Penal Special 1 2020 ID

Capitolul I
Infracţiuni contra vieţii
 Caracterizare generală a capitolului
I. Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic. Valoarea ocrotită prin intermediul
infracţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane
în viaţă.
II. Subiecţii infracţiunii

1. Subiectul activ. Autor al infracţiunilor din acest capitol
poate fi în general orice persoană. Participația este posibilă în toate
formele: coautorat, instigare, complicitate.
2. Subiectul pasiv. Poate fi subiect pasiv, de regulă, orice
persoană în viaţă. Excepția este dată de uciderea la cererea
victimei, unde subiectul pasiv trebuie să sufere de o boală
incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical. Există și
unele situații în care circumstanțierea subiectului pasiv poate duce
la o variantă calificată, cum ar fi omorul calificat asupra unei femei
gravide [art. 189 lit. g) C.pen.] sau la o variantă agravată a
infracțiunii [determinarea sau înlesnirea sinuciderii față de un
minor, în cazul art. 191 alin. (2) și (3) C.pen.].
III. Locul şi timpul

Locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor
infracţiuni.
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoane
în viaţă.
V. Latura obiectivă
Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane
şi se realizează, în general, printro acţiune, dar poate consta şi întro
inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară
datorată). Există o singură excepţie, în cazul art. 191 C.pen., unde
elementul material constă în acţiunea de a determina sau de a
înlesni sinuciderea.
Urmarea imediată este reprezentată de decesul unei persoane
(moartea victimei), cu excepţia infracţiunii de determinarea sau
înlesnirea sinuciderii, unde poate consta şi în încercarea de
sinucidere a victimei în cazul variantei atenuate [art. 191 alin. (4)
C.pen.].
Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce
reprezintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei
sau încercarea de sinucidere) trebuie stabilită.
VI. Latura subiectivă

Vinovăţia. Legiuitorul a incriminat în acest capitol săvârşirea
unor fapte contra vieții cu intenţie (omor, determinarea sau
înlesnirea sinuciderii), dar şi din culpă (uciderea din culpă).
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei
infracţiunilor.
VII. Formele infracţiunilor

Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor
(art. 188, art. 189); este posibilă, dar nu este sancţionată, în cazul
infracţiunii de ucidere la cererea victimei și a celei de determinare
sau înlesnire a sinuciderii (art. 190, respectiv art. 191); nu este
posibilă la uciderea din culpă (art. 192). Consumarea are loc în
momentul producerii urmării imediate. Aceste infracţiuni nu pot fi
continue sau continuate, din cauza specificităţii urmării imediate.
VIII. Variante
Uciderea la cererea victimei (art. 190) are doar variantă tip,
omorul are şi o variantă calificată, care îmbracă aspectul unei
infracţiuni distincte (art. 189), uciderea din culpă și determinarea
sau înlesnirea sinuciderii prezintă variante agravate, iar cea din
urmă are și o variantă atenuată [art. 191 alin. (4)].
IX. Sancţiuni
Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă
alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi (în
cazul infracțiunii de omor calificat).
 Întrebări
1. Care sunt teoriile privind momentul apariţiei vieţii? Care

sunt teoriile privind momentul instalării morţii?
2. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive?
3. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea
vinovăţiei, pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor
(tentativă de omor) de alte infracţiuni contra persoanei?
4. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de
error in persona sau aberatio ictus dacă autorul a exercitat o
acţiune ucigaşă?
5. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul infracțiunilor
contra vieții?
6. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost
comis cu premeditare?
7. Cum se poate delimita omorul calificat comis din interes
material [art. 189 alin. (1) lit. b)] de omorul calificat săvârșit pentru
a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni [art. 189 alin. (1)
lit. d)], când această infracțiune este o tâlhărie?
8. Care sunt caracteristicile elementului circumstanțial –
omorul săvârşit asupra a două sau mai multor persoane?
9. Ce se înţelege prin sustragere de la tragerea la răspunderea
penală sau de la executarea unei pedepse în cazul infracţiunii de
omor calificat?
10. În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni [art. 189 alin. (1) lit. d)], această
infracţiune este absorbită, sau intră în concurs cu cea de omor
calificat?
11. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi” în cazul omorului
calificat?
12. Care sunt opiniile privind perioada de timp care trebuie să
existe între cele două fapte de omor, în cazul infracţiunii prevăzute
de art. 189 alin. (1) lit. e) C.pen.?
13. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea
unei femei gravide să constituie omor calificat?
14. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între
infracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a
sinuciderii?
15. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată
acestuia, în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a
sinuciderii în varianta tip?
16. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în cazul actelor de
violenţă comise, în aceeaşi împrejurare, cu intenţia de a ucide,
asupra a două persoane, dintre care doar una a decedat? (RIL,
Decizia nr. V din 20 februarie 2006).
 Speţe
1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani,

de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag, provocândui
astfel o hemoragie meningocerebrală, cu focare multiple, ce a
determinat moartea. Care este încadrarea juridică a faptei?
2. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură de cuţit, a cărui lamă a
pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal, lezând pleura
şi producândui un pneumotorax. Această lovitură nu a pus în
primejdie viaţa victimei, aşa cum se arată în raportul de constatare
medicolegală, şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este
încadrarea juridică a faptei?
3. În speţă, instanţa a reţinut că victima, în vârstă de 81 de ani şi
suferind de anumite afecţiuni (diabet, ulcer) sa deplasat în acea zi
cu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci
agricole. Inculpatul, care avea un conflict mai vechi cu victima,
pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele, după o scurtă
altercaţie, a lovit victima de două ori cu pumnul în zona feței și în
zona parietală, iar aceasta a decedat ca urmare a unei comoții
cerebrale. Instanţa la condamnat pe inculpat pentru săvârşirea
infracţiunii de omor. Este corectă încadrarea juridică?
4. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al IIIlea al
unei clădiri, provocândui leziuni grave – fracturi ale coloanei
vertebrale, ale coastelor, ruperea unor organe – constituie
infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei?
Dacă da, care este încadrarea juridică a faptei?
5. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit victima,
cu consecinţa unor contuzii craniocerebrale vindecabile în 78 zile,
dar care au declanşat o meningită acută, survenită la un organism
cu grave alterări hepatorenale şi miocardice, având ca urmare
moartea victimei?
6. Inculpatul, nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea, ia
aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. Lovitura a determinat
o înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut
ca efect moartea copilului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
7. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat
victimei, aflată întro avansată stare de ebrietate, o puternică
lovitură cu pumnul, care a proiectato întrun bazin cu ape reziduale,
căderea ei fiind auzită de inculpat, care a părăsit locul faptei, fără a
încerca să o salveze, dacă victima a decedat?
8. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă
din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals, ieşirea
normală fiind blocată de el. Victima a părăsit balconul,
sprijininduse cu picioarele de pervazul ferestrei de la etajul III şi,
când se afla în această poziţie periculoasă, inculpatul ia cerut să
plece de sub balconul său, ia aruncat hainele în stradă şi ia închis
uşa de la balcon, determinândo astfel să se deplaseze pe spaţiul
îngust unde se afla, spre fereastra de la casa scărilor, singurul loc
prin care, în condiţiile date, mai putea reveni în clădire. Victima şia
pierdut echilibrul, a căzut şi sa accidentat mortal. Ce se va reţine în
sarcina inculpatului?
9. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care,
conectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi, la
gardul împrejmuitor din sârmă al terenului său, cultivat cu porumb,
a cauzat astfel moartea victimei, care a atins sârma gardului
încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie?
10. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag, în partea
inferioară a coapsei, o lovitură care a avut ca efect secţionarea
arterei femurale şi care, din cauza unei hemoragii puternice, a
provocat la scurt timp moartea victimei. Care este încadrarea
juridică a faptei?
11. Inculpatul, în timp ce se lupta cu fiul victimei, a aplicat o
lovitură de cuţit victimei, care sa interpus între cei doi. Care va fi
încadrarea juridică a faptei, având în vedere că inculpatul susţine
că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei, în sensul că nu
a prevăzut interpunerea acesteia?
12. Ce încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi
ucis victima prin aruncarea de la etajul VII, în timp ce aceasta se
afla în pat întrun somn adânc, din cauza unei stări avansate de
ebrietate, dacă în cădere corpul victimei a lovit alte două persoane
și toate trei au decedat?
13. În urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat
persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă, în zona toracică,
provocândui ruptura splinei. Fiind internată în spital, victima a fost
supusă unei operaţii de splenectomie, apoi externată. După 5 zile
persoana vătămată sa reinternat, constatânduse că prezintă o
ocluzie intestinală, complicaţie postoperatorie cu dezechilibru
metabolic grav. Sa efectuat o nouă intervenţie chirurgicală, de data
aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie –
peritonită postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat.
Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost
întrerupt în cauză lanţul cauzal, între fapta inculpatului şi decesul
victimei?
14. Inculpatul era în stare de ebrietate şi făcea zgomot în faţa
blocului, motiv pentru care vecinii au chemat poliţia. Agentul de
poliţie sosit la faţa locului ia aplicat mai multe lovituri inculpatului
în zona abdominală pentru al determina să tacă şi apoi ia spus săl
urmeze la secţia de poliţie. Inculpatul a scos un briceag şi ia aplicat
poliţistului o lovitură mortală. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
15. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta
inculpatului de a intra întro încăpere unde dormeau mai multe
persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din
ele, pe care a şi uciso, fără a le răni pe celelalte?
16. În speţă, inculpata, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a
mers la locuinţa unei vecine, bănuind că acolo se află concubinul
ei. Bătând cu violenţă în uşă, a cerut victimei să deschidă,
proferând ameninţări la adresa acesteia. Cunoscând firea violentă a
inculpatei, victima a refuzat să deschidă, motiv pentru care
inculpata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun,
ameninţând în acelaşi timp cu moartea. În disperare de cauză,
victima a încercat să se refugieze întrun apartament vecin,
escaladând fereastra de la baie. În timp ce victima făcea această
încercare şi avea încă picioarele înăuntrul camerei de baie,
inculpata a reuşit să spargă uşa şi să pătrundă în apartament;
speriată, victima şia tras picioarele, însă sa dezechilibrat şi a căzut
de la etajul doi pe bordura de asfalt a blocului, suferind un
traumatism craniocerebral, care ia provocat moartea. Ce se va
reţine în sarcina inculpatei?
17. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituri
pe tot corpul, cu o curea ce avea o cataramă metalică, astfel încât,
după 7 zile, victima nu se mai putea deplasa. Inculpatul a ţinuto în
tot acest timp încuiată în casă pe concubina sa, renunţând şi el să
mai meargă la serviciu. În timpul în care se odihnea, inculpatul
chema un prieten să o păzească, deoarece victima avusese o
tentativă de suicid. Victima a reuşit totuşi în una din zile, în care se
afla acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie, să se deplaseze
până la bucătărie şi să se arunce pe fereastră. Victima a decedat şi,
cu ocazia efectuării autopsiei, sa constatat că aceasta prezenta staze
în toate organele interne, din cauza loviturilor aplicate. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului?
18. Inculpaţii, după ce sau înţeles să aplice victimei o corecţie –
fără să fi hotărât însă uciderea acesteia – sau înarmat cu bucăţi de
lemn smulse dintrun gard şi au aplicat victimei lovituri puternice în
zona capului, producândui un traumatism craniocerebral acut, cu
fractură de boltă şi iradiere la bază, care, în cele din urmă, a avut
drept rezultat moartea victimei. Care este încadrarea juridică a
faptei? Care este forma (şi modalitatea) de vinovăţie?
19. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi
introdusese acţiune de divorţ, după ce şia aşteptat soţia la locul de
muncă şi au mers împreună întrun parc, inculpatul a atraso întrun
loc retras, unde ia aplicat o lovitură în regiunea gâtului, cu un cuţit
de dimensiuni mari, impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra
unei persoane. Care este încadrarea juridică a faptei?
20. În speţă, sa reţinut în fapt că întro seară, după trei săptămâni
de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima sau lovit
reciproc, cei doi sau întâlnit din întâmplare la un bufet, iar ulterior,
în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost urmărită de inculpat,
însoţit de alte trei persoane şi, deşi a încercat să fugă, a fost lovită
de acesta în cap cu un par smuls dintrun gard, suferind leziuni ce
iau pus în pericol viaţa. Care este încadrarea juridică a faptei?
21. În speţă, inculpatul şi victima, rude de gradul 5, au încheiat
un contract de vânzarecumpărare cu clauză de întreţinere. Între cei
doi existau relaţii încordate, determinate de faptul că inculpatul
nuşi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere. Pentru
acest motiv, victima a introdus o acţiune pentru rezilierea
contractului, acţiune la care însă a renunţat. În ziua săvârşirii
faptei, victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia
acestuia. Între cei doi sa iscat o ceartă determinată de modul în
care inculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere, iar
inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a aplicat victimei o lovitură
cu un cuţit de bucătărie în zona pieptului. Victima a decedat.
Instanţa la condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor
calificat comis din interes material. Este corectă soluţia?
22. X. a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o
declaraţie în calitate de suspect. De faţă la luarea declaraţiei a fost
şi un student la Academia de Poliţie, aflat în practică. Deşi i sa
spus să aştepte pe hol, pentru că va fi chemat să dea o nouă
declaraţie, X. a plecat. Studentul, observând acest lucru şi
cunoscând din momentul declaraţiei domiciliul lui X., a plecat
acasă la acesta, pentru al surprinde. Studentul a ajuns înaintea lui
X., ia spus soţiei acestuia că trebuie săi permită accesul în casă
pentru că este în misiune şi sa ascuns întro debara, cu gândul săl ia
prin surprindere pe X. şi săl ducă la secţia de poliţie. În momentul
în care X. a venit acasă, soţia la informat despre prezenţa unui
poliţist în debara; X. sa înarmat cu un cuţit şi ia aplicat studentului
o lovitură în zona toracică, punândui viaţa în pericol. Ce se va
reţine în sarcina lui X.?
23. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care a
lăsat victima, persoană în vârstă, aflată în stare gravă de ebrietate,
după violarea ei, pe câmp, parţial dezbrăcată, noaptea, la sfârşitul
lunii noiembrie, pe vreme geroasă, iar aceasta a decedat din cauza
şocului hipotermic?
24. Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care,
săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic
imediat după aceea, cu bunul sustras asupra sa, pentru a păstra acel
bun, a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea
toracică, punândui în pericol viaţa?
25. În fapt, sa reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe
P.V., pe care au adus-o cu forța în acel apartament, cu toate că
femeia lea spus că, dacă nu renunţă, se va arunca pe fereastră.
Ignorând acest avertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia
lor, astfel că, la un moment dat, P.V., aflată în dormitor, dânduşi
seama că nu mai are nicio posibilitate de scăpare, a sărit pe geam
de la o înălţime de 31 m, decedând în urma leziunilor suferite. Care
este încadrarea juridică a faptei?
26. În fapt, inculpatul a sustras dintrun vagon 9 saci cu zahăr.
Fiind văzut de o femeie de serviciu, care ia cerut a doua zi, întro
discuţie, să restituie zahărul sustras, inculpatul a încercat so
mituiască, oferindui un sac cu zahăr; la refuzul victimei şi
ameninţarea acesteia de al denunţa la organele de poliţie,
inculpatul ia aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. Care este
încadrarea juridică a faptei?
27. În speţă, prima instanţă a reţinut existenţa infracțiunii
prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) cu motivarea că, după ce a
împuşcat victima în piept şi aceasta, grav rănită, nu a mai putut
opune rezistenţă, inculpatul a izbito cu gâtul de balustrada metalică
a unui podeţ, provocândui leziuni prin ele însele mortale. Instanţa
de apel a schimbat încadrarea juridică, reţinând în cauză doar
infracţiunea de omor. Care din cele două soluţii este corectă?
28. Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca, din
răzbunare, să lovească victimele cu autoturismul pe care îl
conducea cu mare viteză, după ce le-a așteptat două ore în fața
facultății, chiar dacă acestea nu au fost lovite datorită modului în
care au acţionat spre a se salva? Dacă da, care este încadrarea
juridică?
29. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat

conţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale,
pe când aceştia dormeau, şi apoi lea dat foc, iar când copiii,
trezinduse, au vrut să se salveze, a încercat săi împiedice,
împrejurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe
7090% din suprafaţa copului ambelor victime şi, în final, la
decesul acestora?
30. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat

victima şi a lovito timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul, producând
o tumefiere a acestuia şi, în cele din urmă, decesul?
31. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din
primăvara anului 2008 inculpatul S.P., fără ocupaţie, părăsit de
soţie, locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa, S.L., în vârstă de 48 de
ani, pe care adesea o bătea, spre a o determina săi cedeze o parte
din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei,
precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. În
ziua de 19 februarie 2014 inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a
bătuto din nou pe sora sa: aplicândui cu un corp dur mai multe
lovituri, ia zdrobit ambii globi oculari, iar în cele din urmă, întrucât
femeia a început să ţipe, sa urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strânso de gât cu ambele mâini, violenţe care au
cauzat moartea victimei. Ce încadrare juridică va reţine instanţa?
32. Aflânduse întrun vagon de tren, inculpatul a ameninţat
victima cu un pistol că o va ucide. Observând că trenul se apropie
de gară şi a micşorat viteza, victima a sărit, dar în cădere sa lovit
cu capul de un stâlp şi a decedat. Inculpatul a fost trimis în
judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea
sinuciderii. Ce va decide instanţa?
33. Victima, împreună cu soţul său, protestau în faţa primăriei
pentru că nu le fusese repartizată o casă. La un moment dat,
victima a ameninţat căşi va da foc, dacă nu este primită de primar.
Soţul ia procurat victimei benzină şi o brichetă, iar aceasta şia dat
foc. A fost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o
mare suprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. Se poate reţine
vreo infracţiune în sarcina soţului? Dar în situaţia în care soţul a
stropito pe victimă cu benzină, iar aceasta din urmă a aprins
bricheta?
34. Inculpatul a convins victima, în vârstă de 4 ani, să sară de
la etajul 8 al unui bloc, spunându-i că i se vor desface aripi și va
putea zbura. Ce infracțiune se poate reține în sarcina inculpatului,
dacă victima a decedat în urma impactului cu solul?
35. B., în vârstă de 23 de ani, a participat la o cursă de
motociclete și a suferit un accident grav, având ambele picioare
zdrobite și contuzii majore la cap și față. La internare i-au fost
amputate picioarele și i s-au acordat puține șanse de supraviețuire.
După trei săptămâni de comă mama sa l-a deconectat de la aparate,
considerând că și în situația, puțin probabilă, în care va ieși din
comă, fiul său nu va putea rezista șocului psihic de a se vedea
desfigurat și cu picioarele amputate. Va răspunde aceasta penal?
36. În speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vânătoare,

a fost trezit din somn de un zgomot şi, fiind noapte, a văzut o
„mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un animal; înfricoşat,
el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav
integritatea corporală a victimei. Care va fi încadrarea juridică a
faptei?
37. Inculpatul, aflat în stare de ebrietate la volanul
autoturismului proprietate personală, a produs un accident rutier în
care au decedat 2 pietoni şi fiul său, care se afla în autoturism. Ce
se va reţine în sarcina inculpatului?
38. Inculpatul a manevrat neglijent un utilaj la locul de muncă,
producând moartea unui coleg. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului? Dar dacă decesul victimei a avut loc ca urmare a
faptului că doi colegi au manevrat împreună, în mod neglijent,
respectivul utilaj?
39. S., soldat aflat în post, a abandonat pentru câteva minute

arma, pentru a purta o discuţie la telefonul mobil. Arma a fost luată
de un copil în vârstă de 5 ani care, manevrând arma în joacă, a
împuşcat un alt copil. Cine va răspunde penal pentru această faptă
şi care este încadrarea juridică?
 Teste grilă
1. Există agravanta prevăzută la art. 189 alin. (1) lit. f) C.pen.

(săvârşirea omorului asupra a două sau mai multor persoane):
a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor
persoane;
b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai
multor persoane;
c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul
folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane.
2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei pentru că acesta nu
dorea să-i dea cu împrumut 100 lei reprezintă:
a) violența în familie;
b) omor;
c) omor calificat.
3. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de
2 luni, producândui o fractură de boltă craniană având ca rezultat
moartea, constituie infracţiunea de:
a) uciderea nou-născutului săvârșită de către mamă;
b) omor;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
4. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două
persoane, fapta constituie:
a) infracţiunea de ucidere din culpă, în varianta simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în varianta agravată.
5. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri
mortale cu cuţitul întro zonă vitală, în scopul sinuciderii, victima
ținând și ea cuțitul în timpul aplicării loviturii, se poate reţine
săvârşirea infracţiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
 Exerciţiu
Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.03.2014 mai multe

lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că
acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejustificat copilul.
I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite.
A.D. a fost arestat preventiv la 2.04.2014; măsura preventivă a
fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe
parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei sa constituit parte
civilă în cauză cu suma de 50.000 lei din care 30.000 daune
materiale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 20.000
daune morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale
şi judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu.
Întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o
pronunţe instanţa la 20.10.2014.
Capitolul II
Infracțiuni contra integrităţii
corporale sau sănătăţii

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect
juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii
corporale şi a sănătăţii persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane
în viaţă.
Subiectul activ poate fi orice persoană, cu excepția infracțiunii
de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută de art. 197 C.pen.,
unde subiectul activ este părintele sau orice persoană în grija căreia
se află minorul. Participația penală este posibilă.
Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz,
legea prevede uneori un subiect calificat, de exemplu în cazul
art. 194 C.pen., unde, în varianta agravată referitoare la fapta prin
care sa produs avortul, subiectul pasiv este doar femeia gravidă,
sau în cazul infracțiunii prevăzute de art. 197 C.pen. unde subiect
pasiv este minorul.
În cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea
infracţiuni câte victime, cu excepția infracțiunii de vătămare
corporală din culpă (art. 196 C.pen.), unde pluralitatea de victime
atrage reținerea variantei calificate prevăzută de art. 196 alin. (4).
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă pentru existența
infracțiunilor din acest capitol.
IV. Situaţia premisă

Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite
violenţele.
Elementul material. Se realizează, de regulă, printro acţiune.
Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre
exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să
se aşeze). Elementul material poate consta şi întro inacţiune (de
exemplu, omisiunea autorului de a anunţa victima, pe care o invită
în curte, că acolo se află un animal agresiv). În cazul infracțiunii de
rele tratamente aplicate minorului elementul material constă în
punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale sau
morale a minorului, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 198
C.pen. constă în participarea la încăierare.
Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice,
atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există
două excepţii, la art. 195 și art. 198 alin. (3), unde urmarea
imediată este decesul victimei. În cazul infracțiunii prevăzute de
art. 197 C.pen. urmarea imediată coincide cu elementul material, și
anume punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale
sau morale a minorului.
Legătura de cauzalitate. În cazul unei simple loviri, legătura
rezultă din chiar materialitatea faptei. În ipoteza producerii unor
consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul
victimei), trebuie demonstrată relaţia cauzăefect, între violenţele
exercitate şi rezultatul produs.

Vinovăţia. Infracţiunea prevăzută de art. 197 C.pen. se
săvârşește cu intenţie directă sau indirectă. La art. 193 și art. 198
C.pen., pe lângă intenție apare și praeterintenția ca formă de
vinovăție. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
se săvârşeşte cu praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din
culpă se săvârşeşte din culpă. Infracţiunea prevăzută de art. 194
C.pen. poate fi săvârşită cu intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar
în varianta de la alin. (2) doar cu intenţie directă
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă cu excepția infracțiunii
prevăzute de art. 194 unde existenţa scopului de a produce anumite
consecințe conduce la reținerea unei variante agravate [alin. (2)].

Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor
infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale
comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul
infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei
de vătămare corporală din culpă.
VIII. Variante
Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante
agravate, mai puţin infracţiunile prevăzute de art. 195 și 197 C.pen.
IX. Sancţiuni
Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda
(art. 193, art. 196), fie exclusiv închisoarea la celelalte infracţiuni.
Art. 198 C.pen. prevede o cauză de nepedepsire pentru cel care
a fost prins în încăierare împotriva voinței sale.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Vinovăţia cu Vinovăţia Forma de

privire la cu privire vinovăţie
Infracţiu elementul la urmarea cerută de lege
ne material imediată pentru
(exercitarea (moartea existenţa
unor violenţe) victimei) infracţiunii
Omor intenţie + intenţie = intenţie
Loviri sau
vătămări
intenţie + culpă = praeterintenţie
cauzatoare
de moarte
Ucidere
culpă + culpă = culpă
din culpă
Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată
(moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cerută de lege. Pentru a
detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o
distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi
vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma
de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom
încadra în una din cele trei infracţiuni.
 Întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”?

2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. (1) şi cea
prevăzută în alin. (2) al art. 193 C.pen.?
3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 193 şi
cea prevăzută de art. 194 C.pen.?
4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile
acesteia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 194 C.pen.?
5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de
art. 194 C.pen.?
6. Cum se poate stabili diferența dintre vătămarea corporală
care a avut ca urmare avortul și infracțiunea de întrerupere a
cursului sarcinii, atunci când a avut ca urmare vătămarea
corporală?
7. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între
infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de
omor?
8. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare
corporală din culpă?
9. Care este relația dintre infracțiunea de rele tratamente
aplicate minorului și alte infracțiuni contra persoanei (de exemplu,
loviri sau alte violențe, vătămare corporală, lipsire de libertate etc.)
comise asupra aceleiași victime în aceeași împrejurare?
 Speţe
1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul
pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?
2. Se va reține vreo infracțiune în sarcina unui student care,
vrând să facă o glumă, trage scaunul profesorului când acesta voia
să se așeze, dacă profesorul a căzut și s-a lovit ușor?
3. X a suflat praf de bachelită în ochii colegului său. Se poate
reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune?
4. Inculpatul a îmbrâncit puternic, cu intenţie, victima, în cursul
unui conflict personal, din care cauză aceasta sa dezechilibrat şi a
căzut, suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de
îngrijiri medicale de 80 zile. Care este încadrarea juridică?
5. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă,
cauzândui pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate
funcţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui
traumatism anterior, reprezintă infracţiune? Dacă da, care este
forma de vinovăție cu care a fost comisă?
6. Din actele medicolegale se constată că partea vătămată F.D.
a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervului
laringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditate
definitivă de 15%. Sa menţionat că, din punct de vedere funcţional,
nu prezintă deficienţe care săi reducă acestuia capacitatea de
muncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă a
apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional
de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist,
orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în
art. 193 C.pen. Este corectă soluţia?
7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei
fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale de 100 de zile.
Fractura sa produs în locul unde victima mai suferise o fractură, iar
în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 90 zile.
Din raportul de expertiză medicolegală reiese că fractura
cubitusului stâng sa putut produce prin lovire cu un corp dur şi că
prelungirea îngrijirilor medicale de la 4050 la 100 de zile, necesare
pentru vindecare, sa datorat terenului patologic preexistent pe care
a suferit leziunea, astfel că sa impus imobilizarea din nou în aparat
gipsat pentru 4 săptămâni, osificarea nefiind completă după 50
zile. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor
medicale. Ce infracţiune se va reţine?
8. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 194 C.pen. în
situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă
producândui o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă unei
plăgi tăiate care ia modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta
apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal?
9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei
bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei, provocândui
pierderea unicului dinte pe care îl avea?
10. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea
prevăzută de art. 194 C.pen. pentru că acesta a aplicat victimei
două palme, ia tăiat părul şi ia ras sprâncenele. Este corectă
soluţia?
11. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona
abdominală fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune
se va reţine dacă sa produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile
de îngrijiri medicale?
12. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea
de o gravă maladie cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă,
urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace,
declanşată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile
agresiunii?
13. Inculpatul, fost boxer profesionist, a aplicat o puternică
lovitură de pumn victimei în zona feţei. Victima sa dezechilibrat,
sa lovit de un plan dur şi a decedat. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
14. Inculpatul, luptânduse la pământ cu victima, a reuşit să o
deposedeze de un briceag cu care apoi ia aplicat o lovitură în
gambă, lovitură ce a secţionat artera tibială şi ia provocat o
hemoragie puternică ce a condus la deces. Ce se va reţine în
15. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor
alcoolice, sau luat în joacă la trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşit
să trântească victima la sol, după care a imobilizato cu faţa spre
pământ, el aflânduse deasupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile spre
spate capul victimei şi un picior, provocândui hiperextensia
coloanei cervicale. Victima a decedat după 2 zile. Ce se va reţine
în sarcina inculpatului?
16. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care, lovinduşi în mod
grav cu pumnii şi picioarele soţia, a determinato pe aceasta să sară
pe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror vindecare
a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale?
17. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă,
lăsând cele 5 fetiţe singure, a avut o izbucnire de moment şi a
aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele
sale. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe,
cauzândui leziuni ce au provocat moartea. Deşi inculpatul a
aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu la orientat spre
capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă, şi doar întâmplarea a făcut
ca acesta să lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
18. Inculpaţii, lucrători la o sondă petrolieră, au organizat după
orele de program, împreună cu ceilalţi colegi, o petrecere în aer
liber. După ce au consumat băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi au
cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă, au deplasato, cu
toată împotrivirea acesteia, şi au purtato deasupra unui foc. Hainele
victimei fiind îmbibate cu petrol, au luat foc cu uşurinţă, iar atunci
când sa reuşit stingerea acestuia, victima era deja decedată. Ce se
va reţine în sarcina inculpaţilor?
19. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri, dar acestea
au produs leziuni superficiale (excoriaţii, echimoze, plăgi contuze);
traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu
picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. Victima a căzut întrun şanţ
adânc de 2m, plin cu apă, dar inculpatul a salvato de la moarte prin
înec, sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. În continuare, inculpatul,
lăsând victima pe câmp, a plecat în sat pentru a aduce haine uscate
pentru victimă şi pentru aşi schimba propriile haine ude, dar, fiind sub
influenţa alcoolului, a adormit. Când sa trezit, a plecat la locul unde o
lăsase pe victimă, ducând cu el îmbrăcămintea necesară, însă victima
încetase din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă se
constată că victima a decedat din cauza hipotermiei?
20. În urma unui accident de circulaţie rutieră sa cauzat
vătămarea corporală a victimei, având ca urmare internarea în
spital, tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de
viaţă. Care va fi încadrarea juridică a faptei?
21. În urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer
profesionist, persoana vătămată a necesitat 25 de zile de îngrijiri
medicale. Ce se va reţine în sarcina şoferului?
22. Inculpaţii, unul mecanic, celălalt mecanic ajutor la
întreprinderea de exploatare Metrou Bucureşti, conducând un tren
de metrou, la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul, după
care au anunţat că se închid uşile, fără a fi observat că persoana
vătămată, care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea
semnalului sonor, a rămas prinsă între uşi, cu laba piciorului stâng
şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului, iar cu restul corpului în
afară. În urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie
până la capătul peronului, unde sa izbit de peretele tunelului,
căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale
grave, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri
medicale. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa, dacă
expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina
celor 2 inculpaţi?
23. Instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi
alcoolice, sa deplasat cu autoturismul pe drumurile publice, unde a
intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism, care se deplasa
regulamentar din sens opus. În urma impactului, o persoană a
decedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri
medicale, alta a suferit leziuni ce au necesitat 93 de zile îngrijiri
medicale, iar cea de a 4a persoană a necesitat 105 zile îngrijiri
medicale. Ce se va reţine în sarcina inculpatului, dacă buletinul de
analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de
1,4‰?
24. P., mama minorului M., obișnuia să-și sancționeze fiul
pentru notele mici obținute la școală prin provocarea unor arsuri pe
brațele acestuia realizate cu țigara. Se poate reține vreo infracțiune
în sarcina mamei?
25. Z., în vârstă de 15 ani a făcut o plângere împotriva tatălui
său pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului,
arătând că acesta îi interzice să se întâlnească la sfârșit de
săptămână cu prietenii săi, aducând atingere dezvoltării sale fizice
și intelectuale deoarece cu aceștia obișnuiește să schimbe idei și să
practice diferite sporturi. Ce soluție ar trebui să adopte Parchetul?
26. Fostul soț a formulat o plângere împotriva lui S., întrucât i-a
aplicat fiului lor în vârstă de 8 ani o palmă, pentru că acesta
înjurase o bătrână. Ce soluție ar trebui să adopte procurorul?
27. A., care se afla împreună cu 3 prieteni, i-a cerut o țigară lui
T. care la rândul său era însoțit de 2 prieteni. T. i-a spus că și dacă
ar avea nu i-ar da, motiv pentru care A. i-a dat un pumn în față, iar
membrii celor două grupuri au început să se lovească. La un
moment dat, Z., prieten al lui A., i-a aplicat lui T. o lovitură cu un
briceag în gambă, iar acesta a decedat. Ce se va reține în sarcina
fiecărui participant la încăierare, având în vedere că toți au
necesitat îngrijiri medicale cuprinse între 2 și 8 zile, mai puțin T.
28. În urma încăierării între două grupuri într-un club, unul din
participanți a fost ucis ca urmare a unei lovituri cu un scaun în cap.
Cum cei care au participat la încăierare și-au aplicat reciproc
lovituri cu scaune și sticle nu s-a putut stabili cine a aplicat
victimei lovitura mortală. Ce se poate reține în sarcina
participanților la încăierare?
 Teste grilă
1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a

două persoane constituie:
a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe;
b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.
2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a
produs victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri
medicale constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.
3. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au
provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 90 de zile de
îngrijiri medicale, fapta poate constitui infracţiunea de:
a) lovire sau alte violenţe [art. 193 alin. (1) C.pen.];
b) lovire sau alte violenţe [art. 193 alin. (2) C.pen.];
c) vătămare corporală (art. 194 C.pen.).
4. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona
toracică, producândui o leziune profundă. Transportată la spital, V
este examinată şi tratată superficial de medici, iar după câteva zile
decedează. Expertiza medicolegală constată o culpă medicală, în
lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri
medicale. F va fi condamnat pentru infracţiunea de:
a) omor;
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
c) lovire sau alte violențe.
Capitolul III
Infracțiuni săvârșite asupra unui
membru de familie
 Aprecieri generale cu privire la capitol
Deşi există un capitol cu acest titlu, el nu cuprinde în realitate

decât o singură infracţiune, intitulată „Uciderea sau vătămarea
nou-născutului săvârșită de către mamă”, deoarece art. 199 –
„Violența în familie” – face trimitere la infracțiunile prevăzute de
art. 188, 189, 193-196 în situația în care sunt săvârșite asupra unui
membru al familiei. Noțiunea de membru de familie este definită
în art. 177 C.pen. Cum diferențele față de infracțiunile din
capitolele anterioare sunt reprezentate de un subiect activ calificat
și de o majorare a maximului special al pedepsei, art. 199
reprezintă, de fapt, o variantă agravată pentru fiecare din
infracțiunile la care face trimitere. Rezultă că analiza capitolelor
precedente este utilă şi în privinţa art. 199.
În circumstanţele menţionate, caracterizarea capitolului va fi
înlocuită de o succintă analiză a infracțiunii prevăzute de art. 200:
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă.
1. Obiectul juridic este reprezentat de integritatea corporală,
sănătatea și viața copilului nou-născut.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul copilului nou-
născut.
1. Subiectul activ este circumstanțiat, și anume mama copilului
nou-născut. Persoanele care participă la comiterea faptei vor
răspunde pentru infracțiunea de omor sau pentru una din
infracțiunile prevăzute în art. 193-195 C.pen.
2. Subiectul pasiv este și el circumstanțiat, un copil nou-
născut, care nu are mai mult de 24 de ore.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Se poate vorbi despre o condiție de timp, ce este identică în
acest caz cu situația premisă – infracțiunea să se comită în primele
24 de ore după naștere.
IV. Situaţia premisă constă într-o naștere recentă, fapta fiind
săvârșită imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore.
Elementul material este identic cu cel al infracțiunii de omor
sau al infracțiunilor prevăzute de art. 193-195, respectiv uciderea,
lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală.
Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea
să se realizeze imediat după naștere, nu mai târziu de 24 de ore.
Urmarea imediată constă în decesul copilului nou-născut în
varianta de la alin. (1) și în provocarea unor suferinţe fizice,
atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei în
varianta de la alin. (2) (mai puțin când fapta săvârșită asupra nou-
născutului este cea prevăzută la art. 195, iar urmarea imediată
constă tot în decesul victimei).
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă,
iar atunci când fapta este cea prevăzută de art. 195, praeterintenția.
Latura subiectivă trebuie întregită de existența unei cerințe
esențiale, și anume ca intenția de a ucide sau de a duce atingere
sănătății sau integrității corporale a nou-născutului să survină pe
fondul stării de tulburare psihică a mamei.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea
juridică.
VII. Formele infracţiunii
În varianta de la alin. (1) tentativa este posibilă, dar nu se
pedepsește, cu excepția cazului în care încercarea de ucidere are
drept consecință lovirea sau vătămarea corporală a nou-născutului,
caz în care se va reține forma consumată a infracțiunii în varianta
atenuată, cea prevăzută la alin. (2). Consumarea are loc în
momentul în care se produce decesul nou-născutului, în cazul
variantei tip ori lovirea sau vătămarea corporală, în cazul variantei
de la alin. (2).
VIII. Variante
Infracţiunea prezintă două variante autonome în alin. (1) şi (2).
Varianta de la alin. (1) corespunde infracțiunii de pruncucidere din
vechiul Cod (art. 177) și poate fi considerată o variantă atenuată a
infracțiunii de omor. Varianta de la alin. (2) este o incriminare
nouă, fără corespondență în vechiul Cod, care poate fi considerată
drept variantă atenuată a infracțiunilor la care face trimitere
(art. 193-195 C.pen.).
IX. Sancţiuni
Pedeapsa închisorii este prevăzută pentru ambele variante.
 Spețe
1. Inculpatul N. a aplicat soacrei sale o lovitură cu un băț în

zona feței, ce a cauzat victimei pierderea unui ochi. Ce se va reține
în sarcina lui N?
2. A. le-a aplicat cumnatului său și fiului acestuia (copilul

surorii sale) în vârstă de 13 ani, câte o lovitură cu pumnul în zona
feței. Cumnatul lui A. s-a lovit cu capul de calorifer ca urmare a
pumnului aplicat și a decedat după două ore. Ce se va reține în
sarcina lui A.?
3. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care,
concepând un copil în afara căsătoriei, a ascuns sarcina de familia
sa, a născut întrun loc retras, fără a anunţa pe nimeni, şi a asfixiat
copilul imediat după naştere?
4. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata, bolnavă de
schizofrenie, şia ucis copilul, imediat după naştere, dacă expertiza
medicolegală a stabilit că mama, la momentul săvârşirii faptei, a
avut discernământ?
5. Inculpata a născut un copil, neasistată, şi apoi la pus întro
sacoşă şi la abandonat pe scările unei biserici. Copilul a fost găsit
după câteva minute de o persoană care la dus la spital. Sa constatat
că nou-născutul este sănătos. Ce se va reţine în sarcina mamei?
6. Ce se va reține în sarcina mamei care la 5 ore după naștere,
în timp ce își alăpta copilul a vărsat din greșeală peste picioarele
acestuia o cană de ceai fierbinte, provocându-i leziuni ce au
necesitat cinci zile de îngrijiri medicale?
7. Ce se va reține în sarcina mamei care, în ziua nașterii, la
maternitate, dorind să aplice o corecție nou-născutului care plângea
prea mult, a refuzat să îl hrănească, cu consecința deshidratării
grave a nou-născutului?
Capitolul IV
Agresiuni asupra fătului
Prin intermediul infracțiunilor din acest capitol legiuitorul a

înțeles să protejeze și o formă de viață intrauterină, fătul nefiind
protejat prin intermediul infracțiunilor contra vieții, deoarece
subiectul pasiv al acestora este o persoană în viață.
Acest capitol cuprinde două infracțiuni: Întreruperea cursului
sarcinii și Vătămarea fătului.
1. Obiectul juridic al celor două infracțiuni este complex. În
cazul infracțiunii de Întreruperea cursului sarcinii este ocrotită pe
de o parte, sănătatea, integritatea corporală, viaţa femeii însărcinate
şi libertatea de a duce la bun sfârşit o sarcină, iar, pe de altă parte,
este ocrotit produsul de concepţie. În cazul infracțiunii de
vătămarea fătului este protejat produsul de concepție, indiferent
dacă vătămarea s-a produs în timpul sarcinii sau în timpul nașterii,
precum și integritatea corporală, sănătatea sau viața copilului care
a suferit vătămări în timpul sarcinii sau al nașterii.
2. Obiectul material îl constituie fătul în cazul art. 202, iar în
cazul infracțiunii prevăzute de art. 201 îl constituie produsul de
concepție și corpul femeii însărcinate, fiind unul complex.
1. Subiectul activ. În cazul infracțiunii prevăzută de art. 201
C.pen. subiectul activ poate fi orice persoană (chiar şi medicul
specialist), cu excepţia femeii însărcinate care beneficiază de o
cauză de nepedepsire. În cazul art. 202 subiect activ poate fi orice
persoană (inclusiv medicul); femeia însărcinată poate fi subiect
activ al acestei infracțiuni doar în cazul în care vătămarea are loc în
timpul nașterii; pentru fapta comisă în timpul sarcinii femeia
însărcinată beneficiază de o cauză de nepedepsire.
2. Subiectul pasiv poate fi femeia însărcinată în cazul faptei
prevăzute de art. 201 C.pen.; în cazul art. 202 C.pen., femeia
însărcinată poate fi subiect pasiv, dar poate fi considerat subiect
pasiv și copilul care în urma agresiunilor comise în timpul sarcinii
sau nașterii suferă o vătămare corporală sau decedează după
naștere.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Prezintă relevanţă locul comiterii faptei, pentru existenţa
infracţiunii prevăzute de art. 201 în varianta tip, alin. (1) lit. a)
(fapta săvârşită în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor
medicale autorizate).
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei sarcini în cazul
ambelor infracțiuni. Dacă femeia nu este însărcinată, se poate
realiza, eventual, o altă infracţiune contra vieţii sau integrităţii
corporale a acesteia, dar nu se poate reţine infracţiunea de
întrerupere a cursului sarcinii sau vătămarea fătului.
Elementul material se realizează în cazul art. 201 C.pen
printro acţiune, aceea de întrerupere a cursului sarcinii. Cerinţa
esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de
întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze întruna din
împrejurările prevăzute la alin. (1) (în afara instituţiilor medicale,
de o persoană care nu e medic de specialitate; dacă vârsta sarcinii a
depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate.
În cazul art. 202 elementul material constă tot într-o acțiune,
aceea de vătămare a fătului.
Urmarea imediată constă în cazul art. 201 în oprirea evoluţiei
sarcinii, urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie.
Pentru varianta agravată există şi o urmare imediată secundară,
constând fie în vătămarea corporală, fie în decesul femeii
însărcinate. La art. 202 urmarea imediată constă fie în împiedicarea
instalării vieții extrauterine, la alin. (1), fie într-o vătămare corporală
cauzată ulterior copilului ori decesul acestuia, la alin. (2) și (3).
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită în cazul ambelor
infracțiuni.
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe, la variantele
tip, şi praeterintenţiei, la varianta agravată de la alin. (3) în cazul
infracțiunii prevăzute de art. 201, și sub forma intenției directe sau
indirecte ori a culpei în cazul infracțiunii prevăzute de art. 202. Teza
ultimă a alin. (2) și (3) (vătămarea a avut ca urmare moartea
copilului) presupune existența vinovăției sub forma praeterintenției.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea
juridică.
VII. Formele infracţiunii
Tentativa este posibilă şi se pedepseşte la art. 201 alin. (1) și (2)
și nu se sancționează în cazul art. 202. Consumarea are loc în
momentul întreruperii efective a cursului sarcinii la art. 201, iar la
art. 202, fapta se consumă în momentul producerii uneia din cele
trei urmări imediate posibile: împiedicarea instalării vieții;
vătămarea corporală sau decesul copilului.
VIII. Variante
Infracţiunea prevăzută de art. 201 prezintă două variante tip în
alin. (1) şi (2) şi două variante agravate în alin. (3) şi (4). Art. 202
prezintă o variantă tip la alin. (1), trei variante atenuate la alin. (2)
(3) și (4) și o variantă din culpă la alin. (5).
IX. Sancţiuni
Pedeapsa închisorii pentru ambele infracțiuni, iar pentru
variantele agravate ale art. 201 pedeapsa închisorii şi interzicerea
unor drepturi.
 Întrebări
1. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de

întrerupere a cursului sarcinii?
2. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de întrerupere a
cursului sarcinii?
3. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii de
întrerupere a cursului sarcinii?
4. În ce constă elementul material al infracţiunii de vătămarea
fătului?
5. În ce constă obiectul material al infracțiunii de vătămarea
fătului?
6. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămarea fătului?
7. Care este diferența între infracțiunea de ucidere sau
vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă și vătămarea
fătului?
 Speţe
1. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită

manopere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni, cu
acordul acesteia, dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui
copil viu, iar femeia a decis să păstreze copilul?
2. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şi
picioarele. Victima, ţipând, la rugat pe inculpat să înceteze pentru
că este însărcinată. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri pe
toată suprafaţa corpului. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30
de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a 4a.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
3. B. a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive,

fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. După o lună, aceasta a născut
un copil cu malformaţii, cauzate de manoperele abortive. Ce
infracţiune se poate reţine în sarcina lui B?
4. S. a produs un accident rutier în care a fost lovită o femeie
însărcinată în luna a 7-a. Aceasta a fost transportată la spital și a
născut prematur. S-a stabilit după naștere că nou-născutul prezintă
o leziune la unul din membrele inferioare, vătămare determinată de
accidentul rutier. Poate fi tras cineva la răspundere penală?
 Teste grilă
1. Diferenţa între întreruperea cursului sarcinii care a avut ca

urmare moartea victimei şi vătămarea corporală, ce a avut ca
urmare avortul apare la nivelul:
a) elementului material;
b) subiectului pasiv;
c) situaţiei premisă.
2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale, însărcinată în 5
luni, o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen, pentru a o ajuta
să avorteze, lovitură care ia provocat însă moartea acesteia,
reprezintă:
a) omor calificat;
b) ucidere din culpă;
c) întreruperea cursului sarcinii urmat de moartea victimei.
Capitolul V
Infracțiuni privind obligația de asistență
a celor în primejdie

juridic relaţiile sociale privind asistența celor în primejdie, ca atare
prin intermediul acestor incriminări se ocrotește viața, sănătatea,
integritatea corporală a persoanelor aflate în pericol.
2. Obiectul material. Este reprezentat de corpul persoanei
aflate în primejdie.

1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. La infracțiunea
prevăzută la art. 203 C.pen. persoana care a creat starea de pericol
în care se află victima nu poate fi subiect activ, iar participația este
exclusă.
2. Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat, poate fi
orice persoană fizică aflată în primejdie.
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.

Pentru existența infracțiunilor este necesar să existe un pericol
iminent și grav pentru viața, integritatea corporală sau sănătatea
unei persoane.
Elementul material se realizează printr-o omisiune în cazul
art. 203 (omisiunea da a da ajutorul necesar sau de a anunța de
îndată autoritățile) și printr-o acțiune, împiedicarea intervenției
ajutoarelor, în cazul art. 204.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru
persoana aflată în primejdie.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă.
Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante.

Tentativa este posibilă doar în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 204, dar nu se sancționează. Infracţiunile se consumă în
momentul producerii urmării imediate.
VIII. Variante
Ambele infracțiuni prezintă doar variantă tip.
IX. Sancţiuni
Pentru ambele infracțiuni sancțiunea este pedeapsa închisorii
alternativ cu amenda, iar în cazul art. 203 se prevede o cauză
justificativă specială – fapta nu constituie infracțiune dacă, prin
acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav cu
privire la viața, integritatea corporală sau sănătatea sa.
 Întrebări
1. Care este elementul material al infracțiunii de lăsare fără

ajutor a unei persoane aflate în dificultate?
2. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de

împiedicarea ajutorului?
3. Care este diferența între infracțiunea de lăsare fără ajutor a

unei persoane aflate în dificultate și împiedicarea ajutorului?
4. Care este diferența între infracțiunea de lăsare fără ajutor a
unei persoane aflate în dificultate și tentativă la omor realizată
prin omisiune?
 Spețe
1. Z. se afla în autoturism cu soțul său, iar acesta, conducând

imprudent a lovit autoturismul de un parapet. Șoferul a fost grav
rănit, dar soția sa, Z., nu a suferit vătămări. Aceasta a anunțat
accidentul autorităților, dar a dat coordonate greșite pentru locul
în care se aflau, cu speranța ca echipajul de salvare să ajungă
târziu, deoarece soțul sau încheiase o poliță de asigurare de viață
al cărei beneficiar era ea. Echipajul de salvare a ajuns, ca urmare a
acestui fapt, abia peste 40 de minute, găsindu-l pe pacient
decedat. Ce se poate reține în sarcina lui Z.?
2. M. se afla în parc cu copilul său C. Acesta din urmă a căzut

dintr-un leagăn și s-a accidentat grav. Deși copilul avea nevoie de
asistență medicală de urgență, mama a refuzat orice fel de ajutor
medical, motivând că religia nu-i permite să apeleze la un
asemenea ajutor. Copilul a decedat după 5 zile. Se poate reține
vreo infracțiune în sarcina mamei?
3. M. a constat că fiica sa în vârstă de 2 ani are febră mare și i-

a administrat la sfatul farmacistului medicamente antifebrile, fără
a consulta însă un doctor. Starea fetiței s-a agravat rapid și
aceasta a decedat. S-a constatat ulterior că moartea a fost
determinată de complicații survenite ca urmare a unei meningite.
M. a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art.
203 C.pen. Ce ar trebui să decidă instanța?
 Teste grilă
1. Fapta de a opri o ambulanță care se îndrepta spre locuința

unui bolnav ce suferise un atac de cord, săvârșită de mai mulți
participanți la traficul rutier care fuseseră martorii unui grav
accident, și care doreau ca personalul medical să acorde ajutor
persoanelor grav rănite:
a) nu reprezintă infracțiune;
b) reprezintă infracțiunea de împiedicare a ajutorului;
c) reprezintă infracțiunea de lăsare fără ajutor a unei persoane
aflate în dificultate.
2. I. l-a încuiat în cameră timp de două zile pe unchiul său
pentru a-l împiedica să depună o plângere la poliție. Deși unchiul,
bolnav de astm, i-a spus că se simte rău și are nevoie de un
doctor, I. a refuzat să-l elibereze și să anunțe un doctor. Ce se va
reține în sarcina lui I.?
a) lipsire de libertate în mod ilegal;
b) lipsire de libertate în mod ilegal în concurs cu lăsarea fără
ajutor a unei persoane aflată în dificultate;
c) lipsire de libertate în concurs cu împiedicarea ajutorului.
Capitolul VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei

juridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii fizice și psihice a
persoanei. Se poate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar, respectiv
sănătatea şi viaţa persoanei, în cazul infracţiunii prevăzute de
art. 205 alin. (3) şi (4) C.pen.
2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la un
drept subiectiv, dreptul la libertate, în cele mai multe cazuri
infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. Pot
exista şi excepţii, cum ar fi, de exemplu, cazul infracţiunii
prevăzute de art. 205, când fapta pune în pericol sănătatea sau viața
victimei, ipoteză în care corpul persoanei devine obiectul material
al infracţiunii.

1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. Participaţia este
posibilă în toate formele.
2. Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat. Există şi o
excepţie, în cazul art. 205 alin. (3), pentru una din modalităţi, când
victima trebuie să fie minoră.

Nu este necesară existența unei situații premisă în cazul acestor
infracțiuni.
Elementul material se realizează, de regulă, printro acţiune. În
unele cazuri (lipsirea de libertate) elementul material se poate
realiza şi prin inacţiune. La unele infracţiuni, pe lângă elementul
material există şi o cerinţă esenţială; de exemplu, în cazul
infracţiunii de hărțuire, urmărirea trebuie să se facă fără drept sau
fără un interes legitim, iar în cazul art. 205 lipsirea de libertate
trebuie să se facă în mod ilegal.
Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din
diferitele ei aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să
constea întrun rezultat mai grav – decesul victimei – în cazul
lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea
faptei. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea
victimei), unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită.

Vinovăţia este cerută, de regulă, sub forma intenţiei, directă
sau indirectă. Excepţia apare în cazul art. 205 alin. (4), unde forma
de vinovăţie este praeterintenţia.
Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante.

Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol,
dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate
[alin. (1)(3)]. Infracţiunile se consumă în momentul producerii
urmării imediate.
VIII. Variante
Pentru infracţiunile de lipsire de libertate și şantaj, există
variante agravate, pentru infracțiunea de amenințare există doar
varianta tip, iar pentru infracțiunea de hărțuire există varianta tip și
varianta asimilată.
IX. Sancţiuni
Este prevăzută, de regulă, pedeapsa închisorii, iar în unele
cazuri (art. 206 şi art. 208) pedeapsa închisorii este prevăzută
alternativ cu cea a amenzii.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de
libertate urmată de moartea victimei
Vinovăţia cu
Vinovăţia
privire la
cu privire
Elementul urmarea
la Infracţiunea
material imediată
elementul
(moartea
material
victimei)
Exercitare
omor
a unor intenţie + intenţie =
violenţe
loviri sau
Exercitare
vătămări
a unor intenţie + culpă =
cauzatoare
violenţe
de moarte
lipsire de
Lipsirea de libertate urmată
intenţie + culpă =
libertate de moartea
victimei
Exercitare ucidere din
a unor culpă + culpă = culpă
violenţe
Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie să

fie determinat de lipsirea de libertate, nu de violenţele exercitate, poate în
aceeaşi împrejurare, dar cu rezoluţie infracţională distinctă.
 Întrebări
1. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de

libertate în mod ilegal cu cea de viol?
2. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de
libertate în mod ilegal?
3. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare?
4. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare?
5. Când se consumă infracţiunea de şantaj?
6. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj?
7. Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de hărțuire?
8. Care este elementul material în cazul infracțiunii de hărțuire?
 Speţe
1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de

bani pretins datorată de aceasta. De aceea, au imobilizato şi au
conduso întrun loc părăsit, unde au legato cu lanţuri la picioare de
un par şi au sunato apoi pe soţia acesteia, căreia iau solicitat suma
respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine în sarcina
inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii
de şantaj?
2. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care, în scopul de a
săvârşi infracţiunea de viol, au urcat victima cu forţa în
autofurgoneta condusă de unul din ei şi au transportato contra
voinţei ei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul, însă
victima a sărit din maşină şi şia fracturat braţul?
3. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat, în scopul
imobilizării, o persoană agresivă până la venirea organelor de
poliţie?
4. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate,
pentru ca aceasta săşi poată lua lucrurile din locuinţă, inculpatul sa
întâlnit cu victima, a obligato să se urce în autoturismul său, a duso
în afara oraşului şi a legato de un copac. Întrucât victima la insultat
pe inculpat, acesta a lovito cu pumnii şi picioarele în abdomen şi
torace şi a abandonato, în stare de inconştienţă. În urma loviturilor
primite, care iau provocat rupturi ale organelor interne, victima a
încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
6. Ce se va reţine în situaţia în care, pentru a face o glumă,
făptuitorul a închiso pe sora sa minoră întrun beci timp de câteva
ore, iar din cauza temperaturii scăzute, aceasta a intrat în şoc
hipotermic şi a decedat?
7. În speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său, la
trântit pe patul din bucătărie şi, imobilizândul prin apăsarea
toracelui cu genunchiul, ia legat mâinile şi picioarele cu o bucată
de sfoară, după care, astfel legat, la dus în pivniţă unde, după
aproximativ o oră, victima a decedat. Moartea sa produs, conform
expertizei medicolegale, ca urmare a hemoragiei consecutive
traumatismului cu ruptură de splină, produs prin comprimarea
toracoabdominală. Care va fi încadrarea juridică?
8. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul a
ameninţat victima cu un cuţit, fără a efectua şi alte acte care să
demonstreze că îşi va pune în practică această ameninţare?
10. Profesorul i-a amenințat pe studenți că dacă nu au prezență
la 80% din seminare nu vor intra în examen, iar această amenințare
a fost de natură să le provoace o stare de temere. Ce se poate reține
în sarcina profesorului?
12. I. i-a înmânat lui B. 3.000 de euro pentru că acesta din
urmă i-a promis că poate interveni pe lângă judecătorul ce
soluționează dosarul lui I. pentru o soluție favorabilă. I. a pierdut
procesul și i-a cerut lui B. banii înapoi. B. a refuzat, spunând că a
înmânat banii judecătorului. I. l-a amenințat că dacă în două zile nu
primește banii va angaja pe cineva să îl bată. B. a formulat o
plângere la poliție. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina lui I.?
13. G., în vârstă de 30 de ani a oprit-o într-o zi pe M., studentă
la Facultatea de Drept, la poarta facultății pentru a o invita la
teatru. M. a refuzat, spunând că nu acceptă niciodată invitațiile
necunoscuților. Timp de două luni după aceea, zilnic, G. aștepta
terminarea cursurilor și o urmărea pe M. în drumul spre casă. M. i-a
cerut să o lase în pace, pentru că nu va accepta să iasă cu el. G. a
amenințat-o că dacă nu acceptă invitația lui, va spune colegilor
acesteia că în urmă cu 1 an i-a sustras o sumă de bani. M. a
formulat o plângere la poliție. Ce se poate reține în sarcina lui G.?
14. C. le-a spus prietenilor săi că în noaptea anterioară, când
venea spre casă, a avut senzația că cineva îl urmărește. Prietenii săi
au hotărât să îi facă o glumă și să îl sune zilnic la 6 dimineața pe
telefonul fix, fără a răspunde în momentul în care C. va ridica
receptorul. Primind zilnic telefon la aceeași oră de la o persoană
necunoscută, C. s-a înspăimântat și a formulat plângere la poliție.
Poate fi angajată răspunderea penală pentru prietenii lui C.? Dacă
da, pentru ce infracțiune?
 Teste grilă
1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă

agravată atunci când fapta este săvârşită:
a) asupra unui minor;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
2. La infracţiunea de şantaj (art. 194 C.pen.):
a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul
pasiv nu a cedat constrângerii şi nu sa lăsat şantajat;
b) consumarea are loc la momentul în care făptuitorul a
dobândit un folos patrimonial sau nepatrimonial;
c) tentativa se pedepseşte.
3. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge
victima (V) săi dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se
îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de
organele de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. În sarcina
făptuitorului se va reţine:
a) şantaj;
b) tâlhărie;
c) tentativă la şantaj.
Capitolul VII
Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile

1. Obiectul juridic. Prin intermediul acestor infracțiuni sunt
protejate libertatea și demnitatea umană a persoanelor
vulnerabile, relații ce presupun interzicerea exploatării acestei
categorii de persoane.
2. Obiectul material. Aceste infracțiuni nu au, în general,
obiect material. Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei
fizice (pentru infracțiunile unde elementul material constă în
constrângere), se poate discuta de un obiect material secundar,
corpul persoanei (art. 209, art. 210).

1. Subiectul activ, în general, nu este circumstanţiat. Existența
unui subiect calificat poate conduce în cazul unor infracțiuni la
reținerea unei variante agravate (funcționarul public aflat în
exercițiul atribuțiilor de serviciu, pentru infracțiunea de trafic de
persoane sau trafic de minori; părintele, tutorele sau curatorul în
cazul infracțiunii de exploatare a cerșetoriei). Participaţia este
posibilă sub toate formele.
2. Subiectul pasiv este, în unele cazuri, circumstanţiat:
minorul, persoana aflată în vădită stare de vulnerabilitate, persoana
cu dizabilități fizice ori psihice etc. De principiu, așa cum și titlul
capitolului o sugerează, victima unei infracțiuni din această
categorie este o persoană care, cel puțin în mod vremelnic, se află
într-o stare de vulnerabilitate.
Nu este necesară existența unei situații premisă în cazul acestor
infracțiuni.
Elementul material se realizează, de regulă, printro acţiune. În
cazul unor infracţiuni pe lângă elementul material există şi o
cerinţă esenţială, de exemplu, în cazul art. 215, unde fapta
majorului de a apela la mila publicului trebuie să se realizeze, prin
folosirea prezenței unui minor.
Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii psihice și a
demnității persoanei sub unul din diferitele ei aspecte.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea
faptei.

Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, directă sau indirectă.
Uneori există un scop care califică intenția (spre exemplu, scopul
exploatării, în cazul traficului de persoane).

Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol,
dar este sancţionată doar pentru infracţiunile prevăzute în art. 209-
211 și art. 213 alin. (2). Infracţiunile se consumă în momentul
producerii urmării imediate. Infracțiunea prevăzută de art. 215
C.pen. este o infracțiune de obicei, ca atare făptuitorul trebuie să
apeleze în mod repetat la mila publicului pentru ca fapta să
îmbrace caracter penal.
VIII. Variante
Pentru infracţiunile de trafic de persoane, trafic de minori,
proxenetism, exploatarea cerșetoriei legea prevede și variante
agravate; pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar
variante tip.
IX. Sancţiuni
Este prevăzută, de regulă, pentru aceste infracțiuni pedeapsa
închisorii și interzicerea unor drepturi (art. 209, art. 210, art. 211,
art. 213 C.pen.), iar în unele cazuri pedeapsa închisorii este
prevăzută alternativ cu cea a amenzii (art. 214, art. 215, art. 216
C.pen.).
 Întrebări
1. Care este deosebirea între infracțiunea de sclavie și cea de

trafic de persoane?
2. Care este elementul material al infracțiunii de trafic de
persoane?
3. Care este subiectul pasiv în cazul infracțiunii de supunere la
muncă forțată?
4. Care este deosebirea între infracțiunea de trafic de persoane
și cea de proxenetism?
5. Care este subiectul pasiv al infracțiunii de exploatarea
cerșetoriei?
6. Care este urmarea imediată în cazul infracțiunii de folosirea
unui minor în scop de cerșetorie?
 Spețe
1. X. a mers într-un sat din județul Vaslui la trei familii sărace,

cu mulți copii, și le-a propus acestora să ia copiii cu vârste
cuprinse între 9 și 12 ani pe care să îi folosească la munca în
gospodărie, urmând ca el să se ocupe de întreținerea lor. Părinții au
fost de acord și au permis lui X. să îi ducă pe copii în județul
Constanța. X. i-a pus pe copii să lucreze la o fermă de 200 de porci
unde nu mai existau alți angajați, oferindu-le în schimb două mese
pe zi. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina lui X.?
2. Soții A. și B., plecați de 10 ani în Italia, au revenit în
România și au propus unor consăteni să meargă și ei în Italia unde
vor fi angajați de un fermier italian pe o plantație de roșii și vor
avea un salariu de 1.000 euro/lună. Împreună cu A. și B. au mers
20 de persoane, cei doi soți asigurând transportul acestora în Italia.
Ajunse în Sicilia, cele 20 de persoane au fost cazate într-un fost
grajd, iar A. și B. le-au reținut actele de identitate, sunându-le că le
vor returna în momentul în care din munca prestată vor restitui
cheltuielile de transport, în sumă de 300 euro pentru fiecare
persoană. La încheierea primei luni, fără să se încheie vreun
contract de muncă, fiecare din aceste persoane a primit câte 150 de
euro, muncind 12-14 ore pe zi. Banii au fost însă reținuți de A. și B.
pentru acoperirea parțială a cheltuielilor de transport. Una din
aceste persoane a reușit să facă plângere la poliție. Ce se va reține
în sarcina lui A. și B.?
 Teste grilă
1. Determinarea la începerea sau continuarea practicării

prostituției reprezintă:
a) infracțiunea de trafic de persoane;
b) infracțiunea de proxenetism;
c) infracțiunea de proxenetism în concurs cu cea de trafic de
persoane.
2. Subiectul activ:
a) este un minor în cazul infracțiunii de folosirea unui minor în
scop de cerșetorie;
b) nu este calificat în cazul infracțiunii de trafic de persoane;
c) este un funcționar în cazul infracțiunii de folosire a
serviciilor unei persoane exploatate.
3. Tentativa se sancționează în cazul infracțiunii de:
a) supunere la muncă forțată sau obligatorie;
b) exploatarea cerșetoriei;
c) sclavie.
Infracţiuni contra libertății și integrității sexuale

1. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale
referitoare la libertatea şi integritatea vieţii sexuale a persoanei.
Există şi un obiect juridic secundar, integritatea corporală şi
sănătatea persoanei sau viaţa acesteia (în cazul unor variante
agravate, ca de exemplu, în cazul violului urmat de moartea
victimei).
2. Obiectul material. Infracţiunile din acest titlu nu au obiect
material, întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale,
care nu se poate obiectiva întro valoare materială. Când faptele
sunt comise prin utilizarea violenţei fizice, se poate discuta de un
obiect material secundar, corpul persoanei.

1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat, la
variantele tip ale incriminărilor. Există însă şi excepţii, cum ar fi
cazul infracţiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale, unde
subiect activ poate fi doar o persoană majoră;
2. Subiectul pasiv este uneori circumstanţiat, în funcţie de:
vârstă [la racolarea minorilor în scopuri sexuale, la actul sexual cu
un minor, la agravanta de la viol prevăzută în alin. (3) lit. c)];
calitatea de rudă în linie directă, frate sau soră [la viol în varianta
de la alin. (3) lit. b)].
IV. Situaţia premisă nu prezintă relevanţă.
Elementul material se realizează, în toate cazurile, printro
acţiune. Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale, elementul
material diferă de la o infracţiune la alta, constând în general în
comiterea unui: act de natură sexuală, raport sexual, act sexual oral
sau anal sau orice alt act de penetrare vaginală sau anală. Prin
excepţie, la hărţuirea sexuală și racolarea minorilor în scopuri
sexuale elementul material nu are în mod direct conotaţie sexuală,
constând în pretinderea în mod repetat de favoruri de natură
sexuală (în cazul infracțiunii prevăzute la art. 223) și propunerea
făcută unui minor să se întâlnească în scopul comiterii unui act
dintre cele prevăzute în art. 220 sau art. 221 (în cazul infracțiunii
prevăzute la art. 222).
Urmarea imediată constă, de regulă, întro încălcare a libertăţii
sexuale. La unele variante agravate există şi o urmare imediată
adiacentă: de exemplu, în cazul violului urmat de moartea victimei,
urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate.
Legătura de cauzalitate rezultă, de cele mai multe ori, din
realizarea elementului material. În cazul în care urmarea imediată
constă întrun rezultat, cum ar fi decesul victimei în cazul
infracțiunii de viol, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.

Vinovăţia. Infracţiunile din această categorie pot fi comise
doar cu intenţie. În cazul unor variante agravate (viol urmat de
moartea victimei), forma de vinovăţie este praeterintenţia.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. Deși art. 222 vorbește
de existența unui scop, acesta nu este o componenta a laturii
subiective, ci un scop ce ține de realizarea laturii obiective.

Tentativa este posibilă şi se sancţionează la infracțiunea de
viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor și coruperea
sexuală a minorilor.
Consumarea are loc, de obicei, în momentul realizării
elementului material al infracţiunii, moment ce coincide cu lezarea
libertăţii sexuale.
VIII. Variante
Hărţuirea sexuală și racolarea minorilor în scopuri sexuale sunt
incriminate doar în varianta tip, celelalte infracţiuni conţin variante
agravate.
IX. Sancţiuni
La infracţiunea de hărţuire sexuală și racolarea minorilor în
scopuri sexuale pedeapsa este închisoarea alternativ cu amenda;
pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii.
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de
moartea victimei
Vinovăţia cu
Vinovăţia privire la
Elementul cu privire la urmarea Infracţiunea
material elementul imediată
material (moartea
victimei)
Exercitarea
unor intenţie + intenţie = omor
violenţe
loviri sau
Exercitarea
vătămări
unor intenţie + culpă =
cauzatoare
violenţe
de moarte
Acte
viol urmat
sexuale prin
intenţie + culpă = de moartea
constrânger
victimei
e
Exercitarea
ucidere din
unor culpă + culpă =
culpă
violenţe
Notă: La violul urmat de moartea victimei, moartea trebuie să fie determinată

de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului sexual.
Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie infracţională
separată, se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte.
 Întrebări
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol?

2. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act
sexual şi raport sexual?
3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un
minor şi cea de viol?
4. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de agresiune
sexuală?
5. Care este elementul material al infracţiunii de agresiune
sexuală?
6. Care este elementul material în cazul infracțiunii de racolare
a minorilor în scopuri sexuale?
7. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie
sexuală?
8. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală?
 Speţe
1. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care, încercând să

violeze victima, a izbito cu capul de o piatră, iar aceasta a decedat?
2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat, dacă
unul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere,
iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?
3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii,
persoană suferindă de o atrofie musculară, deci în imposibilitate de
a se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului, având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiată
de inculpat, iar fiica nu locuia împreună cu mama sa?
4. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe, în scopul de a
avea raport sexual cu aceasta, iar victima, pentru a se apăra, sa
urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde,
dezechilibrânduse din cauza stării de temere în care se afla, a căzut
şi a încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a
întreţine raport sexual, prin constrângere, cu bunica sa, care locuia
în aceeaşi casă?
6. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin
constrângere. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei,
inculpatul a sugrumat victima, care a decedat. Ce se va reţine în
7. Inculpatul în vârstă de 50 de ani i-a dăruit o ciocolată unei fetițe
de 7 ani, după care i-a spus că ar putea să îi dăruiască mai multe
dulciuri dacă merge acasă la el. Fetița l-a urmat, iar inculpatul a
întreținut cu aceasta un act sexual oral. Ce se va reține în sarcina
inculpatului?
8. Inculpatul, în vârstă de 19 ani, i-a propus lui V., în vârstă de
10 ani, pe un site de socializare să se întâlnească pentru a întreține
acte sexuale. V. a fost de acord și s-a întâlnit cu inculpatul, cu care
a întreținut un act sexual oral. Părinții au aflat și au formulat o
plângere împotriva majorului. Ce se poate reține în sarcina
inculpatului? Ce se poate reține în situația în care minorul a fost de
acord să se întâlnească cu inculpatul, dar nu a venit la întâlnire și
și-a anunțat părinții despre propunerea majorului?
 Teste grilă
1. La infracţiunea de viol:
a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul;
b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia;
c) subiectul activ poate fi orice persoană, indiferent de sex.
2. Violul este în varianta agravată:
a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se
apăra;
b) când victima a fost lovită;
c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.
3. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea
la întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de:
a) viol;
b) viol în concurs cu lipsire de libertate;
c) viol în varianta agravată.
4. Violarea victimei, urmată de uciderea acesteia, pentru ca
fapta să nu poată fi descoperită, reprezintă:
a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei;
b) infracţiunea de omor calificat (pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni);
c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat.
5. Raportul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci când
acesta nu se opune, reprezintă infracţiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) agresiune sexuală;
c) viol.
Capitolul IX
Infracțiuni care aduc atingere domiciliului
și vieții private

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind libertatea persoanei, relații ce
presupun, între altele, inviolabilitatea domiciliului și vieții private.
2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la un
drept subiectiv care, de principiu, nu are o întruchipare materială,
infracțiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material.

1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat. Excepţie
face infracțiunea de divulgarea secretului profesional unde
subiectul activ este circumstanțiat fiind reprezentat de persoana
care, în virtutea profesiei sau a funcției (medic, avocat, notar,
funcționar bancar etc.) intră în posesia unor date confidențiale, pe
care nu le poate divulga fără acordul celui care le-a încredințat.
Participația este în general posibilă, dar nu și sub forma
coautoratului în cazul infracțiunii de divulgarea secretului
profesional, deoarece subiectului activ îi incumbă o obligație
personală.
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii în general nu
prezintă relevanță. În cazul violării de domiciliu sau a violării
sediului profesional săvârșirea faptei în timpul nopții reprezintă
element circumstanțial.

În cazul infracțiunilor de violare de domiciliu și violarea
sediului profesional situația premisă constă în existența unui
domiciliu, respectiv a unui sediu profesional, în sensul legii penale.
La infracțiunea de divulgarea secretului profesional situația
premisă este dată de existența unor date confidențiale care au fost
încredințate sau de care subiectul activ a luat cunoștință în virtutea
funcției sau profesiei.
Elementul material constă, de regulă, întro acţiune (pătrundere,
divulgare, difuzare), însă în cazul unor infracțiuni (violare de
domiciliu, violarea sediului profesional) poate consta și într-o
inacțiune (refuzul de a părăsi). La unele infracțiuni, pe lângă
elementul material există și o cerință esențială, de exemplu în cazul
infracțiunii de violare de domiciliu, pătrunderea trebuie să se facă
fără drept.
Urmarea imediată este reprezentată de lezarea libertății
persoanei.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Vinovăţia este cerută sub forma intenției directe sau indirecte.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.

Tentativa este posibilă la toate infracțiunile din acest capitol,
dar nu se sancționează. Consumarea are loc în momentul
producerii urmării imediate.
VIII. Variante
Infracțiunea de divulgare a secretului profesional prezintă doar
varianta tip, celelalte infracțiuni prezintă și variante agravate.
IX. Sancţiuni
Pentru toate infracțiunile este prevăzută închisoarea alternativ
cu amenda, mai puțin varianta agravată prevăzută în alin. (5) al
art. 226 unde sancțiunea constă doar în pedeapsa închisorii.
 Întrebări
1. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de violare de

domiciliu?
2. Care este elementul material în cazul infracțiunii de violarea

sediului profesional?
3. Care este elementul material în cazul infracțiunii de violarea
vieții private?
4. Care este subiectul activ al infracțiunii de violarea vieții
private?
5. Care este subiectul activ în cazul divulgării secretului
profesional?
 Spețe
1. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde întro

casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată?
2. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet,
solicitând sancţionarea proprietarului apartamentului în care
locuieşte, care a pătruns în repetate rânduri, fără acordul său, în
locuinţă. Ce trebuie să dispună Parchetul, în situaţia în care cele
relevate în plângere se dovedesc a fi adevărate?
3. Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său
pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. Inculpata a găsit
în apartament cheile părţii vătămate, care locuia şi ea în acelaşi
imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. Folosind
aceste chei, inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa
părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa?
4. Care va fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatul
pătrunde în locuinţa victimei, fără acordul acesteia, şi apoi refuză
să o părăsească, la cerinţa expresă a victimei?
5. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns în
curtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate?
6. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitive
de interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica
fidelitatea soţiei sale?
 Teste grilă
1. Violarea de domiciliu:
a) are ca obiect juridic relațiile sociale privind patrimoniul;
b) se grefează pe o situație premisă care constă în preexistența
domiciliului în sensul legii penale;
c) este incriminată în forma tentativei.
2. Violarea de domiciliu va fi reținută în variantă agravată când
este săvârșită:
a) în timpul unei calamități;
b) prin folosire de calități mincinoase;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.
3. Violarea vieții private:
a) este o infracțiune contra libertății și integrității sexuale;
b) are un subiect activ calificat;
c) nu are obiect material.
Capitolul I
Furtul

1. Obiectul juridic constă în relațiile sociale privind posesia
sau detenția bunurilor mobile.
2. Obiectul material este reprezentat, de regulă, doar de bunuri
mobile însă se consideră că pot constitui obiect material al
infracțiunii și bunurile care rămân sau devin imobile în sensul legii
civile (cărămizile, burlanele sau alte materiale separate provizoriu
de imobil, sau materialele aduse pentru a le înlocui pe cele vechi,
conform art. 538 C.civ.). Reprezintă obiect material și înscrisurile,
energia electrică sau alt fel de energie cu valoare economică. Pot
reprezenta obiect material al furtului și părțile corpului uman în
măsura în care sunt desprinse de acesta (organe) și aparțin unui
patrimoniu, sau părțile artificiale chiar dacă sunt sau nu desprinse
de corp (proteze). În cazul furtului de folosință obiectul material
constă intr-un vehicul sau un terminal de comunicații.

1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat. Doar în
cazul furtului care se sancționează la plângere prealabilă (art. 231
C.pen.) subiectul activ trebuie să aibă o anumită calitate (membru
de familie, minor care săvârșește fapta împotriva tutorelui,
colocatarii, persoană găzduită) În principiu, pot exista toate
formele de participaţie penală (coautorat, instigare, complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat, cu excepția cazului în
care furtul se sancționează la plângerea prealabilă.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – pot constitui
elemente circumstanţiale. De exemplu: noaptea, mijlocul de
transport în comun, conduc la reţinerea unor variante agravate,
care în cazul furtului îmbracă forma unei infracţiuni distincte –
furtul calificat (art. 229).

În cazul unor infracţiuni este necesar să preexiste posesia sau
detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie obiectul
material al infracţiunii.
Elementul material constă, de regulă, întro acţiune (luarea
unui bun), însă în mod excepțional se poate realiza și prin
inacțiune. Pentru existența infracțiunii, elementului material îi este
atașată o cerință esențială, și anume, luarea bunului să se facă fără
consimțământul celui deposedat.
Urmarea imediată constă, în general, în schimbarea ilicită a
stării de fapt a bunului. Pentru art. 230 alin. (2) urmarea imediată
constă în producerea unei pagube.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, iar în
cazul furtului de folosință prevăzut de art. 230 alin. (2) trebuie
dovedită legătura între folosirea terminalului și producerea pagubei.

Vinovăţia este necesară sub forma intenției directe calificate
prin scop.
Mobilul şi scopul. Pentru existența infracțiunii trebuie ca
luarea bunului să se facă în scopul însușirii pe nedrept.

Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul acestor
infracțiuni. Consumarea are loc la momentul în care bunul iese din
sfera de dispoziție a posesorului și trece în sfera de stăpânire a
făptuitorului. Infracţiunile pot îmbrăca forma continuă sau
continuată şi, ca atare, pot avea un moment al epuizării.
VIII. Variante
Infracțiunea de furt are variante agravate, dar acestea sunt
reunite într-un articol separat – art. 229, sub titlul Furt calificat.
Furtul de folosință prezintă două variante tip.
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni se sancționează cu pedeapsa închisorii.
 Întrebări
1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?

2. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă?
3. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii
de furt?
4. Care este accepţiunea noţiunii de „armă” în cazul infracţiunii
de furt calificat?
5. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată”,
„deghizată”, „travestită”?
6. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de
transport în comun, conform practicii existente în cazul infracţiunii
de furt calificat?
7. Definiţi noţiunile de „efracţie”, „escaladare”, „folosirea fără
drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase”?
8. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu
încadrarea juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri, linii,
echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii etc. (RIL, Decizia nr. II
din 16 ianuarie 2006).
9. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere
prealabilă (art. 231 C.pen.)?
 Speţe
1. Inculpatul a pătruns întro casă de unde a sustras o casetă de

bijuterii şi un telefon fix, prin smulgerea cablului prin care acesta
era conectat, bunuri pe care lea pus întro geantă. În momentul în
care se pregătea să părăsească acea casă, a fost reţinut de organele
de poliţie. Ce se va reţine în sarcina sa?
2. Făptuitorul a pătruns printro gură de aerisire întro boxă aflată
la subsolul unui bloc, unde erau depozitate mai multe bunuri. A
pus un laptop și un telefon mobil întro geantă și, când se pregătea
să părăsească boxa prin gura de aerisire, a auzit un zgomot din
direcţia uşii; crezând că este proprietarul, făptuitorul a abandonat
geanta şi a părăsit în grabă boxa. Zgomotul auzit de făptuitor
provenea însă de pe holul din scara blocului. Proprietarul a venit la
boxă abia peste 3 zile, când a constatat că cineva pătrunsese acolo
şi pusese acele bunuri în geantă, motiv pentru care a anunţat
poliţia. Organele judiciare au prelevat urmele papilare lăsate de
făptuitor şi, întrucât acesta avea antecedente penale, a fost
identificat. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina sa?
3. Inculpatul a pătruns întrun apartament de unde a sustras
haine aparţinând unui bărbat, unei femei şi unui copil. Ce se va
reţine în sarcina acestuia?
4. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a
pătrunde întrun apartament de unde a sustras un televizor, un
calculator şi o cafetieră, pe care lea transportat pe rând la
autoturism?
5. Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor în vârstă
de 13 ani sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate,
acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său, reprezintă
infracţiune? Dacă da, care este încadrarea juridică?
6. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de aşi
însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el?
7. Inculpatul a furat o bicicletă, iar ulterior a dezmembrat-o și a
vândut părțile componente unor prieteni, spunându-le că provin
dintr-o bicicletă veche a sa. Care va fi încadrarea juridică a faptei?
8. E. i-a furat vecinului său F. o mașină de tuns iarba din curte.
Văzându-și bunul în curtea vecinului a doua zi, F. a decis să intre
peste noapte și să și-l recupereze, ceea ce s-a și întâmplat. Se poate
reține vreo infracțiune în sarcina lui F.?
9. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el
la munte, propunânduşi săl aducă în parcarea de unde îl luase după
3 zile. La câteva ore după ce a sustras autoturismul, inculpatul a
aflat că este căutat de poliţie, care îl suspectează de furt. În această
situaţie, inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut
componentele acestuia. Ce se va reţine în sarcina sa?
10. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat
încuietoarea unui autoturism, pentru a dormi în interiorul acestuia,
fără al mişca din locul în care era parcat?
11. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă
din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea, până întro
comună învecinată, iar apoi, în loc să o restituie părţii vătămate, a
depuso drept garanţie, pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani?
12. Făptuitorul a sustras un cal de pe câmp, sa deplasat cu el în
satul vecin, unde la abandonat. Care va fi încadrarea juridică?
13. Inculpatul a urcat întrun troleibuz aflat pe traseu şi a sustras
un aparat de compostat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului,
dacă în troleibuz nu se afla niciun călător?
14. Inculpatul, aflându-se într-un taxi, și-a însușit mai multe
bancnote care căzuseră din buzunarul șoferului pe scaunul
acestuia. Care va fi încadrarea juridică a faptei?
15. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că o
persoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. Martorii
au declarat că au văzut o tânără îmbrăcată întrun tricou negru şi în
pantaloni, care avea părul lung, strâns întro coadă, pe când părăsea
în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. A fost
identificat autorul furtului şi sa constatat că acesta corespundea
descrierii făcute de martori, doar că în realitate nu era vorba de o
tânără, ci de un tânăr. Se poate reţine în cauză infracţiunea de furt
calificat săvârșită de o persoană travestită?
16. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care,
pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate, de unde a sustras mai
multe bunuri, a săpat o groapă pe sub gard?
17. După desfacerea căsătoriei, inculpata a continuat să
locuiască împreună cu fostul soţ, parte vătămată în proces, pentru a
îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. Aceasta a înstrăinat
bunurile personale ale părţii vătămate, fără acordul acesteia. Ce se
poate reţine în sarcina inculpatei?
18. Soţii trăiau despărţiţi în fapt, soţia ocupânduse de creşterea
copilului minor. Pentru că fiul lor a suferit un accident, soţia a
vândut mai multe bunuri mobile pentru a face rost de bani, pe care
ia utilizat pentru tratamentul copilului. Soţul a formulat o plângere
prin care solicita condamnarea soţiei pentru infracţiunea prevăzută
de furt. Ce va trebui să dispună Parchetul?
19. Mătuşa şia găzduit nepotul din provincie, care urma să
susţină examen la facultate, în Bucureşti. Mătuşa a sustras din
bagajul nepotului suma de 200 lei. Care este infracţiunea ce se
poate reţine în sarcina mătuşii?
20. Inculpatul, muncitor întro echipă de fierari betonişti, a fost
tolerat să doarmă alternativ, timp de aproximativ 6 luni, în una din
cele două camere situate întrun cămin de nefamilişti, în care era
cazată echipa din care făcea parte. Cum va fi încadrată fapta sa, de
a fi sustras întro noapte, pe când se afla, pentru a dormi, întruna din
acele încăperi, diverse obiecte şi sume de bani, aparţinând
muncitorilor din ambele camere?
21. Ce se va reţine în sarcina lui B., care a sustras două pahare
din camera de hotel unde era cazat?
22. Partea vătămată a invitat acasă o prostituată. După ce a
întreţinut relaţii sexuale, partea vătămată a adormit, iar prostituata
a sustras mai multe bunuri din casă. Fiind trimisă în judecată
pentru infracţiunea de furt, inculpata a solicitat încetarea
procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, întrucât la
momentul săvârşirii faptei era găzduită de partea vătămată. Ce
trebuie să dispună instanţa?
23. Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie în
contradictoriu cu partea vătămată, pe care a şi lovito cu pumnii.
Agresată, partea vătămată a plecat din restaurant. După plecarea sa,
inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pe
masă, împrejurare în care şia însuşit respectivul bun. Ce încadrare
juridică se va reţine în sarcina inculpatului?
 Teste grilă
1. Prin infracţiunea de furt:

a) posesia de reacredinţă este ocrotită în orice împrejurare;
b) posesia de reacredinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare;
c) posesia de reacredinţă nu este ocrotită contra proprietarului
bunului mobil.
2. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material:
a) bunurile care rămân sau devin imobile potrivit legii civile;
b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).
3. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când:
a) bunul în cauză aparţine făptuitorului;
b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana
vătămată;
c) bunul în cauză fusese pierdut.
4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă:
a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început, dar
ea nu a fost dusă până la capăt;
b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile, fiind prins
imediat după sustragere;
c) făptuitorul sustrage bunul dintrun loc asigurat cu pază, dar nu
reuşeşte să treacă de paznic.
5. Înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:
a) doar dacă au valoare economică;
b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;
c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.
6. Dacă făptuitorul pătrunde întro locuinţă în care locuiau două
persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora, încadrarea
juridică va reţine:
a) două infracţiuni de furt;
b) o infracţiune de furt;
c) o infracţiune de furt în formă continuată.
7. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămată
coboară din maşină fără săşi recupereze un bun depus pe bancheta
din spate, nu o atenţionează, iar ulterior îşi însuşeşte bunul
respectiv, reprezintă infracţiunea de:
a) însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor;
b) furt;
c) furt calificat săvârşit întrun mijloc de transport în comun.
Capitolul II
Tâlhăria și pirateria

juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. Există şi un
obiect juridic secundar în cazul infracţiunilor de tâlhărie și
piraterie, infracţiuni prin intermediul cărora sunt ocrotite şi alte
valori: viaţa, integritatea corporală sănătatea, libertatea fizică sau
psihică a persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de un bun mobil în cazul
tâlhăriei și de o navă sau bunurile aflate pe o navă în cazul
pirateriei. Poate exista şi un obiect material secundar, corpul
persoanei, dacă infracțiunile sunt realizate prin întrebuințarea de
violențe.

1. Subiectul activ nu este circumstanţiat. Sunt posibile toate
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat. Poate fi subiect pasiv
persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui
elemente circumstanţiale de exemplu: noaptea, mijlocul de
transport în comun în cazul tâlhăriei calificate.

În cazul acestor infracţiuni, este necesar să preexiste posesia
sau detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie
obiectul material al infracţiunii.
Elementul material este complex, fiind alcătuit din două
elemente diferite aflate în strânsă legătură (luarea unui bun și
exercitarea unor violențe fizice sau psihice). În varianta de la
art. 235 alin. (2) elementul material constă în capturarea sau
provocarea eșuării unei nave.
Urmarea imediată este și ea complexă; cea principală coincide
cu cea a infracțiunii de furt, iar cea secundară poate consta în
lezarea uneia dintre valorile ce țin de libertatea, integritatea fizică
sau viața persoanei.
Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei
iar în cazul tâlhăriei sau pirateriei urmate de moartea victimei
trebuie demonstrată legătura de cauzalitate.
Vinovăţia trebuie să existe sub forma intenției directe în cazul
tâlhăriei și al pirateriei. Doar în cazul tâlhăriei sau pirateriei urmate
de moartea victimei forma de vinovăție este praeterintenția.
Mobilul şi scopul. Pentru existența acestor infracțiuni trebuie
să existe un dublu scop – cel specific furtului(însușirea pe nedrept
a bunului) și cel specific acțiunii secundare (amenințarea sau
violența) care trebuie realizată fie în scopul însușirii bunului, fie
pentru păstrarea bunului sau înlăturarea urmelor infracțiunii ori
pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
Consumarea infracțiunilor din acest capitol are loc în
momentul consumării acțiunii principale, specifice furtului. În
cazul acestor infracțiuni tentativa se sancționează și, coincide de
fapt cu tentativa de la infracțiunea de furt.
VIII. Variante
Tâlhăria are pe lângă varianta tip două variante agravate ce au
însă un nomen iuris distinct (art. 234 și art. 236). Pirateria cunoaște
două variante tip și o variantă agravată în art. 235, alta fiind
reglementată în art. 236.
De asemenea, pentru faptele prevăzute la art. 233-235 poate
exista agravanta prevăzută de art. 2561 dacă au produs consecințe
deosebit de grave.
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni sunt sancționate cu pedeapsa închisorii și
interzicerea unor drepturi.
 Întrebări
1. Când trebuie exercitate violenţele, în raport cu sustragerea

bunului, pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie?
2. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de
moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde
săvârşirea unei tâlhării?
3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de
tâlhărie?
4. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de
piraterie?
 Spețe
1. Inculpaţii au lovit, cu ajutorul unor răngi, doi ciobani aflaţi

cu oile la câmp, furând mai multe oi; după sustragere, inculpaţii
iau lovit din nou pe ciobani, pentru aşi asigura păstrarea oilor. În
sarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie în
concurs. Este corectă soluţia?
2. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori, având impresia
că aceasta a injuriato. Victima, speriată, a scos telefonul mobil din
buzunar, încercând să sune la poliţie. Făptuitorul a smuls din mâna
victimei telefonul, pentru a o împiedica să sune la poliţie. A
înmânat în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi ia spus să
facă ce vrea cu el. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina
făptuitorului?
3. Inculpatul sa apropiat de victima care vorbea la telefonul
mobil şi i la smuls din mână, fugind cu el. Care este încadrarea
juridică a faptei, având în vedere că partea vătămată nu şia scos un
certificat medicolegal, întrucât asupra sa nu au fost exercitate
violenţe fizice?
4. A. trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinând
firmei la care era angajat. La înştiinţat despre acest lucru pe B. şi
au convenit ca B. să simuleze un atac asupra lui A., căruia sai
aplice câteva lovituri şi săi ia suma de bani, urmând ca apoi cei doi
să împartă banii. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinute în
sarcina fiecăruia dintre cei doi?
5. Inculpatul a invitato pe partea vătămată, pe care o cunoscuse
în acea zi, la el acasă, la o cafea, la ora 21:30. După ce ia oferit o
cafea şi partea vătămată a încercat să se retragă, inculpatul a
ameninţato că nu îi va permite să plece, dacă nu îi dă ceasul şi
inelul. Ce se va reține în sarcina inculpatului?
6. Inculpaţii au pătruns întro seră pentru a sustrage morcovi.
Acolo, au întâlnit o persoană pe care au început să o lovească
crezând că este paznic, până când aceasta lea dezvăluit că şi ea
venise pentru a fura morcovi. Instanţa a schimbat încadrarea
juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat,
motivând că a existat o eroare cu privire la persoana agresată. Este
corectă soluţia instanţei?
7. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care a
ameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare, luândule banii pe
care îi aveau asupra lor?
8. Inculpatul sa dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi a
încărcat portbagajul maşinii cu porumb, care fusese de curând
recoltat şi depozitat pe câmp. În momentul în care încerca să
părăsească parcela, doi poliţişti iau făcut semn să oprească.
Inculpatul, în loc să încetinească sau să oprească autoturismul, a
accelerat, conducând autoturismul în direcţia celor doi, şi a trecut
printre ei, accidentândui grav. Unul dintre poliţişti a decedat a doua
zi, celălalt a avut nevoie de 90-95 de zile de îngrijiri medicale.
Care va fi încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat?
9. Inculpatul a pătruns prin efracţie întro locuinţă cu intenţia de
a sustrage bunuri. Partea vătămată se afla în casă şi, după o
confruntare fizică cu aceasta, inculpatul a legato de un picior al
unei mese, pentru a putea sustrage bunuri. Ce se va reţine în
 Teste grilă
1. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie:

a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte;
b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea
bunului furat;
c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă
sau neputinţă de a se apăra.
2. Tâlhăria este o infracţiune:
a) complexă;
b) de obicei;
c) simplă.
3. În cazul infracţiunii de tâlhărie:
a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau
de neputinţă a victimei de a se apăra ori de aşi exprima voinţa;
b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice;
c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod
obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial.
4. În cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă,
atacă victima, unul săvârşind acte de violenţă, iar celălalt
sustrăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre
făptuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt;
b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat
loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.
5. Dacă făptuitorul solicită victimei săi predea haina,
ameninţândo cu un cuţit, şi victima se conformează, încadrarea
juridică va fi:
a) şantaj;
b) ameninţare;
c) tâlhărie.
6. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la
volanul unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la
locul faptei cu el, urmată de restituirea autoturismului după numai
o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
Infracțiuni contra patrimoniului
prin nesocotirea încrederii

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul, iar ca obiect
juridic special relațiile de încredere care trebuie să existe în
circuitul civil al bunurilor.
2. Obiectul material este reprezentat fie de un bun mobil (abuz
de încredere, însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor), fie atât de un bun mobil, cât și de un bun imobil
(infracțiunea de înșelăciune, infracțiunile de bancrută).

1. Subiectul activ nu este, în general, circumstanţiat. În cazul
unor infracțiuni trebuie să existe un subiect activ calificat, de
exemplu debitorul (în cazul infracțiunilor de abuz de încredere prin
fraudarea creditorilor, bancrută simplă) sau creditorul (în cazul
infracțiunii de exploatare patrimonială a unei persoane). În principiu
sunt posibile toate formele de participaţie penală (coautorat,
instigare, complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este, de regulă, circumstanţiat. Poate fi
subiect pasiv persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
Există însă infracțiuni cu subiect pasiv calificat, de exemplu art. 239
și art. 241 unde fapta trebuie comisă în paguba creditorului.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă
relevanță.

În cazul unor infracțiuni este necesară existența unei situații
premisă. De exemplu în cazul infracțiunii de abuz de încredere
trebuie să existe un raport juridic în baza căruia bunul este deținut
de făptuitor; pentru existența infracțiunii de înșelăciune privind
asigurările trebuie să fie încheiată o poliță de asigurare; pentru
infracțiunea de bancrută frauduloasă trebuie ca debitorul să se afle
în stare de insolvență.
Elementul material constă de regulă într-o acțiune, dar unele
infracțiuni pot fi comise și prin inacțiuni (abuzul de încredere,
bancruta simplă, însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la
făptuitor).
Urmarea imediată constă, în general, în producerea unui
prejudiciu.
Legătura de cauzalitate, în general, trebuie stabilită între
elementul material și urmarea imediată.

Vinovăţia trebuie să existe sub forma intenției directe sau
indirecte, iar în cazul unor infracțiuni doar sub forma intenției
directe (înșelăciunea).
Mobilul şi scopul. În cazul unor infracțiuni trebuie să fie
îndeplinită condiția existenței unui scop: acela de a obține un folos
pentru sine sau pentru altul la infracțiunea de înșelăciune; scopul
fraudării creditorilor în cazul infracțiunii prevăzute de art. 239; în
cazul variantei prevăzute de alin. (3) al art. 242 trebuie să existe
scopul dobândirii unui folos patrimonial; în cazul infracțiunii de
înșelăciune privind asigurările trebuie demonstrat scopul de a
obține pentru sine sau pentru altul suma asigurată.

Tentativa se sancționează în cazul infracțiunilor prevăzute de
art. 239 alin. (1), art. 241 și art. 244-247. Consumarea are loc de
regulă la momentul producerii prejudiciului. Infracțiunile pot
îmbrăca forma continuată şi, ca atare, pot avea un moment al
epuizării.
VIII. Variante
Unele infracțiuni din acest capitol prezintă doar varianta tip
(art. 238, 240, 241, 246) altele prezintă variante agravate (art. 242,
244, 247).
IX. Sancţiuni
O parte din infracțiunile acestui capitol sunt sancționate cu
pedeapsa închisorii (art. 244, 246, 247), iar altele cu închisoarea
alternativ cu amenda (art. 238, 239, 240).
 Întrebări
1. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de

încredere?
2. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune
frauduloasă?
3. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune?
4. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune?
5. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunile
de abuz de încredere și gestiune frauduloasă.
6. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt
şi cea de însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor?
 Spețe
1. Fapta inculpatului care, primind în custodie, pe baza unui

procesverbal, de la executorul judecătoresc, anumite bunuri
proprietatea persoanei vătămate, refuză să le restituie acesteia,
reprezintă infracţiune?
2. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de a primi
un telefon mobil pentru al repara şi de a refuza să îl mai restituie?
3. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. Întrucât nu i se
plătise salariul de două luni, făptuitorul şia dat demisia şi a reţinut
uneltele folosite în procesul muncii, care îi fuseseră încredinţate de
firmă, menţionând că le va restitui la plata drepturilor salariale
restante. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia?
4. Partea vătămată a împrumutat vecinului său, pentru două
săptămâni, o maşină de tuns iarba. Vecinul a decedat înainte de a fi
restituit maşina. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îi
restituie bunul, însă aceasta, deşi ştia cui aparţine maşina, a refuzat
să io înapoieze, spunând că ei nu ia fost înmânat niciun bun. Se
poate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia?
5. Proprietarul unei turme a angajat un cioban, pentru a avea
grijă de oi. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de două
luni cât a păstorit turma, pentru nunta fiicei sale. Se poate reţine
vreo faptă penală în sarcina ciobanului?
6. Inculpatul a venit la apartamentul lui V. şi ia spus că este
prietenul fratelui său, că acesta a rămas fără benzină la o distanţă
de 500 m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentru
benzină. V. ia dat inculpatului 100 lei pentru ai înmâna fratelui său.
Ulterior, V. a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten la ea.
Ce se poate reţine în sarcina inculpatului?
7. D. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi de
aproximativ 3 ani, în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă,
master şi autorizaţii de funcţionare. Sa constatat însă că D. nu
absolvise niciodată facultatea de medicină. Ce se poate reţine în
sarcina lui D.?
8. X. a cumpărat de la Y. o cantitate mare de marfă şi ia lăsat
acestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţul
stabilit de cei doi. Când sa prezentat la bancă şi a introdus cecul la
plată, Y. a constatat că nu exista acoperire în cont. Y. a formulat o
plângere penală. Ce se poate reţine în sarcina lui X.? Dar dacă X. a
lăsat un cec în alb drept garanţie, înştiinţândul pe Y. că nu are
disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash, dar acest lucru nu
s-a întâmplat şi Y. a completat cecul, l-a introdus la plată, a
constatat că nu există disponibil în cont şi apoi a făcut plângere
penală?
9. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o
garderobieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine
pentru care sa eliberat fisă, pierdută de depunătorul real şi găsită de
inculpat?
10. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o
agenţie „Loto” un loz falsificat, ulterior constatat nevalabil în
cadrul operaţiei de omologare?
11. Inculpatul i-a vândut lui B. o vacă pe care o furase cu două
zile în urmă, fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă
cumpărătorului. După câteva zile, victima furtului şia recunoscut
animalul, iar B. ia înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie
împotriva inculpatului, care a fost trimis în judecată pentru
infracţiunea de înşelăciune. Ce ar trebui să decidă instanţa?
12. B. a intrat întrun restaurant, sa aşezat la o masă, pe aceasta
a găsit un telefon mobil, pe care la băgat în buzunar. Cel care
ocupase în prealabil masa sa întors şi la întrebat pe B. dacă nu a
găsit un telefon, dar B. a negat. Se poate reţine vreo infracţiune în
sarcina lui B.?
 Teste grilă
1. Însuşirea pe nedrept a unui bun mobil al altuia,de către cel

căruia i-a fost încredințat:
a) furt;
b) însuşirea bunului găsit;
c) abuz de încredere.
2. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 238 13
C.pen.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte:
a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C.
pe numele proprietarului;
b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura
plătitorului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol etc.).
3. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este:
a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul;
b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ;
c) existenţa unui act translativ de proprietate.
4. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi
din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie
infracţiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasă;
c) abuz de încredere.
5. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă
poate fi:
a) doar un bun mobil;
b) doar o sumă de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.
6. Subiect activ al infracţiunii de gestiune frauduloasă poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană
juridică;
b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva
averea altei persoane.
7. La infracţiunea de înşelăciune, urmarea imediată constă:
a) întro stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;
b) întro pagubă ce se produce în patrimoniul subiectului activ;
c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos
patrimonial injust.
8. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de
nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals,
falsul privind identitatea etc.);
b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste
elemente circumstanţiale neputânduse reţine săvârşirea infracţiunii
de înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. 244 alin. (2)
C.pen.;
c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune
complexă.
Capitolul IV
Fraude comise prin sisteme informatice
și mijloace de plată electronice

1. Obiectul juridic este reprezentat de relațiile patrimoniale ce
presupun corectitudinea și bună-credință în operațiunile financiare
derulate prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.
2. Obiectul material. Aceste infracțiuni nu au obiect material.
Acesta nu există nici în cazul infracțiunii prevăzute de art. 251,
unde instrumentul de plată falsificat reprezintă doar un bun ce a
fost folosit la săvârșirea unei infracțiuni.
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat. Poate fi subiect pasiv
orice persoană fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
relevanță.
În cazul acestor infracțiuni trebuie să existe o situație premisă,
constând fie în existența unui sistem informatic prin accesarea
căruia să se poată obține un beneficiu material, fie în existența unui
instrument de monedă electronică sau a unui instrument de plată
electronică.
Elementul material constă de regulă într-o acțiune
(introducere, modificare, ștergere de date informatice), dar poate
consta și într-o inacțiune (acceptarea unei operațiuni).
Urmarea imediată constă, în producerea unui prejudiciu, în
cazul fraudei informatice. Celelalte două infracțiuni din capitol
sunt, în principiu, infracțiuni de pericol, dar care nu exclud
producerea unor pagube.
Legătura de cauzalitate trebuie stabilită între elementul
material și urmarea imediată, în cazul în care aceasta constă într-un
prejudiciu.

indirecte. În cazul infracțiunii prevăzute de art. 249 forma de
vinovăție este doar intenția directă.
Mobilul şi scopul. Condiția existenței unui scop, acela de a
obține un folos pentru sine sau pentru altul este cerută în cazul
art. 249 C.pen.

Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul tuturor
acestor infracțiuni. Consumarea are loc de regulă la momentul
realizării elementului material. La art. 249 (frauda informatică),
momentul consumării infracțiunii coincide cu producerea pagubei.
Infracțiunile pot îmbrăca forma continuată şi, ca atare, pot avea un
moment al epuizării.
VIII. Variante
Art. 249 și 251 prezintă doar variante tip, art. 250 prezintă și o
variantă atenuată [alin. (3)].
IX. Sancţiuni
Aceste infracțiuni sunt sancționate cu pedeapsa închisorii.
 Întrebări
1. Care este elementul material al infracțiunii prevăzute la
art. 249 C.pen.?
2. Care este urmarea imediată în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 249 C.pen.?
3. Care este diferența între art. 250 și art. 251?
 Spețe
1. R., angajat al băncii B., având un credit la aceeași bancă și

fiind în imposibilitate temporară de a achita o rată, a transferat bani
din contul de economii al unui client C., fără cunoștința acestuia, și
și-a achitat rata. După 24 de zile a pus în contul lui C. suma de
bani pe care o transferase anterior. Se poate reține vreo infracțiune
în sarcina lui R.?
2. R. a retras de la un bancomat suma de 3.000 lei folosind un
card falsificat. Ce se va reține în sarcina lui R.?
Capitolul V
Distrugerea și tulburarea de posesie

1. Obiectul juridic. Prin intermediul acestor infracțiuni se
protejează relațiile patrimoniale cu privire la integritatea materială și
funcțională a bunurilor, precum și cele cu privire la posesia asupra
imobilelor.
2. Obiectul material este reprezentat de un bun mobil sau
imobil în cazul infracțiunilor de distrugere și de bunul imobil în
cazul infracțiunii de tulburare de posesie.

2. Subiectul pasiv nu este circumstanţiat.
relevanță.

În cazul infracțiunilor de distrugere situația premisă constă în
starea de integritate materială și funcțională a bunului, iar în cazul
celei de tulburare de posesie în existența posesiei (stăpânirii de
fapt) asupra unui bun imobil.
Elementul material constă de regulă într-o acțiune, dar în
cazul infracțiunii de distrugere poate consta și în inacțiune.
Urmarea imediată constă, în afectarea integrității sau
funcționalității bunului în cazul infracțiunilor de distrugere și în
trecerea ilicită a bunului imobil în stăpânirea de fapt a subiectului
activ, în cazul infracțiunii de tulburare de posesie.
Legătura de cauzalitate, în general, rezultă din materialitatea
faptei.

indirecte, cu excepția infracțiunii de distrugere din culpă unde
forma de vinovăție este culpa.
Mobilul şi scopul nu sunt relevante.

Tentativa se sancționează în cazul infracțiunii prevăzute de
art. 253 alin. (3) și (4), nefiind posibilă în cazul infracțiunii
prevăzute de art. 255. Consumarea are loc de regulă la momentul
producerii elementului material. La infracțiunea de tulburare de
posesie tentativa nu se sancționează. Dacă făptuitorul rămâne mai
multă vreme în imobil infracțiunea devine continuă și, ca atare, va
exista un moment al epuizării.
VIII. Variante
Infracțiunea de tulburare de posesie prezintă doar variantă tip,
infracțiunea de distrugere prezintă și variante agravate, distrugerea
calificată fiind tot o variantă agravată, dar prevăzută într-un articol
distinct. Distrugerea din culpă prezintă și ea o variantă tip și una
agravată.
IX. Sancţiuni
Infracțiunile de distrugere în variantele tip sunt sancționate cu
pedeapsa închisorii alternativ cu amenda, iar în variantele agravate
(inclusiv distrugerea calificată) se sancționează cu pedeapsa
închisorii. Sancțiunea pentru tulburarea de posesie este închisoarea
alternativ cu amenda.
 Întrebări
1. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere?

2. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere şi cea de
distrugere calificată şi între infracţiunea de distrugere şi cea de
distrugere din culpă?
3. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de
posesie?
 Spețe
1. X., nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria

Craiova se tergiversa, a protestat în faţa Ministerului Justiţiei, unde
şia parcat autoturismul, la stropit cu benzină şi ia dat foc.
Autoturismul a explodat, aterizând pe spaţiul verde din faţa
ministerului. Nu sau înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio
persoană. Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X.?
2. Nervos că fiul său avusese un accident, S. şia scos din garaj
maşina proprietate personală pe care o condusese fiul său, a luat un
ciocan şi a lovito timp de 5 ore, până a distruso. Ce faptă penală se
poate reţine în sarcina lui S.?
3. X. a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului. Se
poate reţine în sarcina sa vreo faptă penală?
4. Mai multe persoane fără locuință (oameni ai străzii) au
ocupat o casă de vacanţă aflată la marginea unei păduri. Deşi
proprietarul lea pus în vedere să părăsească imobilul, aceştia au
refuzat, argumentând că, la momentul când au ocupato, casa era
părăsită. Proprietarul a formulat plângere penală împotriva lor. Se
poate reţine vreo infracţiune?

Penal Special 1 2020 ID

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Penal Special 1 2020 ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

Infracţiuni contra vieţii

 Caracterizare generală a capitolului

I. Obiectul ocrotirii penale

II. Subiecţii infracţiunii

III. Locul şi timpul

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor

1. Care sunt teoriile privind momentul apariţiei vieţii? Care

1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani,

29. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat

30. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat

36. În speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vânătoare,

39. S., soldat aflat în post, a abandonat pentru câteva minute

1. Există agravanta prevăzută la art. 189 alin. (1) lit. f) C.pen.

Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.03.2014 mai multe

 Caracterizare generală a capitolului

I. Obiectul ocrotirii penale

IV. Situaţia premisă

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi

Vinovăţia cu Vinovăţia Forma de

1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”?

1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a

 Aprecieri generale cu privire la capitol

Deşi există un capitol cu acest titlu, el nu cuprinde în realitate

1. Inculpatul N. a aplicat soacrei sale o lovitură cu un băț în

2. A. le-a aplicat cumnatului său și fiului acestuia (copilul

 Caracterizare generală a capitolului

Prin intermediul infracțiunilor din acest capitol legiuitorul a

1. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de

1. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită

3. B. a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive,

1. Diferenţa între întreruperea cursului sarcinii care a avut ca

 Caracterizare generală a capitolului

I. Obiectul ocrotirii penale

II. Subiecţii infracţiunii

IV. Situaţia premisă

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor

1. Care este elementul material al infracțiunii de lăsare fără

2. Care este obiectul material în cazul infracțiunii de

3. Care este diferența între infracțiunea de lăsare fără ajutor a

1. Z. se afla în autoturism cu soțul său, iar acesta, conducând

2. M. se afla în parc cu copilul său C. Acesta din urmă a căzut

3. M. a constat că fiica sa în vârstă de 2 ani are febră mare și i-

1. Fapta de a opri o ambulanță care se îndrepta spre locuința

 Caracterizare generală a capitolului

I. Obiectul ocrotirii penale

II. Subiecţii infracţiunii

IV. Situaţia premisă

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,

Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie să

1. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de

1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de

1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă

 Caracterizare generală a capitolului

I. Obiectul ocrotirii penale

II. Subiecţii infracţiunii

VI. Latura subiectivă

VII. Formele infracţiunilor