Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TRĂSĂTURILE REGIMURILOR
DEMOCRATICE
TRĂSĂTURI:
Principiul separației puterilor în stat;
Principiul suveranităţii poporului;
Guvernare reprezentativă;
-Votul universal care legitimează puterea politică şi permite
schimbarea conducerii statului periodic;
Drepturi și libertăți: libertatea presei,libertatea de
opinie,drept de asociere, libertatea intrunirilor,libertatea
religioasă etc.
Existenţa organizaţiilor civice : sindicatele profesionale;
Pluripartidism ;
Proprietatea privată;
Sfârșitul Primului Război Mondial a reprezentat o
victorie a democrației: marile imperii
multinaționale s-au destrămat, noile state apărute
au adoptat regimuri politice democratice (Polonia,
Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven).
Adoptarea votului universal și reformele agrare au
consolidat regimurile democratice din Europa.
Regimurile democratice se mențin în Anglia,
Franța și S.U.A.
REGIMURI DEMOCRATICE
ANGLIA
În pofida crizelor economice și politice apărute după război
democrația de consolidează. Alături de liberali și de conservatori, pe
scena politică britanică apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920
sunt câștigate de George Lloyd, care conduce un guvern de coaliție
alcătuit din conservatori și liberali. În Marea Britanie s-a practicat
alternanța la guvernare.
S.U.A. – “creditorul lumii”
Politica interna : prosperitatea cetăţeanului american (credite pentru
bunuri de consum şi mărirea salariilor)
Viața politică americană este dominată de republicani și democrați.
Regimul politic este unul prezidențial, puterea președintelui este
controlată de un parlament bicameral.
SUA revine la izolaţionism la sfârşitul Primului Război Mondial.
REGIMURI DEMOCRATICE
Franța
Viața politică este mai tumultoasă prin existența
unui număr mare de partide având drept consecință o
instabilitate politică. Existența unui număr mare de
coaliții (Blocul Național și Uniunea Națională) au
scopul de a bloca accesul la putere al extremelor
politice.
-frustările provocate de tratatele de pace încheiate în urma
Primului Război Mondial;
-instabilitatea economică din diferite ţări europene, care a
culminat cu marea criză economică din anii 1929-1933;
- crizele politice şi sociale de după Primul Război Mondial,
crizele economice caracterizate prin somajul ridicat și mai ales
prin „marele crah” din 1929-1933;
- revolta împotriva liberalismului – „vinovatul” pentru situaţia
grea a cetățenilor (bolşevismul/comunismul), nemulțumirea față
de regimul parlamentar considerat răspunzător pentru „umilința
națională” (nazismul).
Dicaturile clasice menţin o minimă legatură cu
democraţia(proprietatea privată,monarhia): fascismul
din Ungaria (Horty),Italia(Mussolini),
Spania(Franco),Portugalia(Salasar),Dictatura legionară
(România) etc.
DEMOCRAȚIE
În 1917, în Rusia s-au declanșat două revoluții. Prima declanșată în februarie/martie a fost o
revoluție liberală tipică, având ca rezultat şi proclamarea republicii ca urmare a abdicării Țarului
Nicolae al II-lea. Un timp, puterea a fost împărţită între guvernul provizoriu condus de Kerenski
şi consiliile muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor, numite soviete (cu rol politic).
A doua revoluţie din octombrie/noiembrie 1917, este cunoscută în istorie ca revoluţie comunistă
(bolşevică), in fapt o lovitura de stat.
În 25 octombrie 1917, Lenin, conducătorul partidului bolşevic, a declanşat revoluţia bolşevică
considerată actul de naștere al primului stat comunist din istorie, în realitate o lovitură de stat.
Puterea a fost preluată de un guvern alcătuit numai din bolşevici şi condus de Lenin – Consiliul
Comisarilor Poporului. Primele măsuri au fost foarte populare: decretul asupra păcii, care a dus
la încheierea unei păci separate cu Germania la Brest-Litovsk în 18 februarie/3 martie 1918, şi
decretul asupra pământului, care a proclamat naţionalizarea întregului fond funciar al ţării.
Decretul asupra naţionalităţilor proclama dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta,
mergând până la despărţirea de statul rus. Lenin a susţinut ideea instituirii unei dictaturi a
proletariatului. În acest scop a fost creată Armata Roşie şi poliţia politică, CEKA, NKVD şi apoi
KGB.
În timpul războiului civil din 1918-1921, în care “roşii”s-au confruntat cu “albii” (adepţii
vechiului regim politic) sprijiniţi de puterile occidentale (Marea Britanie,SUA), dictatura
proletariatului s-a transformat în dictatura partidului comunist.
La 30 decembrie 1922, Rusia sovietică a devenit republică federală – Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice (URSS
REGIMUL NAZIST
A apărut în Germania, ţară învinsă în Primul Război Mondial.
Ideologia nazistă a fost expusă în lucrarea "Mein Kampf" (Lupta
mea) a lui Adolf Hitler.
Ideologia nazistă avea la bază naţionalismul exacerbat, rasismul,
xenofobismul şi antisemitism.
Ideile sale se bazau pe conceptul asupra raselor. Acesta
considera că germanii fac parte dintr-o rasă superioară, rasa
ariană.
Naţionalismul de tip german însemna crearea unui imperiu
Reich care să-i cuprindă pe toţi membrii poporului german Volk
ce trăiau dincolo de graniţele Germaniei. Avea nevoie de spaţiu
vital pentru Germania spre Răsărit. Statul nazist avea deviza "un
singur popor, un singur stat, un singur conducător" ("ein Volk,
ein Reich, ein Fuhrer.
În 1932 Partidul Național-Socialist al Muncitorilor Germani,
condus de Adolf Hitler, a câștigat alegerile pentru Reichstag și
Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei in ianuarie 1933.