COLEGIUL TEHNIC „MIRCEA CEL BĂTRÂN”

Str. Feroviarilor 37, Sector 1, Bucuresti

Lecția 8 – Imaginația

Structura lecției:
- Definirea imaginației.
- Interacțiunea imaginației cu alte procese psihice.
- Tipuri de procedee ale imaginației.
- Formele imaginației.

Definiție: Imaginația este un proces cognitiv complex de construire a unor imagini și

proiecte noi, pe baza combinării și transformării informațiilor.

Interacțiunea cu alte procese.

Imaginația interacționează permanent cu toate celelalte procese psihice.
- Memoria este cea care îi oferă informații pentru combinare (percepții, reprezentări,
idei, trăiri afective etc.) și tot ea păstrează produsele noi ale imaginației.
- Gândirea oferă imaginației idei și date despre realitate și îi ghidează transformările,
iar imaginația participă la rezolvarea de probleme, venind cu soluții inedite.
- Afectivitatea stimuleaz și energizează imaginația și totodată îi dă o orientare sau o
direcție personală.

Operațiile imaginației se numesc procedee imaginative. Un procedeu imaginativ

reprezintă o succesiune de compuneri, descompuneri și recompuneri, integrări și
dezintegrări ale unor elemente până rezultă ceva nou.

Tipuri de procedee imaginative

- Aglutinarea: reprezintă o nouă organizare a unor părți ușor de identificat și care
aparțin unor lucruri, ființe, fenomene (De exemplu: sirena din povești, centaurul etc).
- Amplificarea și diminuarea: reprezintă modidficarea dimensiunilor unei structuri,
obținându-se efecte noi (De exemplu: Uriașul, piticul sau, dacă amplificăm o funcție,
cum ar fi foamea, setea etc., avem Setilă, Fomilă etc.).
- Multiplicarea și omisiunea: reprezintă modificarea numărului elementelor unei
structuri, dar pastrându-se identitatea lor (De exemplu: coloana infinitului – în cazul
multiplicării și Ciclopul – în cazul omisiunii).
1

Profesor Consilier Școlar: Dîrmon Paul

Manual folosit ca sursă: PSIHOLOGIE clasa a X-a, M. ZLATE (COORD.); T. CRETU, N. MITROFAN, M. ANITEI,
BUCURESTI: EDITURA ARAMIS, 2005
 COLEGIUL TEHNIC „MIRCEA CEL BĂTRÂN”
Str. Feroviarilor 37, Sector 1, Bucuresti

Formele imaginației

Fome Involuntare (când nu ne propunem în mod special să ne imaginăm ceva):

- Visul din timpul somnului (este o înlănțuire de imagini, emoții și reflecții care apar
în starea de somn și față de care subiectul este mai mult spectator).
- Reveria (este ceea ce numim „visul cu ochii deschiși”, când cădem pe gânduri și
mintea noastră își imaginează fel de fel de lucruri.)

Forme Voluntare (când ne propunem în mod special să ne imaginăm ceva)::

- Imginația reproductivă (când construim mental realități care au existat sau există dar
pe care nu le putem percepe direct. De exemplu: lupta lui Mihai Viteazu de la
Calugăreni – ne putem imagina cum a fost acolo, sau, când citim o carte, ne imaginăm
personjele și acțiunea).
- Imaginația creatoare (atunci când construim mental lucruri cu totul și cu totul noi și
originale. De exemplu un roman nou sau un aparat electronic nou).

Aplicație: Imaginați-vă o scurtă poveste (Care sunt personajele, care este numele lor,
care este intriga, punctul culminant, cum se termină povestea și morala poveștii.).
Scrieți-o pe caiet.

(Aplicația 6 puncte, lecția completă scrisă pe caiet 4 pucte)

(Dacă nu înțelegi anumite aspecte din cadrul acestei lecții sau din această fișă, ai toată libertatea să întrebi
profesorul)

Profesor Consilier Școlar: Dîrmon Paul

Manual folosit ca sursă: PSIHOLOGIE clasa a X-a, M. ZLATE (COORD.); T. CRETU, N. MITROFAN, M. ANITEI,
BUCURESTI: EDITURA ARAMIS, 2005