Imaginatia : este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi , pe baza combinarii si transformarii experientei.

Imaginatia exploreaza cu precadere necunoscutul , posibilul, viitorul. Prin urmare, imaginatia trece dincolo de experienta pe care o are fiecare, transformand-o , recombinand-o si ajungand la noi rezultate. Marcosanu Elena ( sursa : Manualul de Psi ologie ! "E#I$I%IE: Imaginatia este un proces psi ic cognitiv superiorde elaborare a unor imagini si proiecte noi, pe baza combinarii si transformarii experientei anterioare. &mul este capabil de o performanta unica, aceea a realizarii unitatii dintre trecut, prezent si viitor, imaginatia fiind legata mai ales de ce va fi. "etasandu-se de prezentul imediat, de aici si acum, omul isi organizeaza si proiecteaza actiunile, anticipand atat drumul care va fi parcurs, cat si rezultatele care vor fi obtinute."aca omul nu ar avea imaginatie, ar reactiona, orientandu-se numai pas cu pas dupa indicatorii perceptivi din contextul real in care isi desfasoara activitatea si deci nu ar avea o directie precisa,ar invata fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la un rezultat oarecare."ispunand de imaginatie,poate sa-si elaboreze mintal scopul si planul desfasurarii activitatii, pe baza caruia sa se conduca, sa-si regleze permanent actiunile, sa evite erorile si sa aiba mai mare eficienta.Mai mult c iar, omul poate interveni activ, transformativ, creativ in ambianta, poate obtine mereu ceva nou, ceea ce l-a si facut sa fie creator de cultura. 'cest proces cognitiv complex este specific numai omului, apare pe o anumita treapta a dezvoltarii sale psi ice, adica dupa ce au aparut alte procese si functii psi ice care-i pregatesc desfasurarea:dezvoltarea reprezentarilor, ac izitia limbajului, evolutia inteligentei, imbogatirea experientei de viata etc. "e fapt, imaginatia odata aparuta interactioneaza permanent cu toate procesele psi ice si mai ales cu memoria, gandirea si limbajul..Procesul imaginativ include aceste interactiuni in mod obligatoriu, insa in acelasi timp el se deosebeste de respectivele procese psi ice si dispune si de mecanisme specifice de procesare a datelor experientei anterioare. Procedeele imaginatiei In combinarea si recombinarea informatiilor, impresiilor, ideilor din experienta anterioara, imaginatia utilizeaza o serie de te nici mintale care poarta denumirea de procedee ale imaginatiei. Printre acestea am putea enumera ( aglutinarea sau amalgamarea (contopirea )ntr-un )ntreg a diverselor elemente disparate!, utilizata )ndeosebi )n mitologie( asa au aparut imaginea *irenei, a +entaurului, a lui Ianus cu doua fete ( amplificarea sau diminuarea unor trasaturi fizice sau morale (utilizate )n basme sau )n literatura romantica : buni, rai, feti frumosi, Ilene +os,nzene, pitici, zmei, *etila, #lamanzila si jucariile!( multiplicarea si omisiunea ()nmultirea elementelor - balaurul cu sapte capete, rac etele cu mai multe trepte sau, dimpotriva, eliminarea elementelor mai putin importante, ciclopul din mitodologie!( diviziunea si rearanjarea ()mpartirea )n segmente a unor obiecte, procese ( sc imbarea ordinii lor!( adaptarea unui obiect sau principiu functional la noi situatii concrete(( bratul mecanic! modificarea unor )nsusiri (forma, volum, culoare, organizare interna!( substitutia ()nlocuirea unor obiecte cu altele!( tipizarea (utilizata )n literatura realista, presupune redarea generalului prin intermediul individualului: avaritia prin personajul -agi %udose!( sc ematizarea (utila )n te nica, grafica, ar itectura( redarea sub forma de sc ema a unui continut imaginativ!( analogia (cu toate formele ei descrise de .ordon : personala - identificarea creatorului cu obiectul de studiu, proiectarea lui )n datele problemei( directa - raportarea obiectului cercetat la un altul, dintr-un domeniu )nvecinat, cu care pare a avea o vaga asemanare ( simbolica - considerarea problemei sau a ipotezelor sub forma de imagini globale, de regula vizuale, neimpregnate de cuvinte, cu valoarea de reprezentari sensibile, estetice, poetice( fantastica - )nlocuirea realului cu fantasticul, magicul, visul!. #ormele principale ale imaginatiei Imaginatia poate imbraca anumite forme, dupa doua criterii. 'stfel, dupa implicarea (prezenta constienta! a subiectului, imaginatia poate fi pasiva sau activa ( cea pasiva este visul din timpul somnului, iar cea activa este, la randul ei, reproductiva, creatoare si visul de perspectiva. "upa prezenta sau absenta vointei subiectului, imaginatia este involuntara / cu formele ei visul din timpul noptii si reveria / si voluntara / adica imaginatia reproductiva, cea creatoare si visul de

perspectiva Imaginatia creatoare este cea mai activa, complexa si voluntara forma a imaginatiei, legata de creativitate / subiect des abordat astazi in psi ologie si nu numai, este functia esentiala a procesului de creatie, componenta cea mai importasnta a creativitati. +apacitatea creativa se dezvolta si creste in eficienta pe masura ce este folosita. +ei mai mari scriitori, artisti, intreprinzatori, oameni de afaceri, manageri au ajuns la un atare nivel fiindca si-au dezvoltat sistematic aceasta capacitate. Imaginatia creatoare presupune interactiunea cu celelalte procese si fenomene/ motivatie puternica, vointa, trairi afective de inalt nivel, gandire convergenta si divergenta, apreciere critica, realizarea de proiecte cu stabilirea de elemente, sisteme, relatii, clasificari, exprimari (explicatii! imagistice, simbolice, semantice. Imaginatia creatoare este orientata spre util, spre nou si posibil. produsul imaginatiei creatoare este un proiect mintal caracterizat prin noutate, originalitate, ingeniozitate, personalizare.(+ornelia .atej!

Iulia 0)c)il Definiie IMAGINATIA este un proces psihic cognitiv complex care apare in contextul eforturilor omului de a se adapta la mediu; ea apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice umane dupa dezvoltarea reprezentarilor achizitia lim!a"ului evolutia gandirii si im!ogatirea experientelor de viata# $rocedeele imaginaiei Prelucrarea informatiilor in demersul imaginativ se face printr-o serie de procedee,precum: 'glutinarea (combinarea sau amalagamarea! 1 combinarea unor parti preluate de la lucruri diferite (sirena, creionul cu guma, telefonul cu camera foto, altoirea plantelor!( 'mplificarea sau diminuarea 1 modificarea proportiilor (*etila, #lamanzila, "egetica,! masiniutilaje de dimensiuni foarte mari 2 in miniatura, fustele maxi2mini, sporirea vitezei automobilelor, minicamera de luat vederi, copacii bonsai, dictionar de buzunar, etc3! Multiplicarea sau omisiunea 1 modificarea proportiilor 2 numarului de componente (balaurul cu sapte capete2 calaretul fara cap, modificarea genetica a legumelor / ciorc ini de struguri cu multe boabe 2 struguri fara samburi, fusta cu voalne 2 roc ia fara spate, etc.! Empatia 1 punerea imaginara in locul cuiva, e o modalitate de cunoastere si intelegere a altora, a efectului actiunilor noastre asupra altuia( #ormele imaginaiei "upa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting: Imaginatia reproductiva: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor verbale primite, sau a unor sc eme( foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv( imaginatia se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor. Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor domeniilor de activitate umana. +onsiderata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale( si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului( la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.

Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit: scriitorul foloseste imaginatia creatoare,iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand il citesc, fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si cunostintele sale3 'sa se explica de ce 4 filme facute de 4 regizori dupa aceeasi carte nu sunt deloc identice. "upa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta: Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoare (descrise mai sus! Imaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria. 5isul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ce consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori aotic si avand caracter simbolic. *igmund #reud, intemeitorul psi analizei acorda o mare importanta viselor, considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite. +ercetarile moderne demonstreaza ca visul este un fenomen natural, normal, c iar necesar, care apare intr-o anumita perioada a somnului / somnul paradoxal / cand se mai pastreaza legaturi dintre stimulii din mediu si creier( de aceea visele despre un organ aflat in suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent. 6everia (visul diurn, cu oc ii desc isi!: are loc in starea de veg e si consta in derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare( are ca suport dorinte, sperante, nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat rational, priveste frecvent relatiile interumane si este orientat afectiv si motivational( apare cu precadere la adolescenti si tineri si are efect de relaxare. 0ogdan &prea 7ocul imaginatiei in taxonomia generala a proceselor psi ice a fost obiect de disputa si de converstie intre psi ologi.In timp ce unii (ex.% .6I0&%,% .7IPP*,.."umas! recunosc si subliniaza individualitatea specifica si ireductibilitatea ei la alte entitati psi ice,altii contesta delimitarea ei ca proces distinct. +a urmare,si in tratatele sau compendiile de psi ologie generala pozitia imaginatiei fluctueaza:in unele i se consacra un spatiu de sine statator,in altele este fragmentata si distribuita in capitolele despre memorie,reprezentari si gandire,iar in altele pur si simplu omisa. Pe langa complexiatatea si fluiditatea fenomenului in sine,o atare situatie se explica prin aplicarea unor crieterii irelevante si variabile.+onsider ca o interpretare corecta trebuie sa porneasca de la analiza imaginatiei ca modaliatate distincta,specifica de procesare-integrare si utilizare imagistica a informatiei,inclusa in seria proceselor cognitive active,alaturi de perceptie,reprezentare,gandire.*pre deosebire de reprezentare,care doar expune constiintei imagini deja constituite,imaginatia este,prin excelenta,un proces de generare,de producere mai mult sau mai putin activa,mai mult sau mai putin intentionata a imaginilor si de articulare a lor in variante moduri. 'stfel, in delimitarea si identificarea ei trebuie sa avem in vedere,atat modul de operare,cat si procedeul.'mbele aceste verigi trebuie sa aiba drept trasatura comuna iesirea dintr-un sablon sau dintr-o rutina. Iacob Madalina-Ioana 8Imagina%ia este mai important dec&t cunoa'terea# (unoa'terea este limitat# Imagina%ia face ocolul lumii#)*Al!ert +instein,