IMAGINATIA

Imaginatia:

"Imaginatia este mai

importanta decat cunoasterea.
Cunoasterea este limitata.
Imaginatia face ocolul
lumii."(Albert Einstein)

Ocupa o pozitie aparte

pe continuumul
activitatii de
cunoastere. Pe de o
parte, ea vine in
continuarea
reprezentarii, bazanduse direct pe memorie,
pe de alta parte, ea
deviaza traiectoria care
merge spre gandire,
facand o bucla.

Imaginatia joaca un rol esential in

gandirea omului, ea fiind, de fapt,
un instrument necesar pentru
configurarea universului de

intelesuri, pentru adancirea

reflectiei personale.

Continutul
informational
Imaginatia isi extrage
continuturile in cea mai mare
parte din stocul memoriei.
Imagini, idei, cunostinte sunt
supuse unui proces de
combinatorica imaginativa in
vederea elaborarii de noi
imagini, idei, conceptii.

De asemenea, imaginatia isi extrage continuturile si din zonele profunde

ale inconstientului, supunandu-le in timpul visului la combinari si
transformari dintre cele mai variate

In concluzie, imaginatia exploateaza datele trecutului si experienta prezenta si

realizeaza o reflectare constructiva si anticipativa.

Imaginatia are o functie cognitiva, ea avand roluri importante in largirea sferei

cunoasterii, explorand zone noi si cautand solutii noi la problemele existente.

Daca gandirea adanceste sfera cunoasterii, imaginatia largeste aceasta sfera si

ofera astfel gandirii noi teritorii.
Imaginatia are o functie adaptativ reglatorie, care exprima locul si rolul
imaginatiei in sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect
al creativitatii. Imaginatia confera constiintei dimensiunea explorativa si
creatoare.

Structurile operatorii ale

imaginatiei
O legatura foarte puternica exista intre gandire si
imaginatie.ceele doua procese se si aseamana, se si
deosebesc si, totodata, se afla in interactiuni reciproce.Prin
gandire, omul cunoaste si intelege ceea ce este esential,
necesar, general din realitatea existenta sau ceea ce este
ipotetic, posibil, dar fundamental logic.Imaginatia exploreaza cu
precadere necunoscutul, posibilul, viitorul.
Prin urmare, gandirea, inteligenta ofera idei si date asupra
realului si, totodata, ghideaza intr-o anumita masura
transformarile imaginative.Imaginatia la randul ei participa la
elaborarea ipotezelor, la gasirea unor strategii si procedee

practice de rezolvare a problemelor.

Formele principale ale

imaginatiei

Imaginatia poate imbraca anumite forme, dupa doua criterii.

Astfel, dupa implicarea (prezenta constienta) a subiectului,
imaginatia poate fi pasiva sau activa ; cea pasiva este visul din
timpul somnului, iar cea activa este, la randul ei, reproductiva,
creatoare si visul de perspectiva. Dupa prezenta sau absenta
vointei subiectului, imaginatia este involuntara cu
formele ei visul din timpul noptii si reveria si
voluntara adica imaginatia reproductiva, cea
creatoare si visul de perspectiva.
Imaginatia creatoare este cea mai activa,
complexa si voluntara forma a imaginatiei,
legata
de creativitate, subiect des abordat astazi in
psihologie si nu numai, este functia esentiala a procesului de
creatie, componenta cea mai importasnta a creativitati.
Capacitatea creativa se dezvolta si creste in eficienta pe
masura ce este folosita. Cei mai mari scriitori, artisti,
intreprinzatori, oameni de afaceri, manageri au ajuns la un
atare nivel fiindca si-au dezvoltat sistematic aceasta capacitate.
Imaginatia creatoare presupune interactiunea cu celelalte
procese si fenomene motivatie puternica, vointa, trairi afective
de inalt nivel, gandire convergenta si divergenta, apreciere
critica, realizarea de proiecte cu stabilirea de elemente,
sisteme, relatii, clasificari, exprimari imagistice, simbolice,
semantice. Imaginatia creatoare este orientata spre util, spre
nou si posibil. produsul imaginatiei creatoare este un proiect
mintal caracterizat prin noutate, originalitate, ingeniozitate,
personalizare.

Produsul imaginatiei

Finalitatea subiectiv comportamentala a imaginatiei

este proiectul, o imagine noua, o noua idee, un nou
aranjament, o noua configuratie. Fiecare dintre formele
imaginatiei se finalizeaza n plan subiectiv ntr-o
maniera proprie.
Astfel, visul din timpul somnului este trait ca o derulare
haotica de imagini, emotii, pulsiuni, dorinte. Reveria
este traita ca o derulare de imagini animate de
proiecte, ipoteze si aspiratii. Imaginatia reproductiva
este traita ca o desfasurare de imagini despre realitati
si situatii pe care le-am perceput. Imaginatia creatoare
este traita ca proiect, ca model, cu un anumit coeficient
de originalitate. Visul de perspectiva este trait ca un
proiect mintal al drumului propriu sau al drumului
propriu al unui proiect de la imaginare la realizare.
n concluzie, produsul imaginatiei l constituie proiectul,
modelele anticipative ale realitatii.

Reveria
Este o forma de imaginatie semivoluntara intrucat se
poate declansa involuntar si poate fi sustinuta, intretinuta
intr-o maniera voluntara. Reveria este un fel de
experiment mintal aspura trecutului. Situatii, evenimente,
intamplari personale si puternic incarcate afectiv sunt
readuse la timpul prezent si, prin mecanismele reveriei
sunt supuse unui proces de reconstrucite mintala.