Comunismul

Context:
- Primul război mondial e evidenția fragilitatea și corupția regimului politic autocrat din
Rusia, a țarului Nicolae II.
- Înfrângerile suferite de armata rusă a înrăutățit situația populației greu afectată de
marile resurse cheltuite pentru deducerea operațiilor militare: țăranii sufereau din lipsă
de pământ, muncitorii trăiau în condiții grele, națiunile neruse doreau
autodeterminarea;
Ideologie: originile ideologiei comuniste sunt din operele lui Marx – principiul ”luptei de
clasă”. Conform acestui principiu, Marx considera că societatea comunistă se va edifica în
țările dezvoltate, în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie, prin revoluție.
Lenin, în ”Tezele din aprilie”1917 susținea că pot ajunge la putere, printr-o revoluție, cu
condiția ca puterea să revină unui partid format din revoluționari de profesie.. temeiul
societății socialiste este eliminarea proprietății private, care conduce la eliminare inegalităților
economice dintre oameni și instaurarea dictaturii proletariatului. În realitatea această dictatură
a însemnat, dictatura sângeroasă a unei singure persoane.
Primăvara 1917 are loc o revoluție – țarul abdică și se formează un guvern provizoriu.
Guvernul provizoriu acordă drepturi și libertăți cetățenești, dar nu a scos Rusia din război și
nici nu a decretat împărțirea pământurilor țăranilor, cea mai așteptată măsură. Profitând de
acest lucru, comuniști/bolșevicii au preluat puterea în toamna 1917 – revoluția din
octombrie 1917, în frunte cu Lenin, înlăturând guvernul provizoriu de la Petrograd.
Guvernul comunist a lui Lenin (1917-1924):
- Reformele adoptate au fost de naționalizare a fabricilor și băncilor, împărțirea
pământului la țărani, dar care nu au dat rezultat;
- Au scos țara din război, semnând pace separată cu Puterile Centrale;
- A fost adoptată o nouă constituție care consacra putere absoluta Partidului Comunist
- A fost înființată poliția politică CEKA (1917), pentru a-i vâna pe toți opozanții noului
regim;
- A fost suprimată libertatea presei;
- Recoltele țăranilor au fost rechiziționate;
- A fost decretată munca obligatorie;
- A fost organizată Armata Roșie
- 1922 s-a format URSS care a durat până în 1991;
Dictatura stalinistă (1924-1953):
- După moartea lui Lenin, a urmat Stalin, secretar general al PCUS;
- S-a impus o economie de tip rigid, strict centralizată și planificată;
- Paralel cu industrializarea forțată, din 1929 a urmat colectivizarea de tip forțat a
agriculturii – constituirea gospodăriilor colective/colhozuri – au căzut victime
milioane de țărani și care a dus o foamete groaznică;
- Poliția politică și-a schimbat numele în NKVD, apoi KGB, opozanții regimului erau
fie condamnat la moarte, fie internat într-un lagăr unde condițiile de viață erau
inumane;
- Biserica ortodoxă a fost atacată, lăcașuri de cult demolate, preoți închiși sau omorâți;
- 1936-1939: Marea Teroare, care a afectat milioane de oameni din toate categoriile
sociale și profesionale, din rândurile Armatei Roșii și chiar a PCUS; oamenii au fost
arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată , care formau GULAGUL.
- Stalin era obiectul unui cult al personalității delirant;
- Cultura subordonată ideologic;
După 1945, modelul stalinist a fost impus și în statele Europei de E și SE: România, Ungaria,
Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrată Germană.
După moartea lui Stalin, Nikita Hrușciov, noul lider sovietic, a dezvăluit și a condamnat, în
1956, la Congresul XX al PCUS, crimele comise de regimul lui Stalin.
Lideri comuniști sovietici: Leonid Brejnev, Iuri Andropov, Constantin Cernenko.
1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar PCUS, a iniția perestroika (reconstrucție) și
grasnost (deschidere), prin care a încercat reformarea partidului și statului sovietic. Anul
1989 a marcat prăbușirea regimurilor dictatoriale de tip comunist. Criza din URSS a avut
rezultat destrămarea statului sovietic în 1991.
 Fascismul
Context: Italia înregistrase pierderi mari în timpul conflictului, care au afectat nivelul de trai
al populației. Pretențiile teritoriale ale Italiei nu au fost acceptate la tratatele de pace, ceea ce a
atras critica naționaliștilor la adresa regimului liberal ce conducea Italia.
Mișcarea fascistă a apărut după primul război mondial. Mulți bancheri și industriași sperau ca
noua formațiune politică să reprezinte o contrapondere eficientă la ideile comuniste care
începuseră să pătrundă în Italia.
Partidul fascist, întemeiat de Benito Mussolini, a atras de partea sa pe unii foști combatanți,
pe marii proprietari de pământ (in mare parte din S, subdezvoltat), industriași, intelectualii cu
vederi naționaliste. Cu sprijinul acestora, arătând că numai fasciștii sunt capabili să păstreze
legea și ordinea în stat, în urma unui marș asupra Romei, în 1922, Mussolini preia puterea.
Regimul fascist (1922-1943):
- Instituțiile statului reduse la un rol simbolic;
- Partidul Național Fascist- partid unic;
- Mussolini introduce cultul personalității, proclamându-se Il Duce (Conducătorul);
- Desființate partidele, sindicatele;
- S-a înființat poliția politică OVRA și organizațiile paramilitare: Cămășile negre și
Ballila;
- Italia a fost transformată într-un stat corporatist = societate organizată din grupuri
profesionale, numite corporații. Interesele individului nu primau, ci ale ”corporației”
din care făcea parte. Acestea urmau să fie alcătuite din reprezentanți ai muncitorilor și
patronilor acestora. Pe plan politic, corporatismul viza înlocuirea Parlamentului cu o
instituție a delegaților corporațiilor. Acest stat corporatist asigura prosperitatea tuturor
categoriilor sociale;
- Îndoctrinarea cetățenilor se făcea printr-o intensă propagandă;
- A dus o politică externă expansionistă care a pus în pericol pacea lumii.
Nazismul
Context: După 1918, în Germania s-a instaurat un regim parlamentar numit si Republica de la
Weimar. Valorificând nemulțumirile populației față de situația țării la finele războiului, dar și
consecințele marii crize economice din 1929-1933, Partidul Național-Socialist al
Muncitorilor Germani (NSDAP), condus de Adolf Hitler, a obținut succese importante în
alegeri pentru Reichstag (Parlament german). 30.01.1933, Hitler a fost numit cancelar, iar
după moartea președintelui, a fost proclamat Führer (Conducător), primind puteri speciale.
Regimul nazist (1933-1945):
- Ideologia ultranaționalistă, rasistă și antisemită a partidului nazist a fost expusă
încă din 1925 de Hitler în lucrarea sa, Mein Kampf (Lupta Mea): viitorul ar aparține
rasei germane a arienilor, superioară tuturor altor rase umane considerate inferioare.
Acestea din urmă trebuiau să fie exterminate (evreii), fie obligați să se supună. De
asemenea, deoarece rasa superioară, germană, ar fi avut nevoie de spațiu pe care să
trăiască, era promovată noțiunea de spațiu vital pe care Germania urma să-l obțină
prin cucerirea teritoriilor statelor vecine și exterminarea ori supunerea populației
acestora.
- Regimul nazist a transformat antisemitismul în politică de stat, în numele ața-zisei
purificări a rasei ariene, politică ce a dus la moartea a milioane de persoane, mai ales
evrei. (legile de la Nurnberg, 1935, decăzuți din calitatea de cetățean germanii cu
origini evreiești);
- Toți germanii au fost înregimentați în organizații controlate de Partidul Nazist, precum
Frontul Muncii, care a înlocuit sindicatele sau Tineretul Hitlerist;
- Libertățile civile au fost suspendate, partidele politice au fost interzise, sindicatele,
înlocuite cu organizații controlate de Partidul Nazist, învățământul a fost pus sub
slujba ideologiei naziste, precum și mijloacele de comunicare în masă;
- Orice formă de opoziție anihilată cu ajutorul poliției politice Gestapo, inclusiv în
interiorul partidului (poliția SD- poliția internă a partidului), grupuri de protecție –
trupele SS. Presa cenzurată, un rol important în manipularea și controlul populației
revenind propagandei politice;
- Biserica a fost persecutată, pt. că promova valori opuse nazismului;
- 1942- soluția finală -6 mil evrei au fost exterminați în lagăre de exterminare
(Auschwitz, Treblika, Maidanek, Dachau). Persecuția sistematică a evreilor și
exterminarea acestora au primit numele de Holocaust.