Facultatea de Drept a Universității din București

Master Carieră Judiciară

Metodologia investigării infracțiunilor de omucidere

Masteranzi
Cotoară Andrei-Vlad
Dinculescu-Călinescu Oana
Timofte Claudiu
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................3
Cercetarea la fața locului – aspecte particulare...........................................................................6
Elemente de investigare entomologică, stabilirea datei mortii, pe baza studiului
entomologic...............................................................................................................................11
Secțiunea 1- Fundamentul ștințific al investigațiilor entomologice...................................11
Secțiunea 2- Cercetarea entomologică propriu-zisă...........................................................12
Secțiunea 3- Particularități privind cercetarea la fața locului............................................13
Particularitățile cercetării omorului în funcție de mijloacele și procedeele folosite de faptuitor
pentru suprimarea vieții victimei..............................................................................................14
Secțiunea 1 - Omorul săvârșit cu arme albe și obiecte contondene..................................14
Secțiunea 2 – Omorul săvârșit prin asfixii........................................................................16
Secțiunea 3 – Omorul săvârșit prin împușcare..................................................................17
Secțiunea 4 – Moarte prin otrăvire....................................................................................18
Secțiunea 5– Moarte violentă determinată de alți factori..................................................18
Alte activități destinate investigării omorului...........................................................................18
Secțiunea 1 - Dispunerea expertizei medico-legale..........................................................18
Subsecțiunea I - Diferenţierea omuciderii de moartea naturală....................................................................21

Subsecțiunea II - Diferența dintre sinucidere și omucidere...........................................................................22

Subsecțiunea III - Diferențierea omuciderii de moartea prin accident..........................................................23

Secțiunea 2 - Expertizele criminalistice.............................................................................25

Subsecțiunea I- Expertiza dactiloscopică.......................................................................................................25

Subsecțiunea II- Expertiza urmelor de picioare.......................................................................................26

Subsecțiunea III- Expertiza urmelor de dinți si de buze.................................................................................27

Subsecțiunea IV- Expertiza traseologică......................................................................................................28

Subsecțiunea V - Expertiza biocriminalistică.................................................................................................29

Subsecțiunea VI - Expertiza grafică...............................................................................................................29

Subsecțiunea VII - Expertizele destinate identificarii cadavrului după urmele de natură osteologică...... 29
osteologica
Subsecțiunea VIII - Expertiza corpurilor delicte.........................................................................................29

Secțiunea 3 - Elaborarea versiunilor de urmărir................................................................30

Secțiunea 4 - Evaluările de tip profilling............................................................................31
 Secțiunea 5 - Efectuarea unor acte de urmărire penală.......................................................32
Secțiunea 6 - Particularități cu privire la cadavrele dezmembrate ori nedescoperite..........33
Concluzii..................................................................................................................................35
Bibliografie……………………………………………………………………………….…..36
 Introducere

Criminalistica, ca știință a dreptului, are scopul de a pune la dispoziția organelor de

urmărire penală mijloacele și metodele ce au natură tehnico-științifică pentru a duce la aflarea
adevărului și a trage la răspundere penală pe persoanele ce au comis infracțiuni. În cazul
omuciderii, importanța Criminalisticii este foarte mare, deoarece trebuie să fie descoperite
toate datele necesare pentru o soluționare cât mai rapidă a cauzelor penale. Valoare socială
specifică protejată de dreptul penal este viața persoanei. Viața persoanei este protejată și în
mod subsidiar, în cadrul unor infracțiuni ce au ca rezultat ulterior moartea victimei. În Codul
penal, se circumscriu noțiunii de omucidere atât infracțiunea de omor (sub forma simplă – art.
188 C. pen., sau calificată – art. 189 C. pen.), cât și infracțiunile de ucidere din culpă (art. 192
C. pen.) și uciderea la cererea victimei (art. 190 C. pen.). Pot fi incluse în metodologia
cercetării infracțiunilor de omor și acele infracțiuni ce au ca rezultat moartea persoanei (ex.:
lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte – art. 195 C. pen.).

Pentru a putea discuta despre metodologia investigării infracțiunilor de omucidere,

trebuie ca mai întâi să clarificăm conceptele de viață și moarte, în accepțiunea dreptului penal
și a științei medicinei legale. Acestea reprezintă niște procese ce se desfășoară pe o perioadă
mai scurtă sau mai lungă de timp. Cu privire la noțiunea de viață, doctrina nu a putut stabili
un moment exact al apariției vieții, ci ar trebui să fie stabilit de la caz la caz pe baza
expertizelor medico-legale. În doctrina penală au fost propuse ca momente ale apariției vieții,
inițial momentul primei respirații (stabilirea pe baza expertizei medico-legale a existenței
plămânului respirat), ulterior momentul declanșării procesului biologic al nașterii1 . Cu alte
cuvinte, în general, nașterea presupune funcționarea împreună atât a sistemului respirator, cât
și a celui circulator. Există situații atipice, în care determinarea nașterii vii a fătului se poate
realiza pe baza existenței unei singure componente, fie a respirației, fie a pornirii circulației
proprii a fătului. De aceea, sunt efectuate expertize medico-legale pentru stabilirea cu
exactitate dacă fătul s-a născut viu sau nu. În ceea ce privește noțiunea de moarte, aceasta este
caracterizată în știința medicinei legale prin trei etape: agonia, moartea clinică și moartea
biologică.

1
Stancu Emilian, Ciobanu Petruț, Criminalistică: metodologia criminalistică, Ed. Universul judiridic, București,
2018, p. 7.
 Moarte clinică Moarte
Agonie
(maxim 5 biologica
(lungă/scurtă)
min.) (definitivă)

Se admite, în prezent, că moartea biologică, în sensul de încetare a funcțiilor cerebrale,

reprezintă momentul instalării morții și acest moment trebuie luat în considerare atunci când
se stabilește dacă o persoană este sau nu în viață2.

În desfășurarea cercetărilor organelor de urmărire penală, acestea trebuie să găsească

răspunsuri la mai multe întrebări pentru a efectua un probatoriu serios, ce va reflecta
realitatea. În doctrina criminalisticii, acestea modalitate de cercetare este denumită formula
celor 7 întrebări3.

Ce? Unde? Când?

Cu ajutorul
Cine? Cum?
cui?

Cine este
În ce scop?
victima?

Pentru a evidenția această metodă de cercetare criminalistică, vom utiliza un exemplu

din realitate, cazul Elodia. Fapta comisă a fost violență în familie sub forma lovirilor sau
vătămărilor cauzatoare de moarte (art. 195 raportat la art. 199 C. pen.). Cauza morții a fost
lovirea cu un obiect contondent de mai multe ori în zona capului. Fapta s-a consumat în
apartamentul Elodiei Ghinescu și a lui Cristian Cioacă, aflat în municipiul Brașov. Omorul a
fost săvârșit în noaptea dintre 29 și 30 august 2007, ulterior fiind desfășurate activități de
2
Cioclei, Valerian, Drept penal: partea specială, ediția a 4-a, Ed. C.H. Beck, București, 2019, p. 5-6.
3
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 9.
ascundere a urmelor săvârșirii infracțiunii (dezmembrarea cadavrului și ascunderea acestuia,
curățarea locului comiterii infracțiunii prin spălare, acoperire cu glet și vopsire). Autorul a
fost soțul victimei, Cristian Cioacă. Nu au existat participanți. Victima a fost o femeie în
vârstă de 38 de ani. Mobilul infracțiunii a fost o criză de gelozie a soțului. Am introdus acest
exemplu, deoarece urmărirea penală s-a efectuat pentru infracțiunea de omor, ulterior, în
cursul judecății, fiind recalificată fapta penală în loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Un alt exemplu este reprezentat de cazul japonezei de la Aeroportul Otopeni. Fapta

comisă a fost omor calificat (art. 189 alin (1) lit. d) C. pen.). Cauza morții a fost strangularea.
Fapta a avut loc în pădurea Corbeanca, județul Ilfov, și a fost săvârșită pe data de 15 august
2012. Autorul a fost Nicolae Vlad. Nu au existat participanți. Victima a fost o femeie de 20 de
ani, de cetățenie japoneză, ce tocmai aterizase pe Aeroportul Internațional Henry Coandă.
Scopul comiterii infracțiunii a fost acela de a ascunde comiterea unor fapte de natură penală,
și anume viol, și pentru a înlesni comiterea unor fapte de natură penală, în speță furt. Pe lângă
această infracțiune, el a mai comis încă două crime și mai multe fapte de viol și tâlhărie.

Pentru a proba comiterea infracțiunilor de omucidere, se va utiliza mijloacele de probă

prevăzute în cadrul Codului de procedură penală, cum ar fi declarațiile suspectului sau
inculpatului, ale martorilor (dacă există), rapoarte de expertiză sau de constatare, fotografii,
mijloace materiale de probă, înscrisuri. Pentru obținerea acestor mijloace de probă se vor
folosi diverse procedee probatorii ce sunt cuprinse tot în cadrul Codului de procedură penală,
în Titlul IV. Pentru a ușura munca organelor de urmărire penală, acestea vor apela la diverse
mijloace tehnico-tactice criminalistice și medico-legale, spre exemplu mijloace tehnico-
științifice de examinare a urmelor, mijloace de identificare a persoanelor și cadavrelor,
procedee tactice de efectuare a actelor de urmărire penală, reguli metodologice, examene
biologice4.

Un alt aspect important de care trebui să țină cont organele de urmărire penală este
alcătuirea unei echipe de cercetare formată din specialiști ce trebuie să includă pe lângă
procuror, pe medicul legist, polițistul criminalist, organe ale poliției judiciare, alte organe ale
poliției ce vor asigura perimetrul.

4
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 13.
Cercetarea la fața locului – aspecte particulare

Cercetarea la fața locului în cazul infracțiunilor de omor se realizează după regulile de

tactică criminalistică specifice. În acest sens, se evidențiază cercetarea în faza statică și cea în
faza dinamică. În faza statică se realizează activități precum, constatarea morții victimei,
examinarea generală a locului faptei, identificarea victimei, stabilirea eventualelor
modificări ale locului crimei5. În plus, organele de urmărire penală trebuie să înceapă
cercetarea la fața locului de la corpul victimei spre exterior, nu invers, deoarece ar putea să fie
afectată aflarea adevărului judiciar. Ulterior, dacă există martori vor fi utilizați în cadrul
cercetării și vor fi audiați cu privire la faptele pe care le-au văzut sau auzit.

Prima activitate ce va fi desfășurată de organele poliției, după ce au ajuns la fața

locului și au constat că activitatea infracțională s-a epuizat, este verificarea semnelor vitale ale
victimei și asigurarea unui perimetru sigur, în așteptarea sosirii procurorului criminalist și a
medicului legist. Organul de poliție trebuie să acționeze cu grijă pentru a nu contamina locul
crimei și pentru a nu permite altor persoane să se aproprie de locul respectiv, tot în scopul
necontaminării. În interior zonei restricționate trebuie să se regăsească victima, probele
prezente la fața locului și căile de acces 6. După ajungerea procurorului criminalist, acesta va
da indicații cu privire la activitățile ce se vor desfășura în continuare. La momentul ajungerii
medicului legist, acesta va constata moartea victimei. Aceasta se face prin observarea opririi
respirației și circulației, abolirea reflexelor, a modificărilor oculare 7 etc. . Se va proceda la

5
Stancu, Emilian; Ciobanu, Petruț, op. cit., p. 19.
6
National Forensic Science Technology Center, Investigarea locului crimei. Ghid pentru organele de aplicare a
legii, 2013, Largo, Florida, p. 1-6.
7
Duca, Gheorghe, Medicină legală. Suport de curs, 2012, p. 26.
identificarea decedatului pe baza actelor pe care le are asupra sa sau care sunt prezente la
locul faptei (spre exemplu, dacă fapta se petrece în propriul apartament).

Căutarea probelor la fața locului se poate efectua urmând mai multe metode de
cercetare, fie liniară, fie rețea, fie pe zone, fie în spirală8.

Faza statică se va finaliza cu efectuarea de fotografii ale cadavrului, ale obiectelor ce

prezintă urme sau ce pot constitui probe, cu fotografierea locului săvârșirii infracțiunii.

8
National Forensic Science Technology Center, op. cit., p. 39-41.
 În fotografia de mai sus se pot observa atât cadavrul persoanei, cât și arma crimei și
alte obiecte ce pot indica starea fizică a victimei, dar și modul în care s-a petrecut omorul.

În cadrul fazei dinamice a cercetării la fața locului, se va începe cu examinarea

cadavrului, se vor descoperi, fotografia și ridica urmele, și se vor clarifica împrejurările
negative9.

Examinarea cadavrului se realizează de către medicul legsit, ajutat de către procurorul

criminalist. Scopul desfășurării aceste activități este de a determinat cauza și natura decesului,
momentul la care s-a produs, dacă corpul a fost mutat sau nu (fapta se poate să se fi petrecut
în altă parte). Un aspect important ce trebuie cercetat este existența autoleziunilor.

9
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 21.
 Un exemplu ce poate ilustra existența sau nu a autovătămării este reprezentat de
prezenta urmelor de praf de pușcă pe mâna victimei. Dacă există urme, atunci se poate
concluziona, coroborând și cu alte probe, că aceasta s-a sinucis. Dacă nu există, chiar daca
celelalte probe nu indică o crimă, trebuie efectuate cercetări suplimentare. De asemenea, dacă
arma crimei nu se află în apropierea cadavrului, atunci se va lua în considerare tot
posibilitatea comiterii unei crime.

Așa cum am amintit și mai sus, medicul legist este cel care constată decesul victimei
pe baza semnalmentelor exterioare, ce sunt încadrate în trei categorii: semne precoce,
semitardive și tardive10. Semnele precoce mai sunt denumite și semne negative de viață,
deoarece corespund morții clinice sau aparente. Ele constau în inexistența respirației, în
oprirea sistemului circulator, lipsa reflexelor. Semnele semitardive (modificări cadaverice
precoce) sunt reprezentate de lividitate, răcirea cadavrului, rigiditatea corpului, autoliza11
(autodistrugerea celulară). Semnele tardive (modificări cadaverice tardive) sunt fie distructive
(putrefacția și distrugerea cadavrului de animale sau insecte) , fie conservatoare (naturale:
mumifierea, adipoceara și înghețarea; artificiale: îmbălsămarea și înghețarea12). Adipoceara
reprezintă o substanță de culoare gri-albicioasă, de consistența cerii ce provine din
transformarea acizilor grași existenți în țesuturile adipoase ale corpului uman.

10
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 23.
11
Duca, Gheorghe, op. cit., p. 26.
12
Idem.
 Examinarea cadavrului la fața locului este realizată tot de către medicul legist asistat
de procurorul criminalist. În această procedură se pot evidenția tot două faze, una statică și
una dinamică. În cadrul fazei statice se vor identifica locul unde a fost descoperit cadavrul și
poziția corpului. În faza dinamică se vor analiza articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte și
corpul13. Pentru a exemplifica, în imaginea cu cadavrul congelat, se poate observa că se află
într-o zonă stâncoasă, cel mai probabil montană, cu zăpadă abundentă, mai tot timpul anului,
chiar cu prezența ghețurilor pe tot parcursul anului, altfel nu s-ar fi păstrat atât de bine corpul.
Poziția decedatului este pe spate, cu mâinile ridicate și cu genunchii flexați, ceea ce indică
faptul că cel mai probabil a căzut de undeva, în urma unei dezechilibrări. Se poate observa și
stânca de sub capul cadavrului, ceea ce poate indica ca o posibilă cauză a decesului lovirea de
un corp dur, moartea producându-se instantaneu. În ceea ce privește îmbrăcămintea, acesta era
îmbrăcat cu echipament de iarnă, de culoare roșie și neagră, specific celor ce fac expediții
montane în zone izolate pe perioada iernii. Geacă este desfăcută până în zona abdomenului.
Materialul din care sunt confecționate este unul ce asigură o izolare termică bună și sunt
hidrofobe. Se mai evidențiază și o emblemă prezentă pe zona pectorală, în partea stângă, ceea
13
Stancu, Emilian; Ciobanu, Petruț, op. cit., p. 24.
ce poate indica apartenența la o organizație, instituție sau grup ce desfășoară activități
montane. Încălțămintea nu este ușor observabilă, dar ea constă în ghete montane. Corpul se
află într-o stare de conservare, specifică cadavrelor înghețate, fața fiind încă distinctibilă. Din
păcate leziunile și semnele cadaverice nu sunt observabile în poză. Gura pare a fi închisă. Din
cauza congelării corpului nu se pot determina data morții și nici eventuale modificări în
poziția cadavrului, deoarece congelarea este un proces natural de conservare, semnele
cadaverice nefiind prezente inițial.

Ulterior cercetării cadavrului se va trece la determinarea datei morții și a modificărilor

în poziția corpului ce pot apărea după producerea morții. Data morții se determină tot la fața
locului cu ajutorul diverselor mijloace tehnice pe care medicul legist le are la dispoziție. În
acest sens, în cazul prezenței unor semne precoce ale decesului, prin introducerea unor
substanțe chimice în ochii decedatului se poate determina dacă decesul a avut loc în ultimele
24 de ore sau chiar mai puțin. Dintre semnele semitardive, pierderea de căldură poate fi un
factor relativ de determinare a datei morții, deoarece depinde de condițiile de mediu și de
climatul în care are loc decesul. Răcirea se produce diferit, de aceea vor fi luate în considerare
condițiile meteo prezente de la momentul decesului până la descoperire. Rigiditatea
cadaverică apare la maxilarul inferior și coboară până la membrele inferioare, după care se
produce un fenomen de rezoluție (dispare rigiditatea) în sens invers. Lividitățile cadaverice
reprezintă acumulări de sânge în anumite zone, datorate forței gravitaționale exercitate asupra
corpului. Din cauza lipsei circulației, sângele se va strânge acolo unde se exercită mai tare
forța gravitațională. Spre exemplu, dacă, atunci când se va produce decesul, corpul se află pe
partea stângă și nu va fi mișcat, atunci acumularea de sânge se va realiza pe acea parte. Dacă
va fi mișcat, atunci se va putea sau nu identifica poziție inițială după lividități, în funcție de
perioada de timp scursă de la momentul decesului și până la mutare. Dacă mutarea este
imediată producerii decesului, atunci lividitățile nu s-au format și nu se poate concluziona
repoziționarea corpului după lividități. Bineînțeles, se va putea determina mutarea după alte
elemente. Tot așa, dacă mutarea se va realiza la mai mult de 12 ore, lividitățile nu își vor
schimba poziția.

1. Elemente de investigare entomologică, stabilirea datei mortii pe baza studiului

entomologic
Entomologia este o ramura a zoologiei ce se ocupa cu studiul insectelor. Entomologia
criminalistica este folosita în cadrul cercetărilor efectuate pentru infracțiunile de
omucidere, pentru a stabili timpul care a trecut de la moarte. Insectele reprezintă un
grup foarte larg de organisme și au început cu timpul să fie utile în cadrul
investigațiilor, deși în trecut erau alungate de pe cadavrele găsite. Se presupune că
prima analiză corespunzătoare entomologiei a fost realizată în China, unde există
documente, publicate în sec. XIII, ce atestă rezolvarea unor cazuri de omucidere,
folosind această știință. Anumite specii de insecte sunt atrase de cadavre, se hrănesc și
trăiesc în interior, pe sau pe lângă cadavru . Entomologia criminalistică studiază
ciclurile de viață ale insectelor, care dezvoltându-se pe rămâșițe umane,aflate în
diferite etape de descompunere, pot ajuta la determinarea datei și cauzei morții.

1.1 Fundamentul ștințific al investigațiilor entomologice este determinat de

particularitațile dezvoltării insectelor necrofage. Perioada de dezvoltare a insectei
cuprinde 3 faze:
- Embrionară, de la fecundarea oului până la apariția larvei. Forma ( poate fi
ovală, alungită, emisferică, etc.), mărimea și culoarea ouălelor diferă în funcție
de specie, având dimensiuni cuprinse între 0,1mm și 7 mm.

- Post-embrionară, de la ecloziune până la apariția adultului, perioadă în care

insecta trece prin mai multe stadii de dezvoltare cum ar fi larvă, pupă si mai
apoi adult.

- Post-metabolică, perioadă existentă între apariția adultului și moartea

fiziologică a acestuia. Deși insecta nu mai crește ea prezintă diverse semne de
îmbătrânire.
1.2.Cerecatrea entomologică propriu-zisă:
Entomologia poate ajuta la stabilirea mai multor elemente cum ar fi:
1. Stabilirea momentului comiterii infracțiunii. Prin stabilirea vârstei insectelor, care se
poate detrmina prin analizei temperaturii medii a locului pe care au fost găsite. Se
poate estima intervalul post-mortem, luându-se în considerare și condițiile de mediu,
deoarece ploaia și umiditatea pot afecta timpul pentru dezvoltarea insectelor. La multe
specii, ploaia va genera o dezvoltare mai lentă din cauza scăderii temperaturii, dar
poate acționa și ca un izolator, creând o temperatură mai ridicată în centrul larvelor,
astfel acestea dezvoltându-se mai rapid. Același lucru se va întâmpla în cazul
cadavrelor expuse la soare, unde insectele se vor dezvolta mai repde, în compaarșie cu
cele aflate la umbră, care vor avea nevoie de un timp mai îndelungat pentru
dezvoltare. De asementea calcularea intervalului postmortem se poate determina prin
determinarea colonizării succesive a diferitelor specii de insecte . Speciile de insecte
sunt atrase în mod diferit de gradul de putrefacție sau descompunere al cadavrului și
de obicei populează cadavrul pentru o perioadă limitată, astfel că, de exemplu
insectele care se dezvoltă pe țesuturi osoase, vor apărea după cele care se hrănesc cu
țesuturi moi.
2. Identificarea locului unde a fost comisă infracțiunea. În funcție de mediul în care a fost
descoperit cadavrul și insectele aflate pe acesta se poate determina daca cadavrul a fost
mutat postmortem, cât și zona în care infracțiunea a fost săvârșită.
3. Stabilirea cauzei și naturii morții. În mod normal ouăle sunt depuse în orificii naturale.
Dacă pe cadavru se pot observa zone cu o aglomerare de ouă sau larve, aceasta poate
indica o leziune în acea zonă. De asemenea în cazurile în care cadavrul, din cauza
descompunerii, nu mai perimte efectuarea anumitor analize de sânge, urină, păr,
unghii, conținut stomacal1, se pot efectua analize pe insectele găsite pe corpul uman,
pentru a determina diferite substanțe administarte, cum ar fi mercur, cocaină,
heroină,etc. Acești agenți chimici influențează ciclul de viață al larvelor care s-au
hrănit cu țesut uman, astfel toxinele fiind transferate la adutl14.
Absența insectelor poate sugera anumite evenimente care au intervenit postmortem,
cum ar fi de exemplu înghețarea cadavrului într-un container.

1.3.Particularități privind cercetarea la fața locului

Cercetarea la fața locului trebuie făcută în așa fel încât, să nu existe modificări
în ceea ce privește cadavrul, astfel inectele trebuie colectate cu grijă, pentru a nu
deteriora alte probe sau a îngreuna ancheta cu privire la următoarele aspecte relevante.
În faza statică se va observa locul infracțiunii cum ar fi habitatul general,
condiții de mediu, temperatura și locația victimei în spațiu, microclimatul din
apropiere, condițiile de umbră,etc., și se va stabili arealul unde se află locul omorului:
urban, rural, suburban, acvatic, astfel putându-se identifica tipul insectelor.
În faza dinamică se va trece la colectarea de date climatologice, date care vor
cuprinde maximul și minimul temperaturii, dar și cantitatea de precipitații stabilită
14
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., pag.34-35.
 din momentul în care victima a fost vazută ultima dată în viață și până în momentul
descoperirii cadavrului3. Pentru aceasta vor fi avute în vedere temeperatura
ambientului, temperatura din masa larvelor și temperatura solului. Temperatura
cadavrului va fi obținută prin plasarea termometrului pe suprafața pielii, cea de sub
corp prin punerea termopmetrului între corp și sol, iar temperatura solului se va lua
imediat dupa ridicarea cadavrului.
Insectele aflate în corpul victimei vor fi colectate la autopsie, iar nu înainte de
aceasta, iar cele aflate pe corpul victimei vor fi colectate înainte de mutarea
cadavrului, în ambele cazuri fiind esențial ca aceste sa fie colectate separat și
identificate corespunzător, cu urmatoarele mențiuni: locația geografică, data și ora
colectării, numărul dosarului, zona de pe corp de unde au fost prelevate și numele
colectorului15.

2. Particularitățile cercetării omorului în funcție de mijloacele și procedeele

folosite de faptuitor pentru suprimarea vieții victimei
Un aspect important în referitor la cercetarea infracțiunilor de omucidere îl reprezintă
identificarea obiectelor vulnerante, obiecte care pot fi identificate prin raportare la
leziunile produse de acestea pe corpul victimei .
a) Omorul săvârșit cu arme albe și obiecte contondente
Leziunile produse de obiectele tăioase se pot identifica pe corpul victimei, în orice regiune a
corpului, lungimea lor fiind diferită în funcție de distanța parcursă de obiect pe suprafața
corpului victimei. Se pot identifica diferite leziuni, în funcție de obiectil folosit, astfel avem:
- Leziuni produse de obiectele tăioase, pot fi produse prin folosirea obiectelor cu
o lamă sau două lame. Plaga tăiată este produsă printr-o acțiune combinată de
apăsare-alunecare pe suprafața tegumentară. Marginile plăgii sunt netede,
regulate iar adâncimea plăgii scade progresiv și se termină printr-o escoriație,
apărând la un capăt al plăgii “codița de șoricel”, care oferă informații despre
direcția de acțiune a obiectului vulnerant. În urma acestor leziuni se pot
identifica la locul faptei urme de sânge, sub formă de împroșcare, în cazul
plăgilor arteriale sau sub formă de bălți pentru plăgile venoase.

15
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., pag.36-38.
 Plagă tăiată, unde putem observa “codița de șoricel” ,
codița este locul pe unde instrumentul iese din corp și
astfel se indică direcția de acțiune 1

- Leziuni produse de obiecte înțepătoare au un aspect circular, ca

un orificiu, fără lipsă de substanță și trebuie diferențiate de
plaga împușcată.2

- Leziuni produse de obiecte înțepător tăioase cum ar fi cuțit cu vârf ascuțit,

foarfece. Este un tip de plagă foarte întâlnit în prctică, fiind produsă de obiecte
tăioase-înțepătoare printr-un mecanism de înțepare-penetrare și tăiere-
secționare. Lungimea plăgii nu este de reugulă egală cu lățimea lamei, având
un unghi și o margine rotunjită. În acestr cazuri leziunile au o formă apropiată
cu cea a obiectului folosit, lungimea rănii find raportată la gradul de înclinație
dintre lama obiectului și suprafața penetrantă.

Leziune traumatica produsă prin tăiere.Se

observă caracterul postmortal, fiind lipsită
de sângerare și coagulare3

- Leziuni produse de obiecte

despicatoare, sunt rezultatul unor
acțiuni cu obiecte dure, grele cum
ar fi topoare, bardă. Leziunile
traumatice, care sunt consecința
forței de lovire, sunt în general
mortale. În aceste situații, pe
 lângă leziunile tegumentare, apar leziuni grave ale țesuturilor: rupturi sau
zdrobiri de organe, fracturi.

Leziunile traumatice identificate pe corpul victimei nu pot permite întotdeauna stabilirea

caracteristicilor obiectului cu care au fost produse. Identificarea urmelor despicatoare, rămase
în calota craniană este considerată imposibilă din cauza structurii osului care nu permite
reținerea caracteristicilor profilului lamei, însă au existat cazuri de identificare a unei securi
pe baza microstriațiilor formate pe oasele calotei craniene.
Diferențele între omor și sinucidere se pot face tot pe baza leziunilor existente pe corp,
luându-se în calcul zona unde sunt leziuni, zonele accesibile mâinii dominante, la sinucidere
fiind preferată zona gâtului, a toracelui, arterele radiale sau venele de la încheietura mâinii. Se
pot identifica de asemenea leziuni de ezitare, de tatonare, care apar datorită instinctului de
conservare care împiedică persoana de a-și produce leziuni grave.

Leziuni traumatice care prezintă tatonare, caracteristică

în general sinuciderii4

Un alt element ce poate fi avut în vedere este starea hainelor, cât și existența obiecteleor
vulnerante, care în cazul sinuciderii ar trebui să fie ușor de găsit.
Diverse plăgi tăiate pe mâini, care ar indica autoapărarea, exclud posibilitatea sinuciderii.
1,2,3,3 – imagini din cursul domnului profesor Cristian Gheorghe Curcă

b) Omorul săvârșit prin asfixii

Asfixia este starea patologică a organismului determinată de lipsa oxigenului. Scăderea
concentrației oxigenului în sânge, poartă denumirea de hipoxemie, iar lipsa totală a
oxigenului în sânge poartă denumirea de anoxemie. Asfixiile pot fi întâlnite atât în cazul
infracțiunilor de omucidere, cât și în cazul sinucierii, putând exista chiar și spânzurare
accidentală.
La nivel extern se pot identifica: lividități cadaverice de colorație intensă violacee-
albăstruie, bine evidențiate, apar precoce și sunt întinse ca suprafață, cianoza, o colorație
albăstruie prezentă la nivelul buzelor și patului unghial, midriaza- dilatarea pupilei, hemoragii
punctiforme ce apar ca niște puncte tegumentare, colorate mai intens, pe fondul lividităților
cadaverice sau la nivelul feței, în special la nivelul ochilor și la buze, urme de urină, fecale,
spermă, datorită contracțiilor musculare.
Spânzurarea reprezintă o asfixie mecanică produsă prin comprimarea gâtului, mai ales
artera carotidă și căile respiratorii superioare , cu ajutorul unui laț, acționat de greutatea
propriului corp. Spânzurarea, în funcție de poziția corpului față de sol poate fi: completă,
atunci când corpul nu are contact cu solul, incompletă, atunci când în diferite părți corpul are
contact cu solul.
Specific spânzurării poate fi identificat: șanțul de spânzurare, având un traiect oblic
ascendent către regiunea nodului, având o adâncime neunifromă, este mai adânc în partea
opusă nodului; dunga echimotică, continuă sau discontinuă, situate d pe marginea superioară a
șanțului și se formează prin hemoragia punctiformă a straturilor superficiale ale pielii; fracturi
ale laringelui; fracturi/luxații ale coloanei vertebrale.

Sanț de spâ nzurare : se observa corespondenta

dintre sanț și corpul delict,
caracterele vitale ale șantului, direcția sa oblică pe
gâ t și mai adancă anterior, amprenta
lă sată de nod lateral stâ nga5

Strangularea se realizează prin compresiunea gâ tului cu un laț, în general

reprezentâ nd omucidere, dar nu trebuie exclusă idea sinuciderii. Semnele vor fi cele de
la spâ nzurare, putâ nd apă rea leziuni de apă rare, cand victima a opus rezistență .
Sugrumarea se realizează prin comprimarea gâ tului cu ajutorul mâ inilor, în acest
caz fiind exclusă sinuciderea. Comprimarea se poate realiza prin acțiunea direct a mâ inii
pe tegumentul victimei sau prin intermediul unor obiecte moi. În cazul sugrumă rii vor
apă rea leziuni traumatice la nivelul gâ tului, reprezentate de echimoze alungite,
determinate de degete și excoriații semilunare produse de unghii. Se poate consata
amprenta arcadelor dentare pe limbă .
echimoze ale gâ tului în care se pot observa pulpele
degetelor și excoriații semilunare date de unghii6
 Sufocarea se realizează prin astuparea concomitentă a orificiilor respiratoria
externe, cu ajutorul mâ inii sau al unor obiecte moi, fă câ nd imposibilă pă trunderea
aerului prin că ile respiratoria, spre plă mâ ni. Pot apă rea echimoze produse de degete sau
excoriații produse de unghii. Pe interiorul buzelor pot apă rea echimoze, plă gi
superficiale, determinate de comprimarea buzelor între arcada dentară și agentul
traumatic.
Ocluzia că ilor respiratoria se face prin astuparea că ilor respiratoria cu diverse
obiecte sau materiale. Pot exista și asfixii accidentale, determinate de aspirarea bolului
alimentar.
Înecul se realizează prin obstrucția că ilor respiratorii – alveolelor pulmonare cu
lichide. Se poate întâ lnii la omor, sinuccidere sau accident.

c) Omorul săvârșit prin împușcare

În cazul existenței acestor leziuni se vor analiza orificiile de intrare și de ieșire.
Orificiul de intrare este mai mic decât calibrul proiectilului, datorită elasticității pielii,
tegumentul se retrectă în urma agresiunii. Orificiul poate fi egal ca dimensiune cu calibrul
glonțului, când pilea este aprope de os, capacitatea elastic fiind mai redusă. Orificiul de intrare
este mai mare, în cazul tragerii de aproape sau cu țeava lipită. În tragerile de la depărtare
orificiul este rotund, în cele mai multe cazuri, putând avea totuși și o formă ovală, atunci cand
glonțul nu pătrunde perpendicular. Atunci când distanța de tragere este mica apar diverse
semne, cum ar fi: tatuajul, care se datorează depunerii pe piele, în jurul orificiului, a pulberilor
nearse, ce determină o serie de încrustații negricioase; manșonul de fum, ce se datorează
funinginii; arsurile datorate acțiunii flăcării.
Orificiu de impuscare (de intrare) in limita de actiune a factorilor
secundari ai impuscarii (funingine, urme de
tatuaj) –impuscare de la mica
distanta‐; particulele arse si nearse se afla in
majoritate in interiorul plagii.
Dupa spalare (dreapta) aspectul este si mai
clar si se vad urme de tatuaj dar
putine ceea ce sustine prezenta lor in
interiorul plagii si mica distanta de tragere
Canalul are importanță în stabilirea direcției de tragere. Acesta este în general
drept, dar poate prezenta devieri în funcție de țesutul prin care trece.
Orificiul de ieșire. Trecâ nd prin corp, glonțul pierde o parte însemnată din
energie. La nivelul ieșirii glonțului plaga are aspect varait, orificiul de ieșire fiind de cele
mai multe ori mai mare decâ t cel de intare. Marginile orificiului de ieșire sunt
neregulate, adesea ră sfrâ nte în afară . Orificiul de ieșire poate lipsi, în situațiile în care
glonțul a ră mas în corp. În cazul acestui orificiu nu sunt prezente semne precum pulbere
nearsă , fum, arsuri.
În cadrul cercetă rilor la fața locului trebuie identificat dacă în zona în care a fost
gă sit cadavrul se află arma crimei sau muniția trasă .7
 Plă gi împușcate de ieșire, stâ nga piele,
dreapta la nivelul calotei craniene8

5,6,7,8 – imagini din cursul domnului profesor Cristian Gheorghe Curcă

d) Moartea prin otrăvire

Moartea prin agenți toxici, care în general indică sinucidere sau accidente, fiind
mai rar întâ lnită la omucidere. Expertiza toxicologică determină succesiunea
fenomenelor toxice din corpul omenesc și identificarea substanțelor prezente, cum ar fi
intoxicații cu alcool etilic, cu pesticide, antigel, opiu, cocaine, etc. La fața locului trebuie
identificate diverse recipiente care ar fi putut conține substanța, câ t și urme de vomă ,
urme bilogice ce urmează a fi analizate. În cadrul acestei analize pot fi analizate insectile
gă site în și pe cadavru, care consumâ nd țesutul din corp au ingerat și diferite substanțe
consummate de victimă .
e) Moartea violentă determionată de alți factori
Moartea poate intervenii și prin acțiunea altor factori cum ar fi că ldură execsivă ,
frig, energie electrică , accidente auto, navale, aeriene.

Leziune traumatică produsă de pă trunderea în corp a

curentului electric9

Moartea prin agenți psihici apare după o emoție

violentă, șoc psihic, survenite rapid și în stare se sănătate aparentă. S-au constat
morți rapide după, bucurii intense, furii, emoții, viol. Moartea prin trauma psihică,
este sub aspect patologic, o moarte reflex care duce la oprirea bruscă a funcților
vitale și declanșată de către un excitant psihic din mediul extern.
9- imagini din cursul domnului profesor Cristian Gheorghe Curcă
 Alte activități destinate investigării omorului
Dispunerea expertizei medico-legale
După cercetarea la faţa locului în care putem identifica anumite indicii care să ne
sugereze cauza morții precum găsirea unei frânghii în zona apropiată victimei,
efectuarea expertizei medico-legale reprezintă un alt moment important al elucidării
unor probleme privind moartea la care, din motive obiective, nu s-a putut răspunde
din primul moment.

⁉
Totodată, chiar dacă în plan concret se crează o aparență asupra asupra cauzei
morții, efectuarea unei expertize medico-legale este adesea necesară, în urma
efectuării acesteia ancheta putând să ia o întorsătură bruscă, putându-se descoperi
astfel că frânghia menționată anterior a fost pusă în mod deliberat pentru a induce în
eroare organele de urmărire penală iar cauza morții este cu totul alta.

Efectuarea expertizei medico legale nu este lăsată întotdeauna la libera apreciere a

organului de urmărire penală, de exemplu art. 184 alin (1)din Codul de Procedură
Penală stabilind în mod expres că efectuarea unei expertize este obligatorie în cazul
 infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau
vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când
organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului
suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul
acuzaţiei.

Problemele pentru a căror rezolvare expertiza medico-legală are un aport

substanţial sunt, în principal următoarele:
a.Stabilirea cauzei şi naturii morţii, precum şi a datei aproximative la care a survenit
aceasta;
b. Diferențierea leziunilor vitale, de cele post mortale si explicarea mecanismelor de
producere a lor;
c. Depistarea şi evidenţierea caracterului lezional pe corp;
c. Aprecierea mecanismului de acţiune a traumei şi identificarea obiectului
vulnerant;
d. Concretizarea legăturii de cauzalitate dintre traumă şi deces;
e. Constatarea eventualei stări de ebrietate sau narcotice a victimei înainte de
moarte16;
f. Stabilirea sexului, a vârstei, a grupei sanguine, a taliei în cazul cadavrelor
dezmembrate, cât şi a unor particularităţi ce pot ajuta la identificarea victimei.

În urma efectuării expertizei medic-legale, se vor putea identifica unele cauze ale
morții precum:
a.zdrobirea organelor vitale (traumatisme cranio-cerebrale, leziuni ale inimii sau ale
aortei);
b. paralizia sistemului nervos central (generată de fracturi craniene, hemoragii
intracraniene, leziuni ale creierului);
c. paralizia inimii ca urmare a leziunilor traumatice (contuzii, împunsături,
împuşcături), a acţiunilor toxice şi a proceselor distrofice (miocardite
toxiinfecţioase);
d.asfixia, întâlnită în asfixiile mecanice, toxice (cianuri, CO2, clorat de potasiu) sau
ca urmare a leziunilor traumatice sau toxice ale centrului respirator;

16
Valentin Iftenie, Medicină legală din perspectivă juridică, Ed. Fundația României, București, 2006, p. 42.
 e.şocul hemoragic, cauză frecventă de moarte după leziuni traumatice.
f. emboliile trombotice, aeriene, gazoase, grăsoase (în anumite condiţii);
g.moartea prin frig ;
h. alte cauze17.

Subliniem totodată faptul că efectuarea expertizei medico-legale ca regula ar

trebui să se efectueze de însuși medicul anatomopatolog care a participat la
cercetarea la fața locului, acesta putand avea o viziune mult mai bună asupra cauzei
morții. Examinarea necropică, ridicarea urmelor de pe cadavru, a măştii mortuare şi
eventual amprentarea sa, dacă nu s-a făcut la faţa locului faptei, va fi necesar să se
realizeaze de medicul legist împreună cu procurorul criminalist, care, în calitate de
conducător al echipei de cercetare, are o viziune de ansamblu asupra cazului
cercetat, ştie ce probleme trebuie clarificate şi, prin urmare, ce să solicite în plus de
la expertiza medico-legală18.
Trebuie atrasă atenţia asupra unei probleme extrem de importante, frecvent
subliniată în literatura de specialitate, şi anume determinarea legăturii de cauzalitate
dintre actele de agresiune şi decesul victimei, mai ales în împrejurarea în care
acestea pot fi asociate cu o serie de afecţiuni preexistente ale victimei. Determinarea
acestei legături de cauzalitate în asemenea împrejurări este necesară pentru corecta
încadrare juridică a faptei în categoria omorului, a loviturilor cauzatoare de moarte
sau a vătămărilor corporale.
Așadar, în urma efetuării expertizei medico-legale, se va putea identifica clar
factorul care a determinat moartea persoanei, chiar dacă în plan exterior victima nu
prezintă indicii asupra cauzei morții. În acest sens, ne interesează să diferențiem
omuciderea de moarte naturală, de sinucidere ori de moartea accidentală.

Diferenţierea omuciderii de moartea naturală

În acest caz, dificultatea identificării adevăratei cauze a morții nu ține de
efectuarea anumitor proceduri specifice, ci de falsa premisă de la care se pleacă,
cauza morții fiind prea puțin cercetată. De exemplu, în ipoteza unui deces, datorită
existenţei unor antecedente patologice, cauza morţii este atribuită în mod eronat
acestora. Situaţia cea mai des întâlnită îi priveşte pe bătrâni şi persoanele grav
17
https://www.academia.edu/32889120/MEDICIN%C4%82_LEGAL%C4%82_NOTE_DE_CURS
18
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 50.
 bolnave, după al căror deces se manifestă tendinţa de a se renunţa la autopsii sau de
a se executa superficial, medicul-legist oprindu-se la primul indiciu patologic prin
care s-ar putea explica moartea. Astfel, nu sunt depistate leziunile interne cum ar fi,
rupturi de organe, fracturi de craniu sau de coloană, ori substanţe chimice apte să
producă moartea19. Spre exemplu, un soţ îşi ucide soţia grav bolnavă prin otrăvirea
acesteia. Deși moartea acesteia era iminentă în următorii ani, soțul a decurs la acest
gest pentru a încasa asigurarea de viață care urma să expire în următoarele luni și a
cărei prelungire nu ar mai fi fost posibilă din cauza dispariției caracterului aleatoriu
al contractului20. În acest caz, datorită investigării minuţioase a împrejurărilor în care
s-a săvârşit fapta, s-a formulat ipoteza comiterii unei omucideri, ipoteză ce a fost
confirmată de rezultatele necropsiei, medicul legist stabilind cu precizie cauza reală
a decesului.

Diferența dintre sinucidere și omucidere

În cazul morții prin spânzurare, aceasta se caracterizează prin şanţul de
spânzurare, care poate fi complet sau parţial, mai accentuat în partea opusă nodului,
cu o lăţime egală cu cea a laţului. Uneori, datorită greutăţii corpului, laţul poate
forma mai multe şanţuri, ca şi în cazul omorului. Şanţul de spânzurare poate fi oblic,
la spânzurarea pe verticală, şi orizontal, la spânzurările în poziţia culcat (de exemplu,
sub pat)21. Așadar, diferenţierea sinuciderii de omucidere se face pe baza interpretării
modului de dispunere a petelor cadaverice (de exemplu, dacă se vor situa deasupra

19
Ibidem.
20
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/un-barbat-a-folosit-o-cobra-ca-sa-si-insceneze-moartea-pentru-
a-incasa-asigurarea-de-viata-de-5-
milioane-de-dolari-1714903
21
Lazar Cârjan, Compediu de criminalistică, Ediția a II-a, Ed. Fundația România de Mâine, București, 2004,
p. 317-318.
 laţului sau pe spatele cadavrului, moartea s-a produs înainte de spânzurare), a datelor
furnizate de medicul legist, precum şi a urmelor descoperite în câmpul infracţional.
În cazul așa-zisei sinucideri prin împușare, diferenţierea sinuciderii de omor va
ţine cont de urmele secundare ale împuşcăturii, de urmele lăsate pe mâna victimei şi
de direcţia din care s-a format urma. De regulă, sinucigaşii trag în tâmplă, în frunte,
în inimă sau în cerul gurii. Pe mâna sinucigaşului pot fi descoperite arsuri provocate
de gaze, funingine, resturi organice provenite din propriul corp, ori leziuni provocate
de reculul închizătorului. Totodată, inclusiv urmele factorilor secundari (cele de
funingine de pe mâini ori de pe haine) sunt determinante în diferenţierea omuciderii
de sinucidere ori a încercării de disimulare a omorului prin sinucidere sau accident.

Diferențierea omuciderii de moartea prin accident

Aceasta reprezintă o metoda des întâlnită în rândul ucigașilor cu experiență care
caută să-și trăiască viața în continuare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, având de
cele mai multe ori un plan minițios și bine pregătât din timp.
Diferențierea omuciderii de moartea prin accident devine dificilă în special prin
caracterului contradictoriu al leziunilor. La aceasta se adaugă încercarile autorului de
a-și disimula fapta printr-un accident, de genul căderii de la înălțime, înecului, etc.
De exemplu, simularea unei sinucideri în poarta ambasei Rusei profitând de
contextul politic actual, deși în plan faptic mașina victimei a fost modificată și
controlată de la distanță deoarece cunoștea anumite informații. În cazul înecului, se
va constata dacă moartea a survenit înainte de ajungerea corpului în apa, fiind
produs prin alte modalităti (lovire, taiere, impuscare, otravire). Stabilirea disimularii
omorului prin cădere sau precipitare, îndeosebi în ipoteza căderilor de la înălțime,
este destul de dificila. O simpla îmbrancire de pe un pod sau o schela, aruncarea pe
fereastra unui bloc nu lasă urme evidente decat in cazul in care mai inainte a avut loc
o lupta intre victima si agresor22. În cazul disimularii morții printr-un accident de
cale ferată sau rutier, medicul legist va trebui sa diferențieze leziunile vitale de cele
postvitale, la fel și în situația mascării omorului prin provocarea unui incendiu.

22
https://www.bzi.ro/mister-total-una-dintre-cele-mai-frumoase-avocate-din-baroul-iasi-a-cazut-dezbracata-de-
la-etaj-si-a-murit-pe-loc-criminalistii-au-sigilat-apartamentul-doua-variante-sunt-luate-in-calcul-crima-sau-
4212671
 Nu în ultimul rând, amintim moartea prin agenți chimici, o metodă facilă pentru
femei cât și în rândul anumitor dictatori, ea fiind cunoscută în mod popular sub
forma de ucidere prin otrăvire. Uneori substanțele medicamentoase, prin depasirea
dozelor terapeutice au un efect toxic sau letal, care este urmarit de catre faptuitor
(acelasi lucru se întâmplă și în cazul unor supradoze de stupefiante).
Doza letala a toxicului depinde, in principal, de structura si proprietățile chimice ale
acestuia, de concentrația și calea de pătrundere în organism, de rezistența
organismului, de vârsta victimei, de starea ei de sanatate și tratamentele administrate
anterior. Un exemplu dat de acești factori l-am putea regăsi în persoana opozantului
rus Alexei Navalny a carui ucidere s-a urmarit în mod aparent dar care a fost
împiedicată datorită anumitor factori.
Investigarea morții prin otravire va avea drept obiect stabilirea faptului dacă decesul
s-a datorat sau nu intoxicării acute, a tipului de substanța toxică și a cantității care a
pătruns în organism. De asemenea, trebuie stabilită data intoxicarii, forma de
procurare si persoanele care au favorizat obținerea acesteia.
 Când se impune lămurirea unor aspecte suplimentare după îngroparea victimei ca
urmare a descoperirii unor împrejurări noi, organul judiciar dispune deshumarea și
efectuarea de către medicul legist a expertizei, la care vor fi prezenti martori asistenti
și procurorul, în urma efectuării acestei expertize putându-se stabili o altă cauză a
morții23.

Expertizele criminalistice
Expertiza criminalistcă reprezintă o cercetare ştiinţifică a probelor materiale,
destinată indentificării persoanelor, obiectelor, substanţelor şi fenomenelor aflate în
legătură cauzală cu fapta, stabilirii anumitor proprietăţi ale acestora, precum şi a
unor eventuale modificări de formă, conţinut sau structură24. Așadar, pentru o mai
bună înțelegere a factorilor care au produs moartea victimei, pe lângă efectuarea
expertizei medico legale a cărei necesitate este prevăzută în mod expres în mai multe
cazuri reglementate în codul de Procedură penală, expertiza este facultativă, fiind
dispusă de organul de urmărire penală ori instanţa de judecată, la cerere sau din
oficiu, atunci când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea
aflării adevărului sunt necesare cunoştinţele unui expert.
În cele ce urmează, vom ilustra câteva metode de expertiză care au adesea un rol
important în cercetarea faptelor prevăzute de legea penală produse prin omucidere.

23
https://www.gandul.ro/stiri/un-barbat-considerat-decedat-de-coronavirus-a-fost-deshumat-din-cauza-unor-
suspiciuni-de-crima-19570532
24
Lazar Cârjan, op. cit., p. 299-300.
 A.- Expertiza dactiloscopică are obiectivul de a identifica autorul omorului după
urmele digitale lăsate la locul faptei, inclusiv pe corpul victimei. Aceasta se bazează
pe examinarea urmelor digitale, palmare sau plantare, pentru identificarea degetului,
palmei ori piciorului care le-a creat cu ajutorul detaliilor desenului papilar. Se va
proceda la realizarea unui examen comparativ, între urmele descoperite și
impresiunile digitale ale persoanei suspecte sau impresiunile din cartoteca
dactiloscopica. Totodata, se poate proceda la analiza fizico-chimica a substanțelor
identificate, de pilda, în ipoteza unei urme digitale formate prin depunerea unui strat
de sânge, se va putea stabili daca aceasta aparține aceleiași grupe sanguine cu cea a
cadavrului sau dacă vechimea urmei corespunde cu timpul scurs de la moartea
victimei25.

25
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 54-55.
https://youtu.be/H_pl-6g20Kk?t=1824
 B.- Expertiza urmelor de picioare (urme plantare si de încălțăminte) permit
identificarea creatorului urmei pe baza detaliilor ciorapului sau încalțămintei, după
cum urma a fost formată de piciorul gol sau încălțat. Pătrunderea infractorului în
câmpul infracţiunii presupune în majoritatea cazurilor lăsarea, de către aceștia, a
unor urme de picioare. Însă, nu întotdeauna aceste urme sunt bine imprimate sau
suficient de bine individualizate pentru a putea ajuta organul de cercetare în
stabilirea identităţii făptuitorului. Acestea se realizează tot prin examenul comparativ
cu impresiunile luate persoanelor suspecte. Urmele de picioare se pretează la toate
formele cunoscute, de suprafaţă şi de adâncime, de stratificare şi de destratificare,
vizibile şi latente, statice şi dinamice. Daca examenul comparativ nu este posibil,
datorită insuficientei detaliilor caracteristice sau lipsei modelelor de comparație, se
pot totuși obține date referitoare la modul de formare a urmei, sexul, vârsta și talia
aproximativa a persoanei, daca aceasta a mers normal, a alergat, a incercat sa nu faca
zgomot mergand pe varful picioarelor etc26.
Subliniem așadar că urmele de picioare vor indica drumul de acces în locul de
pătrundere, deplasarile la locul faptei, drumul pe unde a plecat infractorul27.

26
ibidem.
27
https://www.youtube.com/watch?v=H_pl-6g20Kk&t=1330s
https://youtu.be/HoqekwB-Wh8?t=2057
 C.- Expertiza urmelor de dinți si de buze, permite identificarea persoanei prin
compararea modelelor obținute experimental, iar în lipsa acestora servește la
stabilirea sexului și vârstei aproximative, a tipului antropologic sau a modului de
cum a fost realizată. Așadar, prin expertiza urmelor de buze, este posibilă stabilirea
grupei sanguine sau a naturii substanței aflate pe buze în momentul atingerii
obiectului.
În ipoteza urmelor de dinți, care se prezinta sub forma mușcăturilor descoperite pe
corpul victimei sau agresorului, trebuiesc examinate cât mai repede cu putință
deoarece se deformeaza rapid prin procese patologice ce au loc la nivelul
tegumentului28. De cele mai multe ori rezultatele obținute în această expertiză se
completează cu alte probe obținute anterior, cel mai adesea fiind regăsite în cazul
violului urmat de moartea victimei.

28
Stancu Emilian; Ciobanu Petruț, op. cit., p. 56.
 D. Expertiza traseologică are ca obiect identificarea persoanei si a obiectelor
creatoare de urme.
1.- Expertiza urmelor lasate de instrumentele vulnerante are drept scop stabilirea
obiectului folosit de infractor în suprimarea vieții victimei. În funcție de calitatea
caracteristicilor reflectate în urma, în oasele plate, este posibilă stabilirea
apartenenței de gen și chiar identificarea exactă a instrumentului vulnerant (de
exemplu identificarea toporului, a ciocanului sau de ce nu, a drujubei)
2.- Expertiza balistică are ca obiect identificarea armei cu care s-a tras si stabilirea
condițiilor în care s-a tras (direcția, distanța, starea de funcționare a armei etc.), după
urmele de pe tubul de cartuș ridicat de la locul faptei ori după glonțul extras din
victimă29.

29
https://inec.ro/activitate/expertize/
https://www.youtube.com/watch?v=s0tH3YiU6ug&t=832s
 E.- Expertiza biocriminalistică constă în analiza urmelor de secreții si excreții, a
firelor de păr, a resturilor de țesuturi moi și furnizeaza de indicii valoroase privind
victima, agresorul si imprejurarilor în care a săvârșit omorul. Astfel expertiza
urmelor de sânge permite stabilirea unor elemente cum sunt de exemplu grupa
sanguină, tipul de hemoglobină, regiunea anatomica din care provine sau sexul
persoanei. În funcție de vechimea urmei, a impurităților depistate în ea, a formei
petei (care indică distanța de la care a căzut și poziția corpului), este posibilă
stabilirea de date referitoare la timpul si împrejurarile în care a fost săvârșit omorul.
Având în vedere perisabilitatea urmelor biologice sub acțiunea factorilor distructivi,
recoltarea și ambalarea urmelor ridicate din câmpul infracțional devin hotărâtoare în
probatoriul unei cauze, de exemplu în cazul urmelor de sperma si a firelor de păr,
fiind necesară necontaminarea acestora și trimiterea lor la laborator în condiții
specifice de păstrare30. Aceasta expertiză oferă date de ordin calitativ, precum si
indicii privind unele dintre circumstantele comiterii infractiunii.

F.- Expertiza grafică, se impune când la locul faptei sau la locuința victimei sunt
descoperite inscrisuri din al căror conținut se pot desprinde date referitoare la faptă,
inclusiv cu privire la persoana autorului, exemplul tipic fiind cel al scrisorilor de
amenințare31.
G.- Expertizele destinate identificarii cadavrului după urmele de natură
osteologică, care determină sexul, talia persoanei după schelet ca și vechimea
oaselor sau vârsta aproximativă a persoanei. De asemenea se poate reconstitui
fizionomia dupa craniu ori identifica persoana prin metoda supraprotecției.
Identificarea mai este posibilă și după dantură atât timp cât există unele radiografii
ale victimei, această metodă având o precizie exactă de identificare a victimei32.
H.- Expertiza corpurilor delicte descoperite la locul faptei sau la suspect pot
asigura identificarea acestuia în raport cu fapsa săvârșită, dupa cum examinarea

30
https://www.creeaza.com/tehnologie/criminalistica/EXPERTIZA-BIOCRIMINALISTICA782.php
31
https://youtu.be/rAxxqWHj3uE?t=1081
32
https://muhaz.org/criminalistica.html?page=5
urmelor de materie (produse petroliere, materiale textile, resturi de obiecte etc.)
contribuie la elucidarea diverselor aspecte ce țin de fapta si faptuitor.

Elaborarea versiunilor de urmărire penală

În descoperirea factorilor care au produs moartea victimei, organizarea judicioasă a
anchetei și planificarea urmăririi penale în scopul clarificării complete a împrejurarilor
săvârșirii omorului și a identificarii autorului este esențială.
Înțelegem așadar că organul judiciar trebuie să dispună de un minim de date precise și
concrete, referitoare la fapta, obținute pe cale procesuală, precum prin cercetarea la fața
locului, efectuarea de constatări, audieri de martori, cât și din izvoare
extraprocesuale-investigatii, zvonuri, scrisori anonime și altele.
Tototodată, în cursul urmăririi penale trebuie ținută evidența anumitor împrejurări
precum:
-întrebarea decisivă: cărei persoane îi profită omorul sau cine avea interesul să-l comita?
 -este necesar să se stabilească cât mai exact unde, cand, cu cine și în ce mod și-a petrecut
timpul victima înaintea survenirii decesului sau a dispariției, dacă a fost văzuta în
compania unei persoane străine sau a unei cunostiinte întamplatoare, dacă cineva
a cautat-o sau s-a interesat de ea ori dacă i-a lasat vreun mesaj.
-versiunile sunt verificate concomitent , indiferent de gradul lor de verosimilitate, pâna la
eliminare acelora neconforme cu realitatea iar în situații care sunt relatate acțiuni
diferite se va proceda la confruntare33.

Evaluările de tip profiling

Metodele de elaborare a profilului infractorului sunt metode ştiinţifice ale
investigaţiilor penale, adoptate de multe state americane şi vest europene. Profiling-
ul este, o tehnică de detreminare a personalităţii şi a caracteristicilor
comportamentale ale unui individ, ţinând cont de trecutul infracţional al acestuia,
de tipuri variatei de personalităţi ale unor infractori care comit fapte similare.
Profiling-ul nu are ca rezultat numele şi nici portretul robot al făptuitorului, ci mai
degrabă o etichetă psihologică şi care se aplică personalităţii acestuia. Această
descriere include :vârsta, sexul, etnia, trăsături fizice, greutate, înălţime, ocupaţie,
pregătire profesională, starea civilă etc. Evaluările de tip profiling sunt utilizate atât
în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată. Pentru elaborarea profilului
infractorului se folosesc forme logice de raţionament, respectiv logica inductivă şi
logica deductivă.Logica inductivă permite generalizarea, care nu este în mod necesar
corectă, având la bază analize statistice. Astfel se porneşte de la comportamentul şi
33
Ancuța Elena Franț, Suport de curs la criminalistică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2019, pag. 82.
 caracteristicile pe care le au alţi infractori care au fost studiaţi în trecut şi care
au motivaţii similare în situaţii similare.
Profilul deductiv este rezultatul exclusiv al examinării urmelor descoperite în
urma cercetării locului faptei, a expertizelor judiciare, urmate de o analiză a
caracteristicilor locului infracţiunii şi cele ale victimei. Profilerii folosesc aceste
modalităţi de elaborare a profilului în funcţie de necesităţile cazului, stabilind
mecanismele care stau la baza comportamentului antisocial al infractorului34.

Profiling-ul geografic.
Acesta reprezintă o tehnică de analizare complementară sau paralelă cu profilul
psihologic care în ultima vreme se dezvoltă enorm cu ajutorul sistemelor de
informații geografice. Ca o completare a profilului psihologic, menționăm că
finalitatea sa nu este aceea de a studia cum este criminalul ci mai degrabă se încearcă
a se răspunde la întrebari precum unde acționează criminalul, să se știe care sunt
mișcările și domeniile sale de acțiune. Obiectivul final al anchetei ar fi să poată
furniza locația geografică a reședinței criminalului, pe lângă oferirea de ipoteze cu
privire la domeniile viitoare de acțiune, un rol important în stabilirea acestor aspecte
extrăgându-se din realizarea unor capturi din satelit( a se vedea cazurile de la Bucha
unde sunt analizate imaginile din satelit pentru datarea morții victimelor), a
numerelor de înmatriculare a autovehiculelor ori analizarea datelor A.D.N. care pot
arăta de exemplu rasa umană a agresorului35.

Efectuarea unor acte de urmărire penală

Pe lângă luare în seamă a tuturor elementelor prezentate și analizate anterior, în
vederea extragerii unei concluzii cât mai fidele realitătții a evenimentelor ce au
cauzat moartea victimei, prezintă o deosebită importanță și efectuarea actelor de
urmărire penală ce constau în:
1. Ascultarea martorilor, a persoanelor care au descoperit cadavrul si a rudelor
victimei, este o activitate care se realizează cu prioritate, de cele mai multe ori
versiunile de urmărire penală preliminare plecând de la baza acestor realatări.
2. Ascultarea suspectului sau a inculpatului este necesară în vederea analizării însușirii
faptelor care se presupun a fi comise de aceasta, a identificării propriei versiuni față
34
Gabriel. Matei, Suport de curs pentru Criminalistică, Universitatea Ecologică București, 2019, pag. 134.
35
https://ro.nsp-ie.org/el-perfil-geografico-criminal-262a0d-2a86c4
 de fapta săvârșită și eventual a verificării veridicității situației prezentate de această
persoană, coraborarea cu celelalte probe administrate în cauză fiind necesară.
3. Efectarea de confruntări constă în activitate de tactică criminalistică şi urmărire
penală cu privire la ascultarea simultană a două persoane care au fost audiate
anterior, între care există contradicţii şi neclarități. Subliniem faptul că confruntarea
este o activitate facultativă, recurgerea la acest procedeu fiind la latitudinea
organului judiciar.
4. Efectuarea de perecheziții corporale, la domiciliu și în alte locuri conexe în cazul
omuciderilor prezintă importanță datorită faptului că în aceste locuri există o mare
probabilitate să fie identificate diverse probe ( urme de sânge, obiecte ale victimei
sau chiar victima).
5. Efectuarea de reconstituiri poate fi necesară la precizarea afirmatiilor suspectului sau
inculpatului, cu privire la posibilitatea săvarșirii unor anumite activitati, în anumite
condiții concrete de timp și de loc.

Particularități cu privire la cadavrele dezmembrate ori nedescoperite 

Descoperirea unor cadavre dezmembrate ori a unor fragmente de cadavre
determină în continuare în ciuda evoluției tehnologice dificultăți serioase în
cercetare atât timp cât nu sunt descoperite și alte probe. În cazul infracțiunilor de
omucidere în care cadavrele au fost găsite dezmembrate, sau nu au fost descoperite
însă există indicii despre dispariția lor, organul de urmărire penală se va baza pe
aceleași reguli generale, raportandu-se însă la particularitățile acestor cazuri 36. În

36
Emilian Stancu, Gabriel Ion Olteanu, Criminalistică, Ed. AIT Laboratories, București, 2009, p. 127.
unele cazuri deși victima este dezmembrată, identitatea acesteia poate fi stabilită prin
evidențierea unor elemente particulare precum un fragment dintr-un tatuaj ori în
cazul putrefacției corpului, prin reconstituirea fizionomiei pe baza craniului și
identificarea acestuia de persoane apropiate.
În cazul persoanelor dispărute asupra cărora există suspiciuni că ar fi victime ale
infracțiunilor de omucidere, se va proceda la investigarea domiciliului victimei,a
locului de munca, în cercul rudelor și a prietenilor precum și în alte locuri
frecventate în vederea descoperirii unor probe, în România demararea acestor
proceduri demarând adesea cu întârziere din cauza numărului mare de sesizări
asupra dispariției unor persoane care de cele mai multe ori pleacă voluntar.
 37

37
https://www.wall-street.ro/articol/Social/243205/record-sumbru-pe-2018-633-omoruri-fara-autor-prins.html?
fbclid=IwAR391AhZyQ1vt2TRuacuwnJV1uCj-g-akruLJv14lUmot7ACcoKaJJ3aysI
https://www.impact.ro/crime-cu-autor-necunoscut-partea-i-sute-de-criminali-care-nu-au-fost-identificati-de-
politie-sunt-liberi-si-pot-lovi-oricand-265123.html
Link: https://www.youtube.com/watch?v=IG-tZ01fn-0&t=274s&ab_channel=MrZooper

Bibliografie

Lucrări cu caracter general: tratate, cursuri, monografii

1. Stancu Emilian, Ciobanu Petruț, Criminalistică: metodologia criminalistică, Ed.

Universul judiridic, București, 2018;
2. National Forensic Science Technology Center, Investigarea locului crimei. Ghid pentru
organele de aplicare a legii, 2013, Largo, Florida;
3. Duca, Gheorghe, Medicină legală. Suport de curs, 2012;
4. Cristian George Curca – Suport de Curs Medicină Legală, 2012;
5. Curs de medicină Legală https://www.scribd.com/document/177523783/Curs-de-
Medicina-legala;
6. Gabriela Matei – Suport de Curs pentru disciplina Tehnici și Procedee de Investigare
Criminalistică;
7. Valentin Iftenie, Medicină legală din perspectivă juridică, Ed. Fundația României,
București, 2006;
8. Lazar Cârjan, Compediu de criminalistică, Ediția a II-a, Ed. Fundația România de Mâine,
București, 2004;
9. Ancuța Elena Franț, Suport de curs la criminalistică,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Iași, 2019;
10. Gabriel Matei, Suport de curs pentru Criminalistică, Universitatea Ecologică, București,
2019;
11. Emilian Stancu, Gabriel Ion Olteanu, Criminalistică, Ed. AIT Laboratories, București,
2009.

Surse web:
12. https://19trandafiri.wordpress.com/2011/08/14/moartea-prin-agentii-psihici-trauma-
psihica/ ;
13. https://ro.nsp-ie.org/el-perfil-geografico-criminal-262a0d-2a86c4 ;
14. https://muhaz.org/criminalistica.html?page=5 ;
15. https://www.impact.ro/crime-cu-autor-necunoscut-partea-i-sute-de-criminali-care-nu-au-
fost-identificati-de-politie-sunt-liberi-si-pot-lovi-oricand-265123.html ;
16. https://www.creeaza.com/tehnologie/criminalistica/EXPERTIZA-
BIOCRIMINALISTICA782.php ;
17. https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/un-barbat-a-folosit-o-cobra-ca-sa-si-
insceneze-moartea-pentru-a-incasa-asigurarea-de-viata-de-5- ;
18. milioane-de-dolari-1714903 ;
19. https://inec.ro/activitate/expertize/ ;
20. https://www.gandul.ro/stiri/un-barbat-considerat-decedat-de-coronavirus-a-fost-deshumat-
din-cauza-unor-suspiciuni-de-crima-19570532 ;
21. https://www.bzi.ro/mister-total-una-dintre-cele-mai-frumoase-avocate-din-baroul-iasi-a-
cazut-dezbracata-de-la-etaj-si-a-murit-pe-loc-criminalistii-au-sigilat-apartamentul-doua-
variante-sunt-luate-in-calcul-crima-sau-4212671 ;
22. https://www.academia.edu/32889120/MEDICIN%C4%82_LEGAL
%C4%82_NOTE_DE_CURS ;
23. https://www.wall-street.ro/articol/Social/243205/record-sumbru-pe-2018-633-omoruri-
fara-autor-prins.html?fbclid=IwAR391AhZyQ1vt2TRuacuwnJV1uCj-g-
akruLJv14lUmot7ACcoKaJJ3aysI .

Materiale video:

24. https://youtu.be/rAxxqWHj3uE?t=1081 ;
25. https://www.youtube.com/watch?v=s0tH3YiU6ug&t=832s ;
26. https://www.youtube.com/watch?v=H_pl-6g20Kk&t=1330s ;
27. https://youtu.be/HoqekwB-Wh8?t=2057 ;
28. https://youtu.be/H_pl-6g20Kk?t=1824 .