Lumea

interbelica, o
lume in
schimbare
 SUA- modelul democrației
   Constitutia americana este modelul democratiei sau legea suprema americana care a fost
adoptata pe 21 februarie 1787 si este valabila pana in prezent. Statele unite ale Americii sunt
organizate ca republica federala de tip prezidential ceea ce inseamna ca presedintele
american are toate puterile sportive iar, puterea executiva dupa principiul separarii puterilor
in stat, apartine tot presedintelui.Presedintele tarii americane este ales din 4 în 4 ani, prin
votul poporului.
Puterea in stat este impartita intre presedinte, congres, puterea judecatoreasca. . Guvernul
federal acorda dreptul exclusiv de a exercita autoritatea suprema
Politica ( suveranitatea ), guvernelor statelor. Pe langa asta, presedintele este comandant
suprem al armatei, sef al diplomatiei si al puterii executive (vicepresedinte). Pe de alta parte
puterea legislativa este controlata totusi de cele doua camere ale congresului ( senatul si
camera reprezenrtatilor).
Constitutiei americane ii sau adaugat 27 de amendamente, acestea explicand drepturile si
libertatile cetatenesti.Primul amendament interzicea Congresului sa voteze legi prin care sa
se instituie o religie oficiala de stat.
In perioada interbelica, SUA a adoptat o politica de izolationism, (opunerea participarii
statului la solutionarea problemelor vietii politice internationale. ) fata de problemele
politicii europene. S a cunoscut o dezvolatare si o prosperitate deosebita, statul avand
interventii limitate. Dar s a intrerupt intre anii 1929-1933, de marea criza economica.
In concluzie Statele Unite sunt o republica constitutionala federala condusa de presedinte, 2
 URSS- COMUNISMUL IN PERIOADA INTERBELICA
In urma revolutiei din februarie 1917 tarul abdica si Rusia se proclama  republica. . Noua putere in frunte cu
Vladimir Lenin adopta Decretul despre pace si Decretul despre pamint. In 1918-1921 se introduce politica
 comunismului de razboi, potrivit careia economia de piata si relatiile marfa-bani sunt interzise. Pt a scoate
tara din  impas, bolsevicii renunta la comunismul de razboi si adopta "noua politica economica ". La 30
decembrie 1922, fostele teritorii tariste, aflate sub dominatia bolsevica  declara  crearea  Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste. In fruntea secretariatului vine I.V.Stalin. Dupa eliminarea treptata a adversarilor, Stalin
devine stapin stapin absolut pe putere si trece la actiuni concrete pentru consolidarea regimului cum ar fi :
socializarea integrala a URSS  si a economiei acesteia. Conducerea sovietica se dezice treptat de noua
politica economica .De alt fel, inca in ianuarie 1922 a fost creata Comisia de Stat pt Planificarea  Generala,
care trebuie sa elaboreze planuri cincinale. Prin planurile cincinale se introducea controlul din partea statului
in toate ramurile industriei. In toamna anului 1929 Stalin a ordonat  "lichidarea clasei culacilor", iar
autoritatile  locale  au fost  somate sa confiste bunurile taranilor imbogatiti si sa-i expulzeze in vederea
 colectivizarii. Urmarile colectivizarii  fortate nu au fost benefice, mai mult, in 1932 foametea facuse peste 1
milion de victime. Colectivizarea a contribuit insa la stabilizarea regimului politic. Dupa asasinarea in
decembrie 1934 a lui Kirov , membru marcant al Biroului Politic, Stalin a luat o serie de masuri exceptionale,
precum accelerarea proceselor, limitarea drepturilor la apararea si cresterea nr de condamnari la moarte.
Conform unor estimari , in URSS pina in 1937 au fost represatipeste 17 milioane de oameni, dintre care 10
mil. au murit in lagare. Pina in 1939 au mai fost impuscati alte 2 mil. de oameni in lagare.

3
 Statele
membre ale
uniunii sovietice in
perioada
interbelica

4
 Nazismul in perioada interbelica
Perioada interbelica reprezinta perioada de 21 de ani dintre cele doua Razboaie Mondiale, si anume intre
anii 1918-1939.
Perioada interbelica a fost marcata de diferite curente politice, precum:
Fascismul, in Italia (intemeiat de Benito Mussolini)
Fascismul este o ideologie aparuta in Europa dupa Primul Razboi Mondial, care se caracterizeaza prin
nationalism extremist, misticism, violenta, cultul fortei, intoleranta fata de alte partide, promovarea
rasismului etc. Comunismul, in Rusia (fondat de Iosif Vissarionovici Stalin)
Comunismul este un sistem social, politic si economic constituit pe principiul abolirii proprietatii private si al
instaurarii proprietatii colective asupra mijloacelor de productie si de schimb.
Nazismul, in Germania (introdus de Adolf Hitler). Nazismul sau national-socialismul este o ideologie
totalitara care a fost aplicata in timpul dictaturii nationaliste a lui Adolf Hitler in Germania.
Termenul nazism provinde din limba germana, de la termenul NATIOALSOZIALISMUS fiind perscurtat
NAZI.
Fascismul german: nazismul
Dupa primul razboi mondial, pe care Germania l-a pierdut, aceasta a cunoscut o puternica criza politica,
economica si sociala. In acest context isi incepe activitatea Adolf Hitler ca sef al Partidului National-Socialist
al Muncitorilor Germani (abreviat NSDAP sau Partidul nazist).
Nazistii atacau tot restul societatii civile: sindicalisti, socialisti, muncitori, intelectuali si comerciantii evrei. Criza
economica din anii 1929-1933 a gasit Germania impartita in doua partide: cel comunist si cel nazist. Cu ajutorul
clasei mijlocii si a marii burghezimi Hitler devine cancelar (prim-ministru) in ianuarie 1933.
 Elemente specifice ideologiei naziste:
Oamenii se impart in rase:
Rasa ariana, superioara (germanii)
Rase inferioare (slavii)
Rase impure (evreii si tiganii)
- Natiunile mai slabe erau considerate rase "impure", deoarece acestea nu s-au putut pastra unite si de aceea au o
cultura mai slaba. Nazistii considerau o greseala evidenta permiterea sau incurajarea folosirii mai multor limbi in
cadrul aceleiasi natiuni. In continuarea acestui fir aparent logic, nazistii germani doreau foarte mult unificarea tuturor
teritoriilor cu vorbitori de limba germana. - Natiunile care nu si-au putut apara granitele de invadatori au fost
considerate rase slabe sau "sclave". Acestea erau considerate ca valoreaza mai putin decat "rasele stapane". De aceea,
"rasele stapane" au nevoie de spatiu vital (Lebensraum), care era considerat un drept al lor; ele ar fi avut drept sa
faca uz de acest spatiu "vital", chiar omorand "rasele sclave" indigene.
- In aceeasi logica, rasele fara o patrie erau considerate "rase parazite", iar cu cat mai instariti erau membrii unei rase
parazite, cu atat mai virulent era considerat parazitismul lor. O rasa "stapana" putea, conform ideologiei naziste, sa
isi mareasca puterea prin eliminarea raselor parazite de pe teritoriul lor. Aceasta era justificarea teoretica a opresiunii
si eliminarii evreilor si a ţiganilor, sarcina pe care majoritatea nazistilor o considerau drept datorie. -
Ei considerau ca religiile care recunosteau aceste "adevaruri" erau religii "adevarate", iar cele care predicau iubirea si
toleranta "in contradictie cu faptele" erau religii "false".
Reforma sociala a lui Hitler
Hitler a impus o relativa stabilitate sociala, specifica dictaturilor, in comparatie cu haosul reprezentat
de Republica de la Weimar.*
Sub dominatia lui Hitler, statul a inceput treptat sa fie bazat pe dictatura si nazism. Drepturile clasei
mijlocii si a reselor considerate inferioare au scazut radical si oamenii erau neglijati.
Salariile claselor de jos au scazut iar costurile de trai au devenit mai mari. Grevele si protestele erau
interzise. Aceasta stabilitate sociala indusa de teroare a marit profiturile marilor oameni de afaceri.
Reorganizarea intregii vieti socio-economice a favorizat o crestere economica sustinuta pe mai multi
ani în comparatie cu haosul reprezentat de Republica de la Weimar. Citat din dictatura republicii de
la Weimar: „Statul german este o republica. Puterea statului vine de la popor. Presedintele statului
poate dizolva Parlamentul, doar o singura data pentru acelasi motiv. Presedintele statului este ales
prin vot universal. Este eligibil orice german care a implinit 35 de ani. Cancelarul si, la propunerea
sa, ministrii sunt numiti de presedintele statului, care poate dispune în egală masura incetarea
activitatii acestora. Cancelarul si ministrii trebuie să jure credinta statului. Oricare dintre ei trebuie
să se retragă dacă i se retrage increderea. ” (Constitutia de la Weimar, 11 august 1919). Ideologia
partidului nazist, sub conducerea lui Hitler, a dus treptat la izbucnirea celui de al Doilea Razboi
Mondial.