,,România postbelică. Stalinism.

Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-

a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 1

1. Analizaţi etapele acaparării puterii politice de către Partidul Comunist Român,
folosind sursa de mai jos precum şi ilustraţiile de mai jos:
,,Ţara noastră este bântuită astăzi de cea mai gre urgie care s-a abătut asupra ei. Teroarea,
minciunile şi falsul încearcă să culce la pământ orice licărire de libertate, orice îndemn spre mai bine.
Demnitatea şi mândria naţională sunt îngenuncheate. La 6 martie 1945, o mână de oameni pe care ţara
nu i-a văzut la muncă au confiscat puterea. De atunci încoace au batjocorit toate instituţiile ţării.
Cetăţenii care nu au acceptat robia au fost persecutaţi. Temniţele, tortura, persecuţiile, înscenările cele
mai infame, arestările, asasinatele, atacurile brutale şi cu totul neprovocate au fost sporite şi aplicate cu
o cruzime de neegalat. Acuzăm guvernul că s-a făcut vinovat de crima de falsificare a voinţei naţionale.
Îl acuzăm că, prin politica lui nefastă, a provocat, pe lângă umilirea cetăţenilor, haosul economic şi
înfometarea maselor populare. Dar conştiinţa naţională a vibrat puternic, in colibă până în palat.”

Intrarea trupelor sovietice în Bucureşti 30 august 1944 Acordul de procentaj

de la Moscova

Petru Groza conducătorul primului guvern comunist

 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie textele:

A. „Care erau obiectivele principale ale stalinizării? În sfera economică, era vorba despre
transformarea unei economii bazate pe piaţă şi pe proprietatea privată într-o economie planificată
de la centru, aflată în proprietatea statului, înainte de toate aceasta însemna naţionalizarea
principalelor mijloace de producţie din ţară, un punct important al programului comunist de
dinainte de război.”

B. „Un pas intermediar a fost naţionalizarea Băncii Naţionale a României pe 28 decembrie

1946.”

C. „Mişcarea decisivă a constituit-o o lege aprobată de Marea Adunare Naţională dominată de

comunişti la 11 iunie 1948, care prevedea naţionalizarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a
societăţilor de asigurare, a minelor şi a societăţilor de transport şi care, în viziunea Comitetului
Central al P.M.R., urma să rezolve contradicţia rezultată din faptul că, deşi îşi asumase puterea
politică, clasa muncitoare nu putea să controleze economia.”

D. „În al doilea rând, stalinizarea însemna dezvoltarea industriei grele, în special a celei
constructoare de maşini… Pentru o ţară predominant agrară cum era România, dezvoltarea
industriei grele însemna distrugerea unei surse de creştere economică cu un potenţial ridicat,
precum şi a echilibrului dintre diferitele ramuri economice.”

E. „Cât despre transformarea economiei într-o economie planificată de la centru (de comandă),
un decret emis pe data de 18 iulie 1848 a stabilit înfiinţarea unei comisii de stat pentru
planificare, care urma să exercite un control complet asupra dezvoltării tuturor ramurilor
economiei naţionale.”

Cerinţe:

a. Arătaţi, conform sursei A, care sunt primele măsuri iniţiate în vederea stalinizării
României.
b. Una dintre principalele măsuri pentru controlul economiei naţionale este subordonarea
finanţelor. Precizaţi mecanismul folosit în acest sens?
c. Enumeraţi trei dintre măsurile economice prezente care apar în texte.
 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 3

1. Citiţi cu atenţie textele:

A. „Eu vreau să vorbesc despre cotitura radicală ce a avut loc în dezvoltarea agriculturii noastre,
mergând de la mica economie individuală de dinainte la marea agricultură colectivă avansată, la
munca pământului în comun, la staţiunile de maşini şi tractoare, la kolhozurile bazate pe tehnica
modernă, în sfârşit la sovhozurile uriaşe prevăzute cu sute de tractoare şi combine.
Realizarea partidului aici, a constat în faptul că într-un număr mare de regiuni, noi am reuşit
să îndepărtăm marea masă a ţăranilor de la vechea cale capitalistă de dezvoltare la calea
socialistă de dezvoltare, ce înlătură bogătaşii şi sprijină ţăranii mici şi mijlocii,(...) permiţându-le
de a ieşi din sărăcie şi aservire faţă de culaci şi de a se angaja pe calea muncii pământuilui în
comun.”(Stalin, discurs ţinut pe 7 noiembrie 1929)

B. Rezoluţia Plenarei C.C. al P. M. R. din 3-5 martie 1949 a fost doar actul public care consacra
oficial începutul "operei" de colectivizare a agriculturii - altfel spus, de distrugere a ţărănimii,
atât de legată de tradiţii şi de dragostea de pământ.

C. În 1949, în România, s-a trecut la primele măsuri de colectivizare a agriculturii, care a devenit
în scurtă vreme un proces marcat de violenţe şi abuzuri, în timp ce ţăranii înstăriţi (chiaburii) nu
erau dornici să-şi predea în mod voluntar averea. Rezistenţa ţăranilor a fost înfrântă prin bătăi,
arestări şi condamnări arbitrare sau prin deportare.

D. La fel ca şi în Uniunea Sovietică, compoziţia socială a lumii săteşti se prezintă dupa cum
urmează: chiaburii (5,5%), ţăranii mijlocaşi (34%), ţăranii săraci (57%) şi proletarii agricoli
(2,5%). Succesul colectivizării nu poate fi separat acum de chestiunea chiaburilor.

E. „Politica faţă de mica gospodărie ţărănească îşi propune a face gospodăria nerentabilă. După
aceea, trebuie începută colectivizarea...”(directiva NKVD, 2 iunie, 1947)

Cerinţe:

1) Selectaţi, din textul, A o informaţie care defineşte colectivizarea.

2) Enumeraţi, folosind informaţiile din textele A,C şi D, formele sub care trebuia făcută
această transformare a agriculturii, subliniind împotriva cui era ea în special îndreptată.
3) Arătaţi, pe baza textelor B, C şi E, dacă punerea în practică a modelului sovietic de
transformare a agriculturii a favorizat ţărănimea. Argumentaţi răspunsul.
4) Analizaţi textul E şi precizaţi cum a fost posibilă introducerea colectivizării în România.
5) Completaţi tabelul folosind informaţiile din textul D şi arătaţi care dintra aceştia au fost
numiţi în fruntea organizaţiilor colective.
Chiaburii Mijlocaşii Ţăranii săraci Proletarii agricoli
 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 4

1. Citiţi cu atenţie textele:

A. „Strict confidenţial”
”Din 17 decembrie 1929 până pe 14 februarie 1930, G.P.U. (poliţia politică) a consemnat 38
revolte cu 25.170 participanţi. Imensa majoritate a acestor revolte a avut drept cauză acţiunea de
colectivizare. Măsurile cele mai energice au fost luate pentru a reprima aceste mişcări. Şase
mişcări în districtul Ostrog au trebuit să fie lichidate prin forţa armelor. Kolhozurile organizate în
satele cuprinse de revolte au putut fi menţinute în ciuda mişcărilor şi astăzi munca de
colectivizare a uneltelor agricole, a şeptelului, seminţelor, etc. continuă. În prezent noi pregătim
deportarea a 8.000 de familii. Toţi deportaţii vor fi trimişi în regiunile din nord.”
(Raport al regiunii Voronej, 20 februarie 1930)
B. S-au aplicat măsuri de tip stalinist, precum strămutările forţate: „Prin Decretul 83, în noaptea
de 2/3 martie 1949, la orele 3 (în ajunul plenarei de partid care a decis colectivizarea agriculturii)
2.972 de familii de mari proprietari (7.804 persoane) au fost evacuate, cu brutalitate, în câteva
minute,de la ţară şi deportate în alte localităţi (...) O altă deportare, mult mai amplă, a avut loc la
18 iunie 1951, în noaptea de Rusalii, când 44.000 de locuitori ai zonei de frontieră cu Iugoslavia,
pe o lăţime de 25 de km, au fost duşi în Bărăgan” (Romulus Rusan).
C.„ […] în numele luptei împotriva chiaburilor peste 80 000 de ţărani, în majoritatea lor ţărani
muncitori, au fost trimişi în judecată, dintre ei peste 30 000 au şi fostjudecaţi în procese publice.”

Cerinţe:

1) Selectaţi câte o informaţie relevantă din textele A şi B, referitoare la opoziţia ţăranilor

împotriva colectivizării.
2) Arătaţi, pe baza textelor şi imaginilor, care au fost măsurile luate de autorităţi împotriva
nemulţumiţilor.
3) Urmărind textele, precizaţi care au fost caracteristicile procesului de colectivizare. Ce a
cuprins acesta?
4) Analizaţi şi comentaţi cele două imagini.
5) Prezentaţi, pe baza caricaturilor prezentate la lecție, care era imaginea ţăranului înstărit
creată de autorităţi. Care este poziţia voastră?
 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 5

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

,,Partidul Comunist s-a identificat fiel cu interesele sovietice, urmând aproape fără excepţie o
stridentă politică antiromânească. Partidul a rămas mereu un partid marginal, al cărui
principal obiectiv a fost dezmembrarea statului creat în 1918 şi nu interesul poporului român.
Astfel, în 1923, Partidul Comunist şi-a însuşit teza Internaţionalei Comuniste în probelma
naţională şi a dreptului la autodeterminare...... prin care România era declarată un satat
multinaţional, o creaţie artificială a imperialismului apusean. Linia antinaţională a comuniştilor
a fost folosită de guvernul României pentru scoaterea partidului în afara legii în 1924”.

Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe:

a. Precizaţi, pe baza textului, un obiectiv al Partidului Comunist.

b. Menţionaţi, pe baza textului, o consecinţă a politicii promovate de Partidul Comunist,
pentru situaţia acestuia.
c. Menţionaţi, pe baza textului, atitudinea Partidului Comunist în raport cu Uniunea
Sovietică.
d. Precizaţi, un document cu rol de lege fundamentală adoptat în România în perioada
postbelică.
e. Menţionaţi, un eveniment internaţional care a contribuit la instalarea regimului comunist
în România.

2. Ce înţelegeţi prin disident sau disidenţă anticomunistă ?

3. Care sunt categoriile sociale care s-au implicat în disidenţa anticomunistă şi care erau
motivaţiile lor ?
 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 6

1. De ce s-a prăbuşit regimul comunist din România ?

2. Prezentaţi situaţia României după revoluţia de la 1989.

3. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. ,,La 6 martie, o mână de oameni pe care ţara nu i-a vâzut la muncă, au confiscat
puterea. De atunci încoace au batjocorit toate instituţiile ţării..... Cetăţenii care nu au
acceptat robia au fost persecutaţi. Temniţele, tortura, persecuţiile, înscenările cele mai
infame, arestările, asasinatele, atacurile brutale şi cu totul neprovocate au fost sporite şi
aplicate cu o cruzime de neegalat..... Acuzăm guvernul că s-a făcut vinovat de falsificare
a voinţei naţionale”.(Iuliu Maniu ,Declaraţia după alegerile din 1945)

B. ,,Teroarea poliţienească este o trăsătură de bază a regimurilor totalitare, confirmată

întru totul de regimul comunist din România..... Crearea noii societăţi prin distrugerea
celei existente s-a înfăptuit cu ajutorul partidului unic, a cărui elită conducătoare şi
plină de zel, avea ca scop economia centralizată, controlul absolut al presei şi al
armatei.”(Denis Diletant, Ceauşescu şi Securitatea)

a. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.

b. Identificaţi autorul sursei B.
c. Utilizând sursa A precizaţi anul alegerilor.
d. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la persecuţii aplicate cetăţenilor,
susţinându-l cu o explicaţie din text.
e. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la teroarea poliţienească, susţinându-l cu
o explicaţie din text.
f. Precizaţi două instituţii represive ale statului comunist.
g. Inspirându-vă din sursa B, faceţi o scurtă prezentare a statului totalitar.
 ,,România postbelică. Stalinism. Naţional Comunism şi Dizidenţă anticomunistă” Clasa a-XII-
a Prof. Zidaru Ionuţ