România postbelică

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Partidul Muncitoresc Român şi-a ţinut primul Congres la 21 – 23 februarie 1948.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost reales secretar secretar general, Ana Pauker, Vasile Luca şi
Teohari Georgescu au devenit ceilalţi trei membri ai Secretariatului. […] Partidul a acţionat
cu rapiditate pentru a transforma România, urmând modelul sovietic şi folosind normele şi
practicile staliniste. Naţionalizarea întreprinderilor industriale, a băncilor şi a societăţilor de
asigurări, a minelor şi întreprinderilor de transport din iunie 1948 nu numai că a permis
introducerea planificării centralizate cantitative, ci şi distrugerea bazei economice a celor
stigmatizaţi ca duşmani de clasă. Confiscând micile proprietăţi agricole şi ameninţându-i pe
proprietari fără înconjur, [prin colectivizare] agricultura a pus probleme din ce în ce mai
complexe. La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost luată complet din mâinile
particularilor. Aceasta a permis lichidarea rămăşiţelor fostei clase moşiereşti şi chiaburilor,
echivalent al termenului sovietic kulak, definit «ţărani înstăriţi», aceia care angajau forţa de
muncă sau îşi închiriau proprile maşini, indiferent de mărimea proprietăţilor lor. […]
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

„Stalinismul politic — dictatura proletariatului, monopolul puterii de către un partid unic,

[Partidul Muncitoresc Român], — îngrădea drepturile cetăţeneşti; ,,ascuţirea” neîntreruptă a
luptei de clasă, lichidarea prin teroare poliţienească a vechilor elite politice şi culturale
precum şi a oricărei opoziţii, inclusiv a celei dinlăuntrul partidului, toate acestea în numele
construirii unui om şi a unei societăţi noi, au intrat în funcţiune încă înainte de 1948; liderii
regimului antonescian au fost arestaţi, cei mai de seamă executaţi, între 1944 şi 1946. A venit
apoi rândul şefilor ţărănişti, ridicaţi cei mai mulţi în 1947. Tot în această perioadă au fost
înfrânte şi câteva încercări de rezistenţă militară organizate de foşti sau încă activi ofiţeri, cum
ar fi organizaţia ţărănistă transilvană Sumanele Negre sau mişcarea condusă de generalul
Aldea; în 1948 au fost arestaţi liderii liberali şi social-democraţi care se arătaseră recalcitranţi
faţă de unirea cu comuniştii. Demnitarii vechii Românii, câteva mii, au fost adunaţi cu toţii în
lagărul de la Sighet, de unde cei mai mulţi, în vârstă şi supuşi unui regim de exterminare, nu
au mai ieşit decât pentru a ajunge la groapa comună a închisorii.
(Vlad Georgescu, Istoria Românilor.De la origini şi până în zilele)

Scrieţi, pe foaia de examen, numărul enunţului şi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sursa A precizează că prin colectivizare:

a. Au fost trecute în proprietatea statului toate tipurile de întreprinderi;
b. S-a pus accent pe cantitate şi nu pe calitate;
c. Micile proprietăţi agricole au trecut în proprietatea statului;
d. Partidul Muncitresc Român acaparează întrega putere în stat.
2. Sursa B se referă la:
a. secolul XIX şi lupta de clasă;
b. secolul XIX şi regimul de exterminare a foştilor demnitari;
c. secolul XX şi lichidarea vechilor elite;
 d. secolul XX şi impunerea modelului sovietic.
3. În sursa A secretar general al Partidului Muncitoresc Român a fost ales:
a. Vasile Luca;
b. Teohari Georgescu;
c. Ana Pauker;
d. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
4. În sursele A şi B sunt precizate:
a. anul 1946 şi eliminarea liderilor regimului antonescian;
b. anul 1947 şi arestarea ţărăniştilor;
c. anul 1948 şi Partidul Muncitoresc Român;
d. anul 1949 şi începutul colectivizării României.
5. Orientările politice opuse noului regim precizate în sursa B sunt:
a. ţărăniştii, liberalii şi social-democraţii;
b. legionarii, liberalii şi social-democraţii;
c. comuniştii, liberalii şi social-democraţii;
d. comuniştii, ţărăniştii şi social-democraţii;
6. Conform sursei A, distrugerea bazei economice a duşmanilor de clasă s-a datorat:
a. confiscării proprietăţilor ţărăneşti;
b. naţionalizării;
c. planificării;
d. colectivizării.
7. Conform sursei B, stalinismul politic presupune:
a. ascuţirea luptei de clasă;
b. înlăturarea opoziţiei politice;
c. distrugerea organizaţiilor militare;
d. partidul unic deţine toată puterea în stat.
8. În sursa A este precizat un fapt istoric referitor la:
a. alegerea conducerii partidului unic;
b. îngrădirea drepturilor cetăţeneşti;
c. lupta politică dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi fruntaşi comunişti;
d. impunerea unui regim de exterminare a vechii elite politice româneşti.
9. În sursa B este precizat un fapt istoric referitor la:
a. lichidarea chiaburilor;
b. exterminarea vechilor demnitari;
c. lichidarea legionarilor;
d. sovietizarea României.
10. O informaţie din sursa A care susţine afirmaţia conform căreia chiaburii erau duşmanii
sistemului politic introdus în România este:
a. colectivizarea a permis lichidarea rămăşiţelor fostei clase moşiereşti;
b. colectivizarea a presupus ca proprietatea asupra pământului să fie luată complet din
mâinile particularilor;
c. colectivizarea a presupus şi confiscarea micilor proprietăţi agricole;
d. colectivizarea a permis lichidarea chiaburilor.