata adiacenta: decesul victimei, la viol;
legatura de cauzalitate rezulta, in mod implicit, din actiunea incriminata; daca urmarea imediata se refera si la
producerea unui rezultat (decesul in cazul violului), legatura de cauzalitate trebuie stabilita si dovedita in concret.

- aceste infractiuni se pot comite doar cu intentie;
- in cazul unor variante agravate, unde avem ca urmare imediata si producerea unui rezultat, forma de vinovatie e
praeterintentia (cazul violului urmat de moartea/sinuciderea victimei).

g. Formele infractiunilor
- cu exceptia seductiei si a hartuirii sexuale, la celelalte infractiuni tentativa e posibila si se pedepseste;
- consumarea are loc diferentiat, de regula in momentul realizarii elementului material, moment ce coincide cu
lezarea libertatii sexuale/tulburarea moralei publice (la varianta tip a perversiunii sexuale);
- infractiunile din acest capitol pot fi comise si in forma continuata.

h. Variantele infractiunilor
- seductia, incestul si hartuirea sexuala sunt incriminate doar in varianta tip, celelalte avand si variante agravate.

45

i. Sanctiuni
- legiuitorul prevede doar pedeapsa inchisorii, existand o singura exceptie, la infractiunea de hartuire sexuala, unde
e prevazuta inchisoarea alternativ cu amenda;
- pedeapsa cea mai severa se ridica la un maxim de 25 de ani, in cazul variantelor agravate ce au ca urmare
moartea sau sinuciderea persoanei.

- urmarirea penala se poate face din oficiu, cu exceptia violului in varianta tip, pentru care legiuitorul a lasat la
dispozitia partii vatamate decizia de a se pune in miscare actiunea penala;
- la infractiunea de seductie impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
- pentru variantele agravate la care urmarea imediata e data de decesul victimei, urmarirea penala se efectueaza
in mod obligatoriu de procuror, iar judecarea faptelor e de competenta tribunalului.

1. VIOLUL
- fapta e incriminata la art 197, intr-o varianta tip, la alin 1 si trei variante agravate, una la alin 2, (cu mai multe
ipoteze) si doua la alin 3.

a. Obiectul juridic
= libertatea/inviolabilitatea sexuala a persoanei (nu doar a femeii), dreptul acesteia de a dispune de propria
viata sexuala;
- daca violul se realizeaza prin constrangere (violente fizice/psihice), exista si un obiect juridic secundar = relatiile
privind libertatea fizica/psihica a persoanei, viata, integritatea fizica si sanatatea acesteia.

= corpul persoanei;
- opinie prof: se poate vorbi de corpul persoanei cand se exercita violente asupra acestuia.

c. Subiectii
- in varianta tip a infractiunii, subiectii activi nu sunt circumstantiati in veghea reglementare subiectul activ nu
putea fi decat barbatul, iar subiectul pasiv femeia;
- coautoratul nu e posibil la viol, fiind o infractiune cu autor unic; fiecare participant, care a realizat un act sexual
asupra victimei va raspunde ca autor al violului, in varianta agravata de la alin 2 lit a;
- e posibila participatia sub forma instigarii/complicitatii, acesti participanti putand fi barbati sau femei.

d. Latura obiectiva
elementul material = actul sexual de orice natura;
- exista contradictii in privinta notiunii de act sexual de orice natura care ar include sau nu sexul oral si sexul anal,
cu o persoana de sex diferit; problema se pune cand actul oral sau anal, ori ambele, se suprapun pentru existenta unui
raport sexual cu victima se poate retine fie o singura infractiune de viol, fie un concurs intre viol si perversiune
sexuala, in functie de sensul acordat notiunii de act sexual;
- opinie prof: actul sexual oral si cel anal, cu o persoana de sex opus/de acelasi sex, intra in notiunea de act sexual
de orice natura si pot constitui, dupa caz, infractiunea de viol sau infractiunea de act sexual cu un minor;
- conditia atasata elementului material: fapta sa se realizeze prin constrangerea (fizica/morala) victimei sau
profitand de imposibilitatea ei de a se apara, ori de a-si exprima vointa;
- violul absoarbe lipsirea de libertate in mod ilegal, in afara cazurilor in care lipsirea de libertate se prelungeste
dincolo de timpul necesar realizarii actului sexual;
urmarea imediata = lezarea libertatii sexuale a persoanei;
- exista o urmare imediata secundara, in cazul variantelor agravate, ce au ca rezultat fie vatamarea corporala
grava, fie decesul victimei;
legatura de cauzalitate pentru varianta tip rezulta ex re; in variantele agravate trebuie dovedita.

- violul are ca forma de vinovatie intentia, atat directa, cat si indirecta
102
;

102
In situatiile in care victima se afla in stare avansata de ebrietate, intr-un somn profund, indus de medicamente, sub influenta
drogurilor etc, faptuitorul ar putea pretinde, oricand, ca a presupus acordul victimei = INCORECT.
46

- exista praeterintentie la varianta agravata de la alin 2 lit c), si la alin 3, teza a doua; in cazul alin 3, prima teza,
subiectul activ trebuie sa cunoasca starea de minoritate a victimei.

f. Formele infractiunilor
- tentativa la viol se pedepseste;
- consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului sexual;
- pentru a fi in prezenta unui viol in forma consumata, nu e necesar ca raportul sexual sa se finalizeze si nici ca fapta
sa produca victimei anumite modificari morfo-fiziologice;
- infractiunea poate fi comisa si in forma continuata, cand in baza aceleiasi rezolutii infractionale, victima e supusa
unor acte sexuale repetate.

alin 2 prima varianta agravata contine 4 ipoteze distincte:
litera a) se refera la fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna;
- e vorba de pluralitate de subiecti activi, dar particularitatea violului e data de imposibilitatea coautoratului
fiecare participant va raspunde ca autor al violului, actele de complicitate reciproca vor fi absorbite in cele de autorat;
- se va retine agravanta si cand, pe langa autorul faptei, participa o persoana care imobilizeaza victima autorul
raspunde pentru viol (varianta agravata), iar participantul pentru complicitate la viol (varianta agravata);

litera b) se refera la situatia in care victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul
faptuitorului
- exista o dubla circumstantiere (a ambilor subiecti);
- situatiile au la baza fie unele relatii de serviciu/raporturi contractuale in care faptuitorul are fata de victima:
obligatia de a o ingriji (personal de ingrijire din institutii de asistenta sau angajati particulari, in acest scop);
ocroti (tuture, curator, parinte natural sau adoptator);
educa (pedagog, cadru didactic, maistru etc);
pazi (personal de paza de la locurile de executare a pedepsei/a unei masuri de siguranta sau educative);
trata (medici, personal sanitar ajutator etc);
- se va retine agravanta nu numai cand persoana aflata in vreuna din situatiile de mai sus actioneaza ca autor, ci si
atunci cand participa la comiterea faptei ca instigator/complice raporturile sale cu victima = o circumstanta personala,
nu se rasfrange asupra altor participanti;
- nu se retine varianta agravata cand victima e fiica fostei sotii a inculpatului, dar nu se afla in ingrijirea acestuia
103
.

litera b) prim se refera la imprejurarea in care violul e comis asupra unui membru al familiei
- recurs in interesul legii: raportul sexual cu o persoana de sex diferit, membru al familiei si ruda in linie directa sau
frate/sora, savarsit prin constrangere/profitand de imposibilitatea ei de a se apara, ori de a-si exprima vointa = atat
infractiunea de viol de la art 197 alin 1 si alin 2 lit b prim, cat si infractiunea de incest de la art 203, in concurs ideal;
- instanta a facut distinctie intre ipoteza in care incestul intra in concurs cu violul in varianta tip si ipoteza in care
incestul intra in concurs cu violul in varianta agravata daca victima raportului sexual savarsit in conditiile de la art
197 alin 1 e ruda in linie directa sau frate/sora cu autorul, fapta acestuia trebuie incadrata, dupa caz, in infractiunea de
viol prevazuta de acest text si in cea de incest de la art 203, daca nu e aplicabil art 149 prim (membru de familie) sau
in infractiunea de viol de la art 197 alin 1 si alin 2 lit b) prim si in cea de incest de la art 203, daca victima, ruda in linie
directa sau frate/sora, locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul;
- e avuta in vedere si ipoteza in care victima e subiectul pasiv al infractiunii de incest (ruda in linie directa sau
frate/sora cu autorul), fara a fi in acelasi timp subiect pasiv al violului in varianta agravata discutata, caci nu locuieste si
nu gospodareste impreuna cu autorul va fi concurs de infractiuni, numai ca violul se va retine in varianta tip;
- recurs in interesul legii: pluralitatea de acte sexuale, comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale, asupra unui
membru de familie, profitand de imposibilitatea lui de a se apara/de a-si exprima vointa, atat inainte, cat si dupa ce
acesta a implinit varsta de 15 ani = viol (art 197 alin 1 raportat la alin 2 lit b) prim si alin 3 teza I, cu aplicarea art 41 alin
2), iar in cazul in care raportul sexual a avut loc intre rude in linie directa sau intre frati si surori se va retine, in concurs,
si infractiunea de incest de la art 203, cu aplicarea art 41 alin 2;

103
Fapta inculpatului de a fi avut raport sexual cu fiica fostei sale sotii, persoana suferinda de o atrofie musculara, deci in
imposibilitatea de a se apara, impotriva vointei ei = viol in forma simpla, atata timp cat victima, majora, nu fusese infiata de inculpat,
iar aceasta, dupa divort, desi a continuat sa locuiasca in acelasi apartament cu fosta sa sotie, mama victimei, nu gospodarea
impreuna cu ea.
47

litera c) se refera la fapta prin care s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii
(e construita ca o urmare imediata adiacenta)
104

- consecintele cerute pentru existenta ei coincid cu cele pentru existenta vatamarii corporale grava (art 182);
- violul in varianta tip absoarbe lovirea sau alte violente, precum si vatamarea corporala (art 180 si art 181);
- daca in cursul unui viol se produc consecintele de la art 182, vatamarea corporala e absorbita de violul in varianta
agravata de la alin 2 lit c), dar numai in ipoteza in care faptuitorul lucreaza cu praeterintentie;
- daca intentionat, cu ocazia violului, faptuitorul cauzeaza victimei o vatamare corporala grava, se va retine un
concurs de infractiuni, intre viol in varianta simpla, art 197 alin 1 si vatamarea corporala grava, art 182
105
;

alin 3 a doua varianta agravata (prima teza), se refera la situatia in care victima nu a implinit 15 ani
- exista un subiect pasiv circumstantiat;
- pentru existenta agravantei e necesar ca faptuitorul sa cunoasca/sa-si dea seama de varsta victimei;
- daca varsta minorului e foarte mica, exista viol si nu act sexual cu un minor, chiar daca actul sexual nu a fost
insotit de exercitarea unei constrangeri;

alin 3 - a treia varianta agravata (teza a doua) se refera la imprejurarea in care fapta a avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei
- particularitatea e data de existenta unei urmari imediate adiacente ce consta intr-un rezultat mai grav decat cel
urmarit/acceptat de faptuitor, precum si de forma vinovatiei cu care se comite fapta (praeterintentie);
- o prima modalitate de comitere a acestei variante: decesul victimei e datorat violentelor la care e supusa, in
vederea constrangerii la realizarea actului sexual; faptuitorul exercita violentele in intentia de a realiza actul sexual, dar
nu intentioneaza uciderea victimei, decesul fiind urmarea culpei faptuitorului viol urmat de moartea victimei
106
;
- o a doua modalitate de comitere a acestei variante: victima se sinucide, fie pentru a evita actul sexual la care e
constransa, fie dupa consumarea actului sexual la care a fost constransa, dar din cauza acestuia; si in acest caz lipseste
intentia faptuitorului cu privire la rezultatul mai grav, sinuciderea victimei
107
;
- cand faptuitorul urmareste/accepta rezultatul mai grav, moartea victimei, se va retine un concurs intre viol si
omor calificat (art 175 lit h), omorul comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
- solutii controversate cand survine decesul victimei, dar actul sexual nu se consuma, ci ramane tentativa:
a) pedeapsa e cea de la art 197 alin 3 solutie contestatata, avand in vedere ca infractiunea complexa nu s-a
consumat si nu se poate aplica pedeapsa pentru infractiunea consumata; totusi, daca s-ar aplica pedeapsa pentru
tentativa, ar fi neindestulator fata de gravitatea faptei;
b) fapta absorbita consumata fiind mai grava decat cea absorbanta, ramasa in faza de tentativa, va determina
caracterul de infractiune consumata al intregii infractiuni complexe ramane, totusi discutabila;

h. Sanctiuni
- pedeapsa cea mai ridicata e pentru violul urmat de moartea sau sinuciderea victimei (inchisoarea de la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi).

- in cazul variantei tip, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza violul prin art 218, legiuitorul optand pentru o indicare foarte clara a actelor sexuale ce pot
reprezenta elementul material al infractiunii: raportul sexual, actul sexual oral si actul sexual anal;
- variantele agravate au fost simplificate, violul incestuos devine infractiune complexa, iar varsta pana la care se
acorda o protectie speciala minorului prin aplicarea variantei agravate a fost ridicata de la 15 la 16 ani.

104
S-a retinut aceasta varianta agravata, pe langa cea referitoare la comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna,
cand victima, dupa ce a fost violata de inculpati, profitand de absenta lor din camera unde a fost dusa, a sarit pe fereastra de la
etajul II, suferind leziuni ce au necesitat ingrijiri medicale de 80 de zile.
105
E valabil rationamentul si in ipoteza unui omor ce se suprapune unui viol, daca se constata existenta intentiei si pentru omor se
retine concurs de infractiuni, iar nu viol urmat de moartea victimei.
106
Exista agravanta de la art 197 alin 3 daca victima, opunandu-se inculpatului, s-a lovit cu capul de o piatra, iar dupa viol a incetat
din viata; violenta a fost exercitata cu intentie de inculpat, rezultatul mortal fiindu-i imputabil din culpa;
107
Exista agravanta de la art 197 alin 3 daca in urma tulburarilor pricinuite de viol, s-au agravat maladiile psihice anterioare si, ca
urmare, victima s-a sinucis.
48

2. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR
- e incriminat la art 198, intr-o varianta tip (alin 1), o varianta asimilata, (alin 2) si patru variante agravate (alin 3-6);
- spre deosebire de viol, art 198 nu se refera la un act sexual realizat prin constrangere/profitand de
imposibilitatea victimei de a se apara/de a-si exprima vointa, ci la un act sexual pentru care exista acordul victimei.

a. Obiectul juridic
= libertatea si inviolabilitatea sexuala a minorului;
- desi minorul consimte la actul sexual, se considera ca acest consimtamant e viciat din cauza imaturitatii
psihice/starii de dependenta fata de autorul adult;
- un obiect juridic secundar/adiacent = viata, integritatea corporala si sanatatea minorului.

= corpul minorului discutabil;
- opinie prof: spre deosebire de viol, in acest caz, corpul minorului nu poate sa reprezinte nici obiect material
adiacent/secundar, caci la infractiunea de act sexual cu un minor constrangerea e exclusa.

c. Subiectii
- subiectul activ in varianta tip a infractiunii poate fi orice persoana, indiferent de sex;
- varsta subiectului activ, nu e mentionata, considerandu-se necesar sa fi fost peste 18 ani;
- subiectul pasiv in varianta tip e circumstantiat, trebuind sa aiba sub 15 ani;
- o problema o reprezinta limita de varsta sub 15 ani pana la care se poate vorbi despre act sexual cu un minor si
nu despre viol trebuie avuta in vedere si dezvoltarea psiho-morala a victimei
108
.

d. Latura obiectiva
elementul material = actul sexual de orice natura; coincide cu cel de la viol, diferenta fiind data de faptul ca la
actul sexual cu un minor nu se exercita constrangere asupra victimei si nici nu se profita de o eventuala imposibilitate a
acesteia de a se apara, ori de a-si exprima vointa - lipseste conditia ce intregeste latura obiectiva a violuluui;
urmarea imediata = lezarea libertatii sexuale a minorului; exista si o urmare imediata secundara, in cazul
variantelor agravate care au ca rezultat vatamarea corporala grava/decesul victimei;
legatura de cauzalitate pentru varianta tip rezulta din insasi realizarea faptei; in variantele agravate, care au ca
urmare imediata producerea unui rezultat, legatura de cauzalitate trebuie dovedita.

- in varianta tip, fapta se comite cu intentie;
- e necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a victimei/sa fi avut date pentru a presupune ca actul
sexual se realizeaza cu un minor;
- la varianta asimilata (alin 2), vinovatia imbraca tot forma intentiei, specificul fiind dat de imprejurarea ca subiectul
activ trebuie sa se foloseasca de situatia sa, pentru a determina victima la act sexual - trebuie sa fi avut reprezentarea ca
pozitia pozitia de autoritate pe care o are fata de victima ii faciliteaza realizarea actului sexual;
- varianta agravata (alin 4) se caracterizeaza prin faptul ca latura subiectiva e conditionata de un scop: actul sexual
e realizat in scopul producerii de materiale pornografice;
- in cazul variantei agravate de la alin 5, teza a doua, cand fapta a cauzat o vatamare grava a integritatii corporale,
ori a sanatatii victimei, precum si in cazul variantei agravate de la alin 6, cand fapta a avut ca urmare
moartea/sinuciderea victimei, latura subiectiva se caracterizeaza prin praeterintentie.

- tentativa se pedepseste;
- consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului sexual.

g. Variantele infractiunii

108
Exista viol agravat daca victima avea 9 ani, chiar daca nu s-a folosit violenta nu se presupune ca victima si-a exprimat vointa
consimtind la raportul sexual.
49

- varianta asimilata (alin 2), se distinge printr-o dubla circumstantiere a subiectilor subiectul pasiv e minorul
intre 15-18 ani, iar subiectul activ trebuie sa aiba calitatea de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant,
profesor sau educator, in raport cu victima;
- particularitate (latura obiectiva): nu e suficienta, pentru intregirea laturii obiective, constatarea ca la data
savarsirii faptei exista situatia premisa (relatia speciala intre faptuitor si minora), ci trebuie indeplinita cerinta esentiala
ca faptuitorul sa se fi folosit de calitatea sa pentru obtinerea consimtamantului minorei la raport sexual;
- particularitate (latura subiectiva): imprejurarea ca, in plan subiectiv, faptuitorul trebuie sa fi avut reprezentarea ca
pozitia de autoritate pe care o are fata de victima ii faciliteaza realizarea actului sexual;

- prima varianta agravata (alin 3), are, ca prima particularitate, o alta circumstantiere a subiectului pasiv: minorul
care nu a implinit varsta de 18 ani;
- a doua particularitate: conditia ce se adauga elementului material, pentru intregirea laturii obiective actul
sexual cu minorul sa fi fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor;

- a doua varianta agravata (alin 4), se raporteaza la toate cele trei variante precedente si contine, doua ipoteze, ce
ar putea fi considerate doua variante agravate distincte;
- ambele se caracterizeaza prin configuratia laturii subiective, mai exact prin existenta unui scop determinat, scopul
producerii de materiale pornografice;
- pornografie = actele cu caracter obscen, precum si materialele care reproduc/difuzeaza asemenea acte;
- materialele cu caracter obscen = obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme,
publicatii, filme, inregistrari video si audio, spoturi publicitare, programe si aplicatii informatice, piese muzicale, precum
si orice alte forme de exprimare care prezinta explicit sau sugereaza o activitate sexuala;
- teoretic, pentru retinerea agravantei, trebuie sa se demonstreze doar existenta scopului, nu si realizarea acestuia;
practic, insa, pentru dovedirea scopului e necesar ca actul sexual sa fi fost fixat pe un suport oarecare (inregistrat) sau sa
fi existat, cel putin, conditiile tehnice necesare unei astfel de fixari, in momentul realizarii actului sexual cu minorul;
- cea de-a doua ipoteza se distinge prin existenta unei conditii atasate laturii obiective: folosirea constrangerii
(discutabil) opinie prof: constrangerea la un act sexual atrage automat incadrarea faptei la viol.

- a treia varianta agravata (alin 5) contine doua ipoteze;
- prima ipoteza se refera la varianta tip de la alin 1, comisa in conditiile de la alin 2 lit b) de la viol, respectiv cand
fapta e savarsita asupra unei victime ce se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului;
ipoteza se raporteaza numai la alin 1 si nu se confunda cu alin 2, unde avem o circumstantiere asemanatoare, dar nu
identica a subiectului activ;
- a doua ipoteza se refera la toate cele patru variante anterioare, la care se adauga producerea aceleiasi consecinte
prevazute la alin 2 lit c) de la viol, respectiv imprejurarea in care s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii
corporale sau a sanatatii.

- a patra varianta agravata se refera la ipoteza in care actul sexual cu un minor a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea acestuia;
- se distinge prin doua elemente obiectiv, exista o urmare imediata adiacenta = decesul victimei + subiectiv,
vinovatia imbraca forma praeterintentiei;

h. Sanctiuni
- actul sexual cu un minor se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii si interzicerea unor drepturi;
- limita minima a inchisorii e de 3 ani, (varianta tip), iar limita maxima e de 25 de ani, la varianta care se refera la
moartea/sinuciderea victimei;

- actul sexual cu un minor se cerceteaza si se judeca potrivit procedurii obisnuite;
- exceptie face varianta agravata care a avut ca urmare moartea/sinuciderea victimei, pentru care urmarirea penala
se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror, iar competenta judecarii in prima instanta apartine tribunalului.

j. Noul Cod penal
- incrimineaza actul sexual cu un minor, elementul material = cu cel al infractiunii de viol, in noua ei configuratie;
- se introduce o noua agravanta, in care minorul nu a implinit 13 ani;
50

- se stabileste o diferenta de varsta intre partenerii actului sexuali - trebuie sa depaseasca 3 ani pentru ca fapta sa
poata fi sanctionata;
- a fost eliminata varianta agravata data de imprejurarea oferirii de bani/alte foloase, precum si teza constrangerii
de la varianta producerii de materiale pornografice - teza imposibil de realizat, caci ar fi transformat fapta intr-un viol.

3. SEDUCTIA

a. Obiectul juridic
= viata sexuala a minorei, libertatea consimtamantului minorei la intretinerea unui raport sexual, consimtamant
ce poate fi viciat printr-o promisiune mincinoasa de luare in casatorie (discutabil);
- opinie prof: obiectul ocrotirii se concentreaza asupra casatoriei formale si asupra integritatii genitale a minorei.

b. Subiectii
- subiectul activ = o persoana de sex barbatesc, apta din punct de vedere fiziologic de a realiza un raport sexual;
- nu e prevazuta nicio limita inferioara de varsta pentru subiectul activ, dar ar trebui sa fie o persoana cu o anumita
maturitate psiho-fizica, dincolo de cea prezumata prin atingerea majoratului civil.
- subiectul pasiv e minora sub 18 ani;
- nu e prevazuta o limita inferioara de varsta solutii contradictorii in ipoteza in care victima nu a implinit varsta
pana la care fapta e considerata act sexual cu un minor: s-a retinut concurs intre art 198 si art 199 cand faptuitorul a
determinat, prin promisiuni mincinoase de casatorie, o minora de 14 ani, de a avea raport sexual cu el = solutie criticata;
raportul sexual cu o persoana de sex feminin, in varsta de 14-18 ani, determinat de promisiuni mincinoase = infractiunea
de seductie (art 199 alin 1);
- cele doua infractiuni de mai sus se exlud, deci nu pot constitui termenii unui concurs; ramane discutabila ipoteza
in care minora are intre 15-18 ani, iar promisiunea de casatorie e facuta de o persoana ce se incadreaza in dispozitiile art
2 si art 198; teoretic, in aceasta ipoteza ar trebui sa se retina un concurs de infractiuni;

c. Latura obiectiva
- elementul material e raportul sexual, in sensul conjuctiei dintre organul genital barbatesc si cel femeiesc;

d. Latura subiectiva
- presupune existenta vinovatiei sub forma intentiei;
- cerinta esentiala pentru existenta vinovatiei e ca promisiunea de casatorie sa fi fost formulata in scopul obtinerii
consimtamantului pentru raportul sexual, din partea minorei;
- doctrina sustine ideea existentei conditiei ca promisiunea sa fi fost facuta cu rea-credinta, adica fara intentia de a
fi respectata, dar asta nu poate suplini tacerea legiuitorului;
- Noul Cod penal nu mai incrimineaza seductia.

4. PERVERSIUNEA SEXUALA
- obiectivele incriminarii (art 201):
ocrotirea normalitatii si a moralitatii vietii sexuale (in cazul variantei tip);
ocrotirea libertatii sexuale, in conditii similare celor de la actul sexual cu un minor si de la viol (cazul variantelor
agravate);

a. Varianta tip
- obiectul juridic special se refera la relatiile privitoare la desfasurarea normala a vietii sexuale a persoanei
(aspectul interior), precum si la respectarea sentimentelor de pudoare si de decenta in relatiile sexuale (aspectul
exterior) - preluat din vechea reglementare;
- opinie prof: nu e de competenta legiuitorului penal sa stabileasca ce e normal sau firesc in relatiile sexuale si nici
sa vegheze la respectarea unor astfel de standarde.

b. Variantele agravate
- acestea se refera, de fapt, la actele de perversiune sexuala comise fie in conditiile actului sexual cu un minor, fie
in conditiile violului;
- notiunea de act sexual de orice natura include si actele de perversiune sexuala;
51

- opinie prof: incriminarea perversiunii sexuale in variantele agravate e inutila solutia legislativa corecta ar fi
abrogarea integrala a art 201.
- Noul Cod penal nu mai incrimineaza fapta de perversiune sexuala.

5. COPUPTIA SEXUALA

a. Obiectul juridic
= libertatea sexuala a minorului, libertate ce e lezata prin manifestari cu caracter sexual pe care acesta le suporta
in mod direct sau care se desfasoara in prezenta sa protejarea dezvoltarii psiho-morale a minorului;

- infractiunea nu are, in principiu, obiect material;
- daca actele obscene se realizeaza asupra minorului, existand un contact corporal cu acesta, obiectul material ar fi
corpul minorului opinie prof: e o apreciere fortata.

c. Subiectii
- subiectul activ nu e circumstantiat, putand fi orice persoana, indiferent de sex; nu e fixata nicio limita de varsta;
- subiectul pasiv e minorul (orice persoana sub 18 ani, indiferent de sex);
- e irelevant daca minorul/minora are experienta sexuala sau nu, ori un comportament incurajator fata de autor.

d. Latura obiectiva
elementul material = actele cu caracter obscen;
- exista si o cerinta esentiala pentru realizarea laturii obiective, respectiv ca actele cu caracter obsen sa fie
savarsite asupra sau in prezenta minorului;
- actele cu caracter obscen nu sunt explicate concret in Codul penal;
- e excesiv a considera ca simpla afisare a nuditatii in preajma minorului conduce la existenta infractiunii;
- se remarca lipsa de coerenta ce rezulta din compararea coruptiei sexuale cu actul sexual cu un minor, daca se au
in vedere atat elementul material, cat si varsta subiectului pasiv la cele doua infractiuni in timp ce actul sexual cu un
minor peste 15 ani nu constituie infractiune (abstractie facand de variantele agravate), sugerarea unui act sexual, in
prezenta aceluiasi minor, e o fapta penala;
urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru libertatea sexuala a minorului si dezvoltarea psiho-
morala normala a acestuia;
legatura de cauzalitate rezulta in mod direct din comiterea faptei.

- infractiunea de coruptie sexuala e comite cu intentie;
- cerinta esentiala ce intregeste latura subiectiva a infractiunii e ca faptuitorul sa cunoasca starea de minoritate a
victimei.

- prima varianta agravata e prevazuta la alin 2 si are in vedere ipoteza in care actele cu caracter obscen asupra sau
in prezenta minorului se savarsesc in cadrul familiei;
- varianta e asemanatoare celor care se refera la fapte comise asupra unui membru al familiei, dar formularea e de
natura a include si faptele comise in prezenta minorului;
- a doua varianta agravata, prevazuta la alin 3, se refera la faptele de coruptie sexuala comise in scopul producerii
de materiale pornografice;
- aceasta varianta are o corespondenta la infractiunea de act sexual cu un minor, dar, spre deosebire de varianta
corespondenta de la actul sexual cu un minor, la varianta coruptiei sexuale lipseste teza constrangerii;
- varianta asimilata se refera la ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex
diferit sau de acelasi sex;
- e greu de realizat o distinctie intre aceasta varianta si o eventuala instigare sau complicitate la infractiunea de act
sexual cu un minor.

g. Sanctiuni
- atat varianta tip, cat si celelalte variante se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii;
52

- maximul special al pedepsei poate atinge 9 ani, in cazul in care fapta se comite in cadrul familiei si in scopul
producerii de materiale pornografice.

- urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar judecarea faptei in prima instanta e de competenta judecatoriei.

i. Noul Cod penal
- incrimineaza coruperea sexuala a minorilor in art 221;
- acelasi criteriu prin care se opereaza distinctia intre elementul material de la viol si cel de la agresiune sexuala e
valabil si in cazul diferentei intre actul sexual cu un minor si coruperea sexuala a minorilor;
- orice act de natura sexuala comis impotriva unui minor, in afara de raportul sexual, actul sexual oral sau anal sau
alte acte de penetrare, va reprezenta o corupere sexuala a minorului;
- varsta de la care se ofera o protectie speciala pentru aceasta fapta e de 13 ani;
- ca si in cazul actului sexual cu un minor, fapta nu se mai sanctioneaza, daca diferenta de varsta intre subiecti nu
depaseste 3 ani.

6. INCESTUL
- e incriminat la art 203;

a. Obiectul juridic
= normalitatea si moralitatea vietii sexuale;

- infractiunea nu are obiect material;

c. Subiectii
- in cazul incestului, ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de subiect activ al infractiunii;
- autorii sunt circumstantiati - trebuie sa existe intre ei o relatie de rudenie speciala rude in linie directa
(ascendenti sau descendenti) sau frati si surori; autorii trebuie sa fie persoane de sex opus;
- incestul e o infractiune bilaterala, cu autori calificati;
- e posibila participatia sub forma instigarii/complicitatii; autorii sunt decat cei doi participanti la realizarea
raportului sexual.

d. Latura obiectiva
- elementul material = raportul sexual, in sensul de conjunctie intre organul genital al barbatului si cel l femeii;
- nu reprezinta element material al infractiunii de incest relatiile homosexuale si nici actele de perversiune sexuala;
- incestul poate intra in concurs fie cu infractiunea de viol, fie cu infractiunea de act sexual cu un minor exista
concurs intre incest si viol atunci cand se realizeaza un raport sexual, prin constrangere sau profitand de imposibilitatea
victimei de a se apara, daca autorul si victima se afla in relatia de rudenie ceruta de art 203
109
;

- infractiunea de incest e caracterizata in plan subiectiv prin existenta vinovatiei sub forma intentiei;
- conditia necesara realizarii laturii subiective e ca autorul (autorii) faptei sa cunoasca relatia de rudenie in care se
afla;
- eroarea de fapt asupra relatiei de rudenie exclude vinovatia.

- incestul se consuma in momentul realizarii raportului sexual;
- tentativa e posibila si, conforma art 204, se pedepseste;

109
in masura in care victima raportului sexual savarsit in conditiile prevazute de art 197 alin 1 e ruda in linie directa sau frate ori sora
cu autorul, fapta acestuia trebuie incadrata, dupa caz, in infractiunea de viol prevazuta de acest text de lege si in infractiunea de
incest prevazuta de art 203, daca nu sunt aplicabile dispozitiile art 149 din acelasi cod, referitoare la membru de familie sau in
infractiunea de viol de la art 197 alin 1 si alin 2 lit b) prim si in infractiunea de incest de la art 203, daca victima, ruda in linie directa
sau frate ori sora, locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul.
53

- infractiunea se poate realiza si in forma continuata, in masura in care, in baza unei rezolutii infractionale unice, au
loc mai multe raporturi sexuale incestuoase.

g. Sanctiuni
- pedeapsa prevazuta e inchisoarea, limitele pedepsei fiind de la 2 la 7 ani foarte severe, avand in vedere ca
suntem in prezenta unei infractiuni fara victima.

h. Noul Cod penal
- pastreaza incestul agresiv in categoria infractiunilor contra libertatii sexuale, ca varianta agravata a violului, a
agresiunii sexuale, a actului sexual cu un minor si a coruperii sexuale a minorilor;
- incestul liber consimtit intre persoane mature sau incestul nonagresiv (asa cum e cel tratat mai sus), a fost
incriminat in categoria infractiunilor contra familiei (art 377), avand in vedere ca prin acesta nu se aduce atingere
libertatii sexuale, ci relatiilor de familie.

7. HARTUIREA SEXUALA
- a fost introdusa ulterior, aflandu-se la art 203 prim;

a. Obiectul juridic
= libertatea sexuala a persoanei aflata intr-o stare de vulnerabilitate, din cauza situatiei pe care o are la locul de
munca;
- in mod adiacent sunt ocrotite si relatiile de serviciu, a caror normala desfasurare presupune abtinerea de la
exercitarea de presiuni, in scopul obtinerii unor satisfactii de natura sexuala, de catre cei care au o pozitie dominanta
asupra unor persoane, la locul de munca.


c. Subiectii
- subiectul activ e circumstantiat = persoana care indeplineste o functie ce ii confera autoritate/influenta asupra
altor persoane, la locul de munca; poate fi atat barbat/femeie;
- participatia penala e posibila doar sub forma instigarii/complicitatii;
- fiind o infractiune cu subiect activ calificat, coautoratul nu e posibil;
- subiectul pasiv e circumstantiat = persoana care, la locul de munca, se afla intr-o pozitie asupra careia se exercita
autoritatea/influenta altei persoane; poate fi barbat/femeie;
- legiuitorul nu se refera in mod explicit la o relatie de subordonare - infractiunea se poate realiza si intre persoane
care formal se afla la acelasi nivel ierarhic, dar din alte motive (experienta profesionala, varsta) se afla intr-o pozitie care
permite unuia dintre ei sa exercite asupra celuilalt autoritate/influenta.

d. Situatia premisa a infractiunii
- e data de relatia existenta intre autor si victima, presupunand exercitarea autoritatii/influentei asupra victimei

e. Latura obiectiva
elementul material consta intr-o actiune (repetata) de hartuire, realizata prin amenintare/constrangere;
- cerinta esentiala pentru existenta laturii obiective e ca actiunile repetate, de amenintare/constrangere, sa aiba ca
finalitate slabirea rezistentei victimei si determinarea ei la cedarea unor favoruri sexuale;
- termenul scop folosit de legiuitor presupune ca amenintarile si constrangerile exercitate sa aiba un caracter
explicit, sa contina un mesaj clar pentru victima; simplele amenintari/constrangeri repetate, fara ca ele sa indice o
finalitate sexuala, nu pot fi elementul material al hartuirii;
- pentru existenta infractiunii nu e necesar ca victima sa se si conformeze cererii faptuitorului, adica sa cedeze
acestuia favoruri sexuale; se aseamana cu santajul - faptul ca victima nu cedeaza si nu se conformeaza cererii
faptuitorului nu exclude existenta infractiunii;
urmarea imediata = o stare de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei, fiind vizata in primul rand latura
psihica a acestei libertati; exista asemanare intre hartuirea sexuala si amenintarea si santajul;
legatura de cauzalitate rezulta in mod direct, din comiterea faptei.

54

- infractiunea se comite cu intentie directa calificata prin scop - scopul obtinerii unor satisfactii de natura sexuala.

- infractiunea se consuma in momentul exercitarii de amenintari/constrangeri cu finalitate sexuala asupra victimei,
moment ce coincide cu crearea unei stari de pericol pentru libertatea sexuala a acesteia.

h. Sanctiuni
- e singura infractiune din capitolul destinat infractiunilor privitoare la viata sexuala pentru care legiuitorul a
prevazut ca sanctiune amenda, alternativ cu inchisoarea.

i. Noul Cod penal
- incrimineaza hartuirea sexuala, iar infractiunea se refera la o relatie de munca normala, fara sa fie vorba de o
relatie de autoritate; hartuirea prin abuz de autoritate a fost incriminata separat in cadrul infractiunilor de serviciu;

Curs Penal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Penal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

DREPT PENAL PARTEA SPECIALA I

S-ar putea să vă placă și