Romania postbelica

Fisa lucru nr 2

a. Primele masuri initiate in vederea stalinizarii a fost naţionalizarea principalelor mijloace de

producţie din ţară, un punct important al programului comunist de dinainte de război.

b. Mecanismul prevedea naţionalizarea întreprinderilor industriale, a băncilor, a societăţilor de

asigurare, a minelor şi a societăţilor de transport şi care, în viziunea Comitetului Central al
P.M.R., urma să rezolve contradicţia rezultată din faptul că, deşi îşi asumase puterea politică,
clasa muncitoare nu putea să controleze economia.

c. In primul rand era vorba despre transformarea unei economii bazate pe piaţă şi pe
proprietatea privată într-o economie planificată de la centru, aflată în proprietatea statului. In al
doilea rand, dezvoltarea industriei grele însemna distrugerea unei surse de creştere economică
cu un potenţial ridicat, precum şi a echilibrului dintre diferitele ramuri economiei. Nu in ultimul
rand, un decret emis pe data de 18 iulie 1848 a stabilit înfiinţarea unei comisii de stat pentru
planificare, care urma să exercite un control complet asupra dezvoltării tuturor ramurilor
economiei naţionale.

Fisa lucru nr 3

1. Indepartarea in mare masa a ţăranilor de la vechea cale capitalistă de dezvoltare la calea

socialistă de dezvoltare, ce înlătură bogătaşii şi sprijină ţăranii mici şi mijlocii.

2. “Ce înlătură bogătaşii şi sprijină ţăranii mici şi mijlocii . Rezistenţa ţăranilor a fost înfrântă
prin bătăi, arestări şi condamnări arbitrare sau prin deportare. compoziţia socială a lumii săteşti
se prezintă dupa cum urmează: chiaburii (5,5%), ţăranii mijlocaşi (34%), ţăranii săraci (57%) şi
proletarii agricoli (2,5%). Succesul colectivizării nu poate fi separat acum de chestiunea
chiaburilor.”

3. Punerea in practica a amodelului sovietic nu a favorizat taranimea din mai multe puncte de
vedere : actul public care consacra oficial începutul "operei" de colectivizare a agriculturii - altfel
spus, de distrugere a ţărănimii, atât de legată de tradiţii şi de dragostea de pământ,rezistenta lor
fiind infranta prin batai,arestari si condamnari arbitrare sau prin deportare. Politica a propus sa
faca gospodaria nerentabila fata de mica gospodarie taraneasca,apoi incepea colectivizarea.

4. Colectivizarea a fost similară cu cea efectuata in URSS, prin aceea că a înglobat terenurile
agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă.
5.

Chiaburii Mijlocasii Taranii saraci Proletarii agricoli

5,5% 34% 57% 2,5%

Fisa lucru nr 4

1. Măsurile cele mai energice au fost luate pentru a reprima aceste mişcări. Şase mişcări în
districtul Ostrog au trebuit să fie lichidate prin forţa armelor. Kolhozurile organizate în satele
cuprinse de revolte au putut fi menţinute în ciuda mişcărilor şi astăzi munca de colectivizare a
uneltelor agricole, a şeptelului, seminţelor, etc continuă. 2.972 de familii de mari proprietari
(7.804 persoane) au fost evacuate, cu brutalitate, în câteva minute,de la ţară şi deportate în alte
localităţi.

2. Folosirea "mijloacelor fizice de persuasiune" (tortura) era permisă printr-un decret special,
ceea ce a deschis calea pentru nenumărate abuzuri, despre care există foarte multe mărturii ale
victimelor dar și ale NKVD-iștilor. În toată țara au fost descoperite de-a lungul timpului sute de
gropi comune în care au fost îngropate victimele acestor abuzuri. Există dovezi de netăgăduit
că NKVD-ul a comis execuții ilegale în masă conform unor planuri elaborate cu grijă. Aceste
planuri stabileau numărul și proporția victimelor dintr-o anumită regiune. Se stabilea astfel
numărul de "inamici ai poporului" în cote fixe de clerici, foști nobili, culaci, fără a se stabili
nominal cine sunt aceștia. Arestările erau de foarte multe ori arbitrare, încadrarea într-o
categorie sau alta de "inamici" fiind de multe ori făcute la întâmplare. Familiile celor pedepsiți,
inclusiv copii indiferent de vârstă, deveneau automat victime ale represiunii, conform Ordinului
nr. 00486 al NKVD.

3. Colectivizarea consta in evacuarea familiilor cu brutalitate sau mai rau,lichidarea celor care
se impotriveau NKVD-istilor.

4. Numai guvernele comuniste ale Albaniei şi României s-au luat la întrecere socialistă,
stahanovistă să sovietizeze ţările lor, îndeosebi agricultura, după Directivele NKVD. A câştigat
Dej, prin securitatea lui mai nkvdistă dcât NKVD-ul care omora ţăranii fără judecată şi-i lăsa în
văzul lumii spre îngrozirea celorlalţi „azi ei, mâine voi, cei ce vă împotriviţi colectivizării’’, prin
zeci de mii de deportări în Bărăgan sub cerul liber, prin cei 80.000 de ţărani arestaţi, ţinuţi în
puşcării cu 500 de calorii pe zi sau trimişi la muncă forţată, de dimineaţa până seara cu 1000 de
calorii, mult sub necesarul fiziologic zilnic. Prin înfometare, înspăimântare şi maltratare, înainte
spre transformarea socialistă a agriculturii!

5. Pentru a deosebi muncitorul agricol – țăranul sărac și cel mijlocaș – de chiabur, trebuie să
ținem seama de următoarele criterii: dacă are pământ, în ce regiune se află pământul; dacă mai
posedă și alte mijloace de producție, câte și anume ce fel de mijloace de producție; felul de
cultură; cât produce și cât aduce din producția sa pe piață; dacă exploatează sau nu muncă
străină; dacă este sau nu exploatat de alții; mărimea familiei, precum și o serie de împrejurări
locale pe care le putem aprecia numai cercetând fiecare caz concret în parte.
Fisa lucru nr 5

a. Principalul obiectiv a fost dezmembrarea statului creat în 1918 şi nu interesul poporului

român.
b. Partidul Comunist s-a identificat fiel cu interesele sovietice, urmând aproape fără excepţie o
stridentă politică antiromânească.
c. Partidul Comunist şi-a însuşit teza Internaţionalei Comuniste în probelma naţională şi a
dreptului la autodeterminare

d. Instaurarea regimului comunist in mod oficial s-a facut prin adoptarea unei constitutii prin
care Romania devenea republica si care a deschis calea catre un regim totalitar.

e. Comunizarea şi sovietizarea României s-a desfăşurat în câteva etape, printr-un proces

coordonat de Uniunea Sovietică şi cu consimţământul Occidentului, fără vreun merit din partea
Partidului Comunist Român, o formaţiune politică insignifiantă până după al doilea război
mondial.

2. Disident este o persoană care își face public părerile, opiniile sau convingerile, inclusiv
politice sau doctrinare, deosebite față de colectivitatea, organizația etc. din care face parte sau
de ale majorității.Disidentii anticomunisti, acești oameni constituiți în mici grupuri înarmate se auto-
denumeau uneori ‘Haiduci’, refugiați în Muntii Carpati.

3. Intr-un prim palier al tipologiei mişcării anticomuniste se pot plasa cele caracterizate de
implicarea civică în acţiuni şi manifestări anticomuniste : organizaţii şi grupări civile care au
făcut permanent propagandă anticomunistă, compuse din intelectuali, studenţi, elevi, muncitori,
ţărani; acţiuni de protest ale societăţii civile îndreptate împotriva proiectatei demolări a 7-8.000
de sate, care s-au convertit ulterior într-o manifestare de largă solidaritate a opiniei publice
internaţionale în anul 1988, cunoscută sub numele de „Operations.